Page 1 - Calauza_1990_22
P. 1

Cronică  parlamentară

              S ăptâm îna  politică  iccent   în ­  aruncăm   o  privire  generală  asu­  lul  întreprinderii  ca  principal  a-
            cheiată  ,a  fost  dom inată  evident,   pra  acestui  program   şi  să   co­  gent  economic  în  acest  proces  eu
            de  activitatea  parlam entară  pen­  m entăm   doar  cîtevn  aspecte,  pe   largi  im plicaţii  economice  şi  so­
            tru   definitivarea  structurilor  ale   care  le  considerăm   de  m axim ă   ciale.
            organizatorice,  dar  m ai  ales  c!e   im portanţă.  D eclaraţia  —  care   Pornind  de  la  adevărul  că  ac­
            stabilizarea  form ulei   guverna­  va  fi  analizată  şi  aprobată   de   tuala  criză  economică  se  va  ac­
            m entale.  în   cronica  de  astăzi,  ne   P arlam ent  —  prezintă  starea  ac­  centua,  mai  ales  în  perioada  de
            vom  referi  cu  perm isiunea  dum ­  tuală  a  economiei  şi  principalele   tranziţie  im ediată  îngreunată  şi
            neavoastră  stim aţi  cititori,  la  u-   elem ente  ale  politicii  guvernu­  de  rezistenţa  structurilor   biro­
            cest  im portant  evenim ent   pen­  lui  pentru  asanarea  şi  reoricn-   cratice,  care  dispun  şi  de  o  i-
            tru   viaţa  politică  şi  socială   a   tarea  economiei  în  conform itate   nepuizabilă  energie  de  refacere,
            ţării.                        cu  platform a  program   a  r.S.N .   alim entată  de  aparatul  de  stat
             Doci,  joi  28  iunie,  in  faţa  ce­  R eferitor  la  acest  punct,  se  parc­  învechit  şi  închistat  în  im obilis­
            lor  două  cam ere  reunite,  dom nul   ea  D eclaraţia  prezintă  un  punct   mul   intereselor   individuale.
            1'etro  R om an  a  prezentat  echipa   de  vedere  m ai  inaintat  deeit  p lat­  Prim a  etapă  o  constituie  aşadar,
            guvernam entală  spre  aprobareu   form a  program ,  precum   şi  m ulte   spargerea  acestui  aparat   biro­
            A dunării  deputaţilor.  Cu   acest   din  „punctele  de  atingere"   cu   cratic  rezistent  la  presiunea  no­
            prilej,  prim ul  m inistru  a  prezen­  platform ele  altor  form aţiuni  po­  ului.  Cum  este  posibil  acest  lu ­
            tat  D eclaraţia  guvernului,  un  do­  litice,  cum   preciza  dom nul  prim -   cru 7  Mai  întîi  prin  prom ovarea
            cum ent  program atic  de  m are  im ­  m inistru.  Principalele  puncte  de   în  toate  structurile  de  conducere
            portanţă.  S-a  prezentat  în  esenţă   reper  ale  noii  strategii  economice   a  valorilor  reale  şi  prin  angaja­  Acesta  a  fost  m aşina  AHO  (fără  num ăr !)  care  fiind  acoperită
            program ul  de  acţiune  al  guver­  sînt  legate  de  trecerea  la  econo­  rea  tutu ror   resurselor  intelec­
            nului  pentru  etapa  im ediat  u r­  m ia  de  piaţă  şi  privatizare.  în   tuale  ale  ţării.  de  steagul  sfirtecat  —  a  pornit  asaltul  asupra  Televiziunii.  O bser­
            m ătoare  în  contextul  unei  stra­                                                        vaţi  cum  se  dau  indicaţii  precise...
            tegii  economice  generale.  Perm i-   intervenţia  noastră  de  astăzi  să   D UM ITRI'  AIÎM a ŞKSCU   Vă  interesează  să  ştiţi  adevărul  despre  18  iunie 7
            teţi-ne  ca  în  această  cronică  să  încercăm   să  analizăm   doar  ro­  (C ontinuare  în  pag.  a  l-a)

                 „Chamber"  există  şi  vă  aşteaptă                        Un rănit în Revoluţie cerşind pe străzile Devei sau

              De  curînd,  a  luat  fiinţă,  la   a  afla  m ai  exact  am ănunte  in  a-
            Deva,  „Cam era  de  com erţ  .şi  in­  cost  dom eniu,   nc-am   adresat   despre calvarul unei  „meserii" imposibile - cerşetoria
            dustrie".   Sub  acest  „aritet"  se   doam nei   M arioara   Alionescu,
            află  şi  traducerea  în  lim ba  en­  preşedintele  Cam erei  dc  Comerţ
            gleză :  „C ham ber  of  comm erce   şi  Industrie.           O  stradă  care  (mai)  poartă  (în­  se  citeşte  o  m arc  suferinţă.  Pe­  mai  alina  durerea  şi-l  udă  eu  apă
            and  industry'”.  Ştam pila  poartă   —  Efectiv,  doam nă  preşedinte,   că)  un  num e  dc  coşmar,  n  deve­  tecul  de  lurtie  din  apropie! ea   rece  dintr-o  sticlă.  Sint  im pre­
            şi  ea  această  inscripţie  în  engle­  de  eînd  funcţionează  această  ine­  nit  paradoxal  sau  nu  „vadul  cer­  sa,  scris  cu  pixul,  cutrem ură  şi   sionat,  consternat,  nu  mai  găsesc
                                                                                                                                    cuvinte.  Intru  totuşi  în  vorbă  cu
            ză.  Şi  nu  pentru  ,,efect",  cum   ar   dită  unitate  din  judeţul  nostru ?  şetorilor".  înduioşează  trecătorii  :  ,Krou  din
            fj  ten taţi  să  creadă  anum iţi  oa­  —  Din  data  de  22  iunie  1900,   Zilele  trecute  —  un  personagiu   Revoluţie  ;  îm puşcat  în  piciorul   el  şi,  în  acelaşi  timp,  m ă  întreb
            m eni.  Ci,  p u r  şi  sim plu,  datorită   cîiul  adunarea  generală  a  mem­  insolit  tăcea  m are   concurenţă   drept  !  stă  direct  pe  caldarîm .  cu   cu  ce  drept  răscolesc  dram a  a-
            faptului  că  „Cham ber"  .şi-a  pro­  brilor  fondatori  a  aprobat  statu­  cerşetorilor  obişnuiţi,  acelora  cu   piciorul  vătăm at  intins  în  faţă   eestui  tînăr  suferind  :
                                                                                                                                      —  De  c,  cerşeşti,  nu  ai  prim it
            pus  prin  statutu l  său,  încă  din   tul  şi  celelalte  documente   de   grad  m arc  dc  invaliditate  sau  cu   pentru  că  pe  gam bă  are  montat
                                                                                                       un  dispozitiv  metalic  form al  din
            start,  să  medieze  afaceri  între   funcţionare  ale  Camerei.  m alform aţii  congenitale.  Este  ti-   arcur;  de"  cerc  care  susţin  nişte   a iu to r?
                                                                                                                                      îm i  confirm ă  că  doar  8 ăOO  lei.
            firm e  rom âneşti  şi  străine.  P entru  (Continuare  in  pag.  a  2-a)  năr  dc  20  de  ani  şi  pe  faţa  tui  tije  ce  străpung  carnea  —  tixînd   A  plecat  din  Spitalul  m ilitar  din
                                                                                                      osul  (sistcm:.il  acesta  a  t'o»t  pre­  Sibiu,  inhibat  de  am bianţa  spi­
                                                                                                      zentat  la  TV  ca  o  m are  inovaţie)   talicească.  Ii  propun  legătura  cu
                    ii  Serialul  nostru  frumuseţea  păi funde  în                                   de-a-iungul  tibiei,  o  cicatrice,  o   un  ziar  do  suflet  pentru  a-1  aju­
                                                                                                                                    ta  si  este  dc  acord.  Tîrziu,  totuşi.
                                                                                                      sfîrtecătură  lungă  de  8—lt>  cm.
                                                                                                      Piciorul  este  vizibil  învineţit,  din   a d r i a n   v a m v a c a s
                                                                                                      cînd  în  eînd,  poate  pentru  a-şi  (C ontinuare  în  pag.  a  3-a)
                                    casă  odată  cu  spioana
                                                                                                                         Floare  de  tei
              Da  Londra,  după  sosirea   sa,   nă  pe  num e  Chris  O'Connors,  dis­  tigaţi ".  Im ediat,  deci,  încep  ac­
            P am ella  Bordcs,  afiă  câteva  a-   pusă  s-o  ajute.  „Ea  a  fost  încin-   tivităţile.  Dar,  Pam ella  este  <<cimi
            drese  renum ite  de  magazine  pen­  tată  că  m ă  instalez  la   Londra,   o  profesionistă  şi  nu  se  mai  a-   La  poartă,  n-a  afişat  niciodată  un  num ăr  şi  nici  tăbliţa  „cîine  %
            tru   îm brăcăm inte,   cosmeticale,   Mi  se  lăuda  m ereu  cu  bogaţii  ei   venturează  prea  repede  în  expe­  rău".  De  o  parte  şi  de  alta  a  porţii,  a  plantat  un  piersic,  un  dud,  5j
            dulciuri.  Ea  .ştie  să  cheltuie  banii   clienţii  arabiu.  —  m ărturiseşte   rienţele  sentim entalo-com erciale.   un  prun,  un  tei  şi  un  măr.  Acum,  ram urilc-s  îm podobite  de  roade  J
            d ar  ignoră  cum  ii  va  cîştiga.  In   Pam ella.  „Eu  te  voi  prezenta  şi   Obiectivul  său  este  clar :  de   a   şi  flori.  Proprietarul,  Ie  priveşte  doar  în  zorii  zilei  şi-n  am urgul  %
                                                                        găsi  m ilionarul  care  să-i  per­  de  seară.  Teiul  şi-a  deschis  zâm betul.floarea  Sa,  Em inesciana  Sa  ÎJ
            capitala  engleză  sc  află  o  doam ­  tu  îmi  vei  da  40%  din  banii  câş­
                                                                        m ită  să  întoarcă  spatele  trecutu­  floare,  e  grea  şi  adineu  de  m ireasm ă.  De  iubire  şi  de  linişte.  Ce J
                                                                        lui  său.                       nc-am   putea  dori  acum  oare  mai  m ult 7  Ca  ochiul  să  ne  fie  m ereu ţ
                                                                          „Omului  care  intră  în  atenţia   încercat  de  floarea  de  tei.  De  această  floare  unică  şi  eternă.   2[
                                                                        m ea  încerc  mai  întîi  să-i   pro­                                 II.IASĂ  TIMAR   ţ
                                                                        cur  fotografiile.  Il  observ  m ult
                                                                        tim p  pentru  a  mcerca  să  ghicesc
                                                                        ce  gen  dc  bărbat  dezvăluie  fizio­
                                                                        nomia  sa.  Apoi,  eu  caut  inform a­  intimplări  de  la  casa  cu  dame
                                                                        ţii  asupra  carierei  sale,  asupra
                                                                        gusturilor.  Mă  interesează  întot­
                                                                        deauna  orice  mic  lucru   asupra   lai  do bărbatul  caro n-o  ţinc9
                                                                        omului  pe  care  urm ează  să-l  frec­
                                                                        ventez.  Dacă  pe  el  îl  pasionează
                                                                        caii,  atunci  şi  pe  m ine  m ă  inte­ măcar odată, pe Mirola in braţe...
                                                                        resează  col  mai  m ult  acest  lucru.
                                                                                                       4.  Direct  sau  indirect,  foarte   O  privesc  pe  Mi reia  şi  îmi  dau
                                                                        Dacă  el  adoră  baletul,  eu  de  ase­  m ulţi  bărbaţi  şi  destule   femei   seam a  că  orice  bărbat  ar  putea
                                                                        menea,  Desigur,  verific  şi  dacă  el   m-au  întrebat  dacă  am  rezistat   spune  că  dă  un  regat  pentru  ea.
                                                                        este  sau  nu  căsătorit".    ispitei  din  episodul  trecut.  Chiar   Bineînţeles,  dacă  are  acel  regat.
                                                                                                      dacă  totul  e  la  vedere,  secretul   Dacă  m-a.ş  fi  îndrăgostit  de  Mi-
                                                                         D ar  cum  pentru  Pam ella  un
                                                                                                      reporterului  nu  poate  li  dat  în   rela,  aş  fi  jurat  acolo  pe  loc  să-t
                                                                        om  bogat,  seducător  şi  celibatar   vileag.  Cu  atît  m ai  m ult  al  b ăr­  prind  pe  scriitoraşul  ăla  al  m a­
                                                                        este  o  pasăre  rară,  este  dispusă   batului  caro  ţinea  carneţelul  în­  mei  ci,  să-i . pun  „obiectul1*   in
                                                                        să  treacă  peste  această   ultim ă   tre  degete  si  sufletul  i  se  incalzea   ghips.  Poate  l-aş  fi  căutat  şi  pe
                                                                                                      cu  o  rapiditate  care  ar  li  spart   şeful  ăla  de  autoservire   pentru
                                                                        condiţie.  Ziua  sc  plim bă  pe  cîm-
                                                                                                      toate  term om etrele...      a-1  turna  la  soţie  ea  o  trădează.
                                                                        pu]  de  curse  şi  în  alte  locuri  „la                   N em ernicul  1
                                                                                                       Aşa  că,  dragi  cititori,  tiebuie
                                                                       m odă“   şi  noaptea   în  cîteva  lo­  să  mă  înţelegeţi...  Dar  cum  am  încercat  să  mă
                                                                       caluri  care  devin  cartierul   său   C ert  c  că  doam na  Aura  a  in ­  abţin  de  la  toate  cele,  ani  în tre­
                                                                       general.  într-o  noapte  ea  cedea­  tra t  în  căm ăruţa  noastră  de  două   bat-o  pe  M irela :
                                                                        ză  farm ecului  lui  Stcve  Cauthen,   ori.  Prim a  dată  a  vrut  să   ştie   —  Bine.  dar  femeile  au  şi  ele
                                                                                                      dacă  nu  ne  plictisim ,  iar  a  doua   mom ente  în  care  n-au  chef  de
                                                                        jocheul  foarte  bogat  din  lume.   oară  a  d'yXi't  bunăvoinţă  să   ne-   bărbaţii' tor;..  Tu.  cum  to  descurci,
                                                                        A ltădată  ca  îl  descoperă  pe  A n­  aducă’ câte . o ' cafea'.  MirCla1  a  lă ­  zilnic "
                                                                        dree.'  Neil,  directorul  lui  „Sunday   sat-o  să  sc-răcească1, (cită  dacă  <•   •—  Bine  că  ai  precizat  :  il-,’iu
                                                                        Tim cs“ ,  Ziarul  de  dim ineaţă  al   rece  n u ' face  riduri  I)  jar.  eu  am   chef  de  bărbaţii  lor...  N u'trebuie
                                                                        societăţii  înalte  din  Anglia.  băut-o  crozînd  că  dacă  torni i.eevu.   s j  scapi  .din  vedere  că  pe  n\ine.
                                                                                        (va  urma)    fierbinte  peste  altă  fic'fbthţeală,   nu ■  mă  vizitează  ’tm  bărbat.  La
                                                                                          ALBINA      se  răceşte  dracului  totul.   (Continuare  iii  pag.  a  2  a)
   1   2   3   4