Page 2 - Calauza_1990_22

Par 2
CĂLĂUZĂ Nr. 22 • I99fl

/ /T\A/TWV\A,
Pi: IR M tL E M A il ItlA U X O l! PUBLICATE
3
Cazul generalilor Nuţă şi Mi li al ea. E bine sâ ştim
tnccpînd din numărul 22 al gazetei noastre vom publica în
publicăm mai jos opinia tinărului participant la Revoluţia din Decembrie 1989 serial ALFABETUL VISELOR — un excelent îndrumar pentru tot
la Deva, continuarea celor relatate în nr. 21 : omul care visează de bine şi de rău. Adevărul despre ce HO
OARE DESPRE CE EEE DE SCHIMB PUTEA EI VORBA ? aşteaptă — MÎINE — e bine să-l ştim de dimineaţă. Doamna
Cel ile-al treilea elicopter ce a aterizat lingă cotenent Galca şi m aistrul m ilitar Mielea, pe Aristiţa Cantacuzino — care a împlinit în acest an 88 de ani —
• ele două, nu putea fi decit elicopterul de la care i-am văzut acţionînd la m obilizarea şi dezar­ păstrează _ aceste înţelepciuni ale omului de la mama dumneaei
U.M. 01719. unde se aflau generalii N uţă Con­ m area m iliţiei şi securităţii. D atorită lor, in care, la rîndul ei, le păstrează de la o vestită ţigancă ghicitoare
stantin şi M ihalea Velicu. oraşul Deva, nu au fost înregistrate victim e. venită de la curtea sultanilor. Deci, pe joia viitoare.
Dar, să vedem pe scurt cine au fost princi­ După ce m isiunea m aiorului Teodorescu şl a REDACTOR DE SERVICIU
palele persoane care au condus în această grea colonelului Todea din R apidul Panonia a fost
perioadă şi rolul pe care l-au avut fiecare. încheiată, în ju rul orelor 14—14,30, generalii
C om andantul U.M. 01719, dl. m aior Tufean, N uţă şi M ihalea au fost duşi în cabinetul colo­
s-a aflat în toată perioada dificilă a Revoluţiei nelului Todea.
la C.J.F.S.N., in loc să fie prezent Ia conducerea G eneralul N uţă se afla în căm aşă şi ismene, Intlmplări de la casa cu dame
garnizoanei pentru ca Şi com andant să le ridice aşa cum a fost prins în wc-ul rapidului Pano­
m oralul ostaşilor şi subalternilor. nia. A pariţia în această încăpere a colonelului
L egătura directă ce o păstra cu colonelul Ion Nieulae, nij se pare destul de suspectă. {Urmare din pag. 1) cu un obiect de folosinţă, mă iă«
Nieulae. de la m iliţia judeţului, mi se părea Persoana care a vorbit cu M inisterul A pă­ ca pe o fiinţă care am ajuns aici
destul de suspectă. rării N aţionale, cu generalii Chiţae şi O rtopan, fel, trebuie să-ţi informezi citi­ aşa cum am ajuns. Atunci, nici
O are prezenţa d-lni m aior Tufean la C.J.l'.S.N a fost m aiorul Crişan Ion. torii că dacă am chef, sau mai eu nu pot să mai fiu profesio­
a fost de a supraveghea, din aproape, pe noii P redarea celor doi generali şi sem narea pro­ bine spus, n-am chef de unul, pot nală, rece, obiect de producere
lideri ai Revoluţiei din judeţul nostru şi astfel cesului verbal a fost făcută de m aiorul Moldo- să-l refuz... O fac şi doamna a plăcerii ; devin o plăcere pen­
să aibe un control perm anent asupra activităţii van Petre. Procesul verbal se află la C luj-N a- Aura nu se supără. Dă doar din tru bărbatul care mi-a pătruns
acestora şi de a le dejuca planurile ? poca la colonelul de justiţie Domşa T rif Liviu. mîinl şl zice, ca pentru ea, că o în cameră, am momentele mele
De prinderea acelor foarte periculoşi terorişti, A lte date im portante le vom face cunoscute să dăm faliment cu atîtea mof­ de deviere de la profesiune, mo­
generalii N uţă şi M ihalea, s-a ocupat m aiorul după ce comisia de anchetă — trim isă în urm a turi. Desigur, fetele sînt cuminţi; mente care se uită greu, acelea
Teodorescu şi colonelul Todea. scrisorii deschise adresate de „Călăuza" dom ­ doar eu şi Lila putem să ne ma­ în care sînt femeie...
Aici, de precizat este activitatea m aiorului nului general-colonel V ictor Stănculescu, m i­ nifestăm „mofturile". De celelalte — De ce nu te măriţi cu unui
Teodorescu şi a grupului de iniţiativă pe care nistru al A părării N aţionale — va comunica n-am prea auzit... dintre aceia pentru a refuza O*
— Bine, bine, dar tot nu mi-ai
l-a condus, grup din care aş am inti pe căpitan noile rezultate. (va urm a) răspuns clar la ce te-am între­ rele de profesiune a sexului ?
— Greu de făcut una ca asta.
Naom, căp. Lupu Ilie, locotenent G rigoraş, lo­ DIONISIE MAVROCORDAT bat : Voiam să ştiu cum reacţio­ In primul rînd, nu poţi fi sigu­
nezi la vorba aia „Vrei, mi vrei, ră că bărbatul se ţine de. faptele
bea Grigore, aghiazmă !"... şi cuvintele de la început îndată
„Chamber" există şi vă aşteaptă! V SW W W W JW .W V V W ■ w w w w . — Da. Intră în obişnuinţă. Dra­ se plictiseşte şi descoperă, pe aHa
gostea, eare este confundată de­ şi mai şi...
(urm are din pag. I-a) benzină şi alte miei ateliere pen­ T E L E X * seori eu actul sexual, cu împreu­ — Am impresia că e greu «te
Azi este abia în 29 iunie tru producţia de consum (diferite narea dintre bărbat şi femeie, e descoperit alta şi mai şi decit
1990, ora 13. Pot eu oare să vă inincăruri, răcoritoare etc,). Revista „Tribuna** din Cluj altceva. Ceea ce facem noi, nu tine...
întreb dacă, în acest tim p scurt, — Pentru inform area celor in­ este întotdeauna o dragoste pe — îmi faci un compliment 1
noua unitate şi-a inscris în bi­ teresaţi — cit costă taxa de în­ se arată dornică de a realiza bani, dragoste la comandă. Deşi, înseamnă că te dai pe brazdă,-
lan ţ vreun rezultat concret ? scriere in C am eră ? un schim b de experienţă cu sâ ştii că se mai întîmplă şi aşa... — Nu. Ţ-o spun cu toată sin­
— Da, am m ediat deja un — Taxa de înscriere este de — Adică ?
contact în tre D irecţia agricolă 0,1 la mie din producţia m arfă gazeta „Călăuza11 şi E ditura — Vine cîte un tip care nu te ceritatea...
raportată la finele prim ului tri­
judeţeană şi firm a „Progres" rupe în mîini de cum a pătruns — Atunci, îmi dai voie să-ţi
Beograd, Este vorba de un im ­ m estru 1990. P articularii care au „M ileniul Trei". C redeţi că vă în cameră. Vezi că are şi ceva mulţumesc... Se apropie de mine
port de m aşini agricole pentru pinâ la 10 salariaţi plătesc o taxă interesează o întîlnire cu scrii- sentimente, că e un tip nesatisfă­ şi mi se aşează în braţe, îmi în­
m icii proprietari din judeţul nos­ de 300 lei iar cei care au între­ cut de cîte o soţie grăsană sau colăceşte braţul pe-după glt şl mă
tru şi zonele lim itrofe. în curînd prinderi mici cu peste 10 sala­ J torii clujeni conduşi de Au- Stafidită, care se oferă cînd are sărută.
vor avea loc dem onstraţii prac­ riaţi — 500 lei. în afară de aces­ chef. Totul, scurt şi cuprinză­ Ol impui zeilor mi se pare un
tice cu aceste m aşini, in faţa ţă­ te sume, vor fi achitate Camerei gustin Bu%ura ? tor, că de, e obosită gospodina. biet infern discutabil pentru 8-
ranilor hunedoreni, pentru a le de Com erţ şi Industrie taxele VALERIU RAUREANU Pe ăia ii recunosc imediat. N-au rice bărbat care n-o are pe Mi-
cunoaşte eficienţa în mod direct pentru consultare, m arketing, in­ în ochi pofta aia animalică de rel a în braţele lui...
şi a opta pentru un tip sau altul form are de piaţă etc. Acestea sînt mine. îs tandri, nu mă confundă (va urmai
de m aşină, ori de accesorii. A- plătite pe bază de comisioane se­
vem, totodată, contacte cu o fir­ parate, iar listele ce le cuprind
m ă italiană interesată să inves­ pot fi consultate la sediul Came­
tească în judeţul nostru pentru rei noastre. Dom nul V.G. - numit prim ar al
construirea unui motel cu restau­ Interviu consem nat dc
rant, parcare închisă, staţie de R.N. OVIDIU
Fetroşaniului în perioada prefectului
legionar Iosif Costea

Instinctul de conservare al evreilor
Nistrul era trecut, apoi a căzut Odesa
Avocatul evreu Şteiner l-a apărat pe mareşalul Antonescu
înaintea celui de-al doilea răz­ suprastructură era licenţiat în — Şi s-a iovit taro .
boi m ondial, dom nul V. G. — Academ ia de în alte Studii Co­ Firesc, aici a r trebui să m ă
supravieţuitor al m unicipiului m erciale şi Industriale, plus doc­ opresc cu această naraţiune, ve­
Deva —a avui neşansa de-a fi tor în drept. rificabilă de la Alfa la Omega.
fost stagiarul prefectului legionar Avea însă o m are defecţiune ; Istoria mă obligă să întreb pe»
Iosif Costea, cu toate că nu fă­ era fudul dc urechi. Una-i spu­ această cale pe evreii supravie­
cea politica lui. Era încă avocat nea prefectul judeţului la tele­ ţuitori, cele ce urm ează :
pledant la Ilia. fon (col. D um itrescu) şi alta în­ Cunosc ci, că prim arul lor
D rept urm are, la puţină vrem e ţelegea prim arul din Petroşani, ocrotitor — V.G. — a fost p riv at
după 06. 09. 1940, dom nul V. G. motiv pentru care dispoziţiile de libertate, la canal şi cu do­
a fost trim is ca prim ar la Pe­ prefectului erau — in uldm a m iciliul obligatoriu, fără vreo
troşani, unrfc-a stat pinâ după vrem e — mai m ult scrise decit hotărîre judecătorească?
rebeliune (21—24. 01. 1941). telefonice. Cum perioada privaţiunilor de
Instinctul de conservare al e- G eneralul A ntonescu (cu care libertate poate fi trecută, acum ,
vrcilor, dar mai ales sim ţul lor se înrudea Iosif Costea, prin in C artea de M uncă pentru m a­
de inform are sînt elem ente care-i căsătorie) ordonase trecerea P ru ­ jorarea pensiei, care sînt perso­
caracterizează şi-i diferenţiază tului (22. 06. 1941, orele 0,5). Ţ ara nale dc bine ce-şi pot oferi de­
faţă de alte popoare care-au de­ noastră se afla in război. N istrul poziţiile lor, cunoscînd că dl. V.G.
venit monoteiste num ai după era trecut, iar pe la începutul a introdus acţiunea la judecă­
H ristos (cu excepţia daco-geţilor lui octom brie 1941, rom ânii au toria Deva cu privire la recon­
care credeau în Zamolxis). dus lupte extraordinare pentru stituirea acestei perioade ?
Un asem enea cum ul de cle­ căderea Odesei, care-a avut loc O riginea unor asem enea m ar­
m ente i-a determ inat pe unii din ia 16. 10. 1941. tori interesează mai puţin.
evreii oraşului Petroşani să fie Evenim entul era deosebit, dar Dacă ei sînt evrei, cunoscători
prezenţi în staţie la sosirea tre­ prim arul C.P. nu ştia nim ic nici ai perioadei făcînd asem enea de­
nului care aducea pe noul pri­ a doua zi de la CĂDERE. Un poziţii, dovedesc sentim ent de
mar, ocazie cu care s a înfiinţat colecţionar de inform aţii — a- solidaritate cu cel care şi-a res­
urm ătorul dialog : propiat prim arului, prin natura pectat angajam entul de prim ar,
— Fiţi binevenit, Domnule serviciului ce-1 presta — a in trat aşa cum — după a m ea ştiinţă
V.G. Ştim că sînteţi un om co­ în cabinet, iar după cuvenitul — a făeut-o avocatul evreu Ştei­
rect ; prom iteţi-ne că pe tim pul salut, a început dialogul dintre ner Nicolae (din A lba Iulia, care
cit veţi fi prim ar, nu vo î avea cei doi : în 1958 era jurisconsult la Pe­
nimic de suferit. — Dom’ prim ar, nuzil-nţi c-o troşani, după care a plecat în
Răspunsul noului prim ar a ve­ căzut Odesa ? Israel), care-n mod voluntar l-a
nit spontan : — Ila ? (!?!) apărat pe m areşalul Antonescu.
— Vă asigur că pe tim pul cit — A uzit-aţi că a căzut Odesa?
voi fi prim ar, nim ic n-are să vi — Cum ?(!?!) L-am cunoscut pe-accst A PA -
se întim plc. Dacă nici după cea de a doua RATOR. E ra un om de-o rară
ţinută m orală şi de-o pregătire
Intr-adevăr, pe tim pul cit întrebare prim arul n-a auzit des­ profesională excepţională. A flat
dom nul V. G. a fost prim ar Ia pre ce era vorba, interlocutorul în ju ru l său, te sim ţeai copleşit
Petroşani, evreilor nu li s-a în- său s-n văzut nevoit să-l întrebe de atîta am abilitate.
tîm plaţ nim ic rău, m otiv pen­ şi-a treia oară, d ar ceva m ai
tru care, supravieţuitorii ar pu­ tare. Cred că de la apărarea lui An­
tea confirm a îm prejurarea. — A uzit-aţi c-o căzut O desa ? tonescu i s-a tras de-a căzut din
O m ină întinsă înspre ruine şi fiare arse. O fi de rugă, dc P redarea a făcut-o succesoru­ P rim aru l — ca să dovedească lac în p u ţ ; din avocat pledant
blestem ? lui său Cornel Pop (decedat), om că l-a „Înţeles" i-a pus interlo­ — în funcţia de jurisconsult,
cu foarte m ultă carte. La infra­ cutorului său, urm ătoarea în tre­
structură era învăţător, iar ca bare a ju tă to a re : ^ —■ CONSTANTIN p r e d a