Page 1 - Calauza_1990_25
P. 1

T
          Gazetă  independentă  de opinie şi informare.      •   Apare  sapfâmînai                 ANUL I, NR. 25 •   1990                 4 pagini 2  lei
                            ,-yirTf» !■■■■ i  M T T — — — |—



                                                                                                    \  intîmplări de la  casa cu dame Orice  bărbat  ar fi

                                                                                                    j  fericit să mă aibă aproape,  să-i fac o cafea,

                                                                                                    J   să-i  qhicesc  csîndurib  cînd  e  nefericit...
                                                                                                        ".  —  Crezi  că  eşti  nimerită  nimic,  tc-ai  jenat...   )
                                                                                                      pentru  funcţia  dc  secretară.  —  Scrii  si  despre  celelalte ?  I
                                                                                                        —  Da.  Am  tupeu.  Sînt  bine.   —  Să  văd  ce  spun,   ce  fac,  )
                                                                                                      Orice  bărbat  ar  fi  fericit  să  mă  cum  privesc  meseria...   1
                                                                                                      aibă  aproape,  să-i  fac  o  cafea,   —  Dacă-i  vorba  de   meserie, >
                                                                                                      su-i  ghicesc  gîndurile  cînd   e  trebuia  să-ncepi  cu  ele.  Majo- ţ
                                                                                                      nefericit,  să-i  ţin  la  respect  pe  ritatea  nu  vor  mai  pleca  dc-a;ci  1
                                                                                                      cei  care  vin  nervoşi  că  au  fost  decit  cu  poliţia  (dacă  ne  desco- ?
                                                                                                      criticaţi  de  el  sau  de  alţii  din  peră)  sau  cu  picioarele  înainte, \
                                                                                                      redacţie,  să  le  spun  la  telefon  aşa  cum  trăim  în  stabilimentul ^
                                                                                                      că  .şefu'  e  plecat  la  cancelaria  blestematei  de  Aura...   t
                                                                                                      primului  ministru...         —  Văd  că  o  urăşti  din  ce  în  >
                                                                                                        —  Chiar  dacă  n-ar  fi  aşa ?  cc  mai  mult  pe  matroană.  Ce ţ
                                                                                                        —  Ce  im portanţă  are ?   Un  nu-ţi  convine  Ia  ea ?   4
                                                                                                      şef  trebuie  menajat...      —  Ne  jecmăneşte.  Ia  cincizeci J
                                                                                                        —  Şi  mai  ec  trebuie  să-i  faci  !a  sută  din  cîştig   pentru  fe-  ţ
                                                                                                       unui  şef '!               reală,  publicitate,  asistenţa  sa- i
                                                                                                        —  Vrei  să  spui  că  cu  îs  de-  nitnră  pe  care  ne-o  dă  o  doc- f
                                                                                                       alea  care  pun  fundu’  pe-o  masă  toriţă din  cartier,  o  nespălata,  ţ
                                                                                                      şi  fac  voia  oricui...  începi  să  mă  pute  în  urm a  ei  a  transpiraţie ţ
                Aşa  arată  o  femeie  frum oasă  în  aşteptarea  iubitului...  E  vorba  do  o melancolie  ciudată...  calci  pe  nervi  cu  supoziţiile  tale.  ca-n  urm a  ălora  de  la  dezinsec- i
                                                                          Foto :  Gagy Ladislau        Eşti  pisălog  ca  un...   ţie...                     '
                                                                                                        —  Reporter...              —  Te-ai  giiulil  vreodată  că  o )
                                                                                                        —  Poate...  Aş  fi  curioasă  să  să  ai  copii ?   ţ
              Cronică  parlamentară                               J              ©  ©                 bat...  Oricum,  nu-i  timpul  pier­  —  Sigur.  O  fată  şi  un  băiat. 4
                                                                                                       văd  şi  cit  eşti  de  brava  ca  b ăr­
                                                                      1   ©   în  numărul  nostru  viitor                         Asta  însă,  mai  tîrziu  cînd  m ă )
              Cronica  din  acest  num ăr  va  avea,  eu   îngăduinţa  dumnea-  )   \  vom reprezenta  o  bacnotă  dc   dut.  Apropos,  cred  că  o  să-mi  las  de  meserie,  îmi  găsesc  alta...  j
           voastră  un  caracter  mai  heterogen,  prin  încercarea  de  a  aborda  ţ   l  1(100  dc  dolari  U.S.V.,  bac-   trimiţi  şi  mie  ziarul  în   care  Vreau  să-i  fac  cu  un  bărbat  pe i
           O  tematică  mai  largă.  Acest  lucru  s-a  impus  datorită  interesului  î   .'  notă  emisă  în  anul  1931   şi   scrii  despre  mine ?  rare-1  iubesc,  să  mă  mîngîie,  să 1
           pe  care  am   sesizat  că-I  solicită  în  aceste  zile,  cel  puţin  trei  as-  ,   ţ  aflată  încă  in  circulaţie  din-   —  Sigur.  Mai  puţin  episodul   mă  ducă  la  ştrand,  să  nu  mai J
           peete  (pe  care  le  vom  analiza  în  cronica  de  faţă)  legate  de  viaţa  i   ^  colo  dc  ocean...  în  care  m in i  spus  să  nu  notez  (continuare  în  pag.  3)   \
           parlam entară  şi  de  viaţa  politico-socială  în  general.   ţ
              Prim a  problemă  pe  care  o  vom  aborda  şi  pe  care  mărfuri-  I
           sese  că  voiam  s-o  aduc  în  discuţie  mai  de  mult,  este  cea  a  se-  )   rAT»A/             A
           parării  puterilor  în  stat.  în  fond  pe  acest  principiu  —  enunţat  )   P e n t r u   u n   om   fă ră  p icio a r e
           încă  din  22  decembrie  1089  de  fro n t  în  declaraţia  sa  —  so  ciă-  l
           deşte  întreaga  democraţie  intr-un  stat  de  drepl.   !      Yâ  informăm   despre  un   de  om,  Robinson  Bulgăr,  poa­  gin,  au  hotărîi  să-i  construias­
              Principiul  este  evident  simplu  :  principalele  puteri,  respectiv  I   gest  um anitar  care  va  fi  des­  te  fi  văzut,  mai  ales  în  zilele   că  un  cărucior  acţionat  de  un
           cea  legislativă,  cea  executivă  şi  cea  juridică  ((judecătorească)  îşi  ^   tinat  lui  Robinson  Bulgăr  din   de  duminică,   intr-un  căru­  motor,  care   sigur,  îi  va  re­
           delimitează  clar  atribuţiile  şi  nu  au  drept  dc  control  una  asupra  i   Ilia.  Unui  om  care  multă  vre­  cior  acţionat  de  o  m m  gâ  dc   duce  efortul  fizic  şi  îi  va  re-
           alteia,  decit  în  plan  juridic.  11c  înţelegerea  acestui  principiu,  ţine  >   me  a  practicat   meseria  de   mină.  Vine  să  mai  vadă  co­  trezi  cîtcva  sentimente  ale  şo-
           de  fapt  înţelegerea  mecanismelor  din  staf  şi  aşa  cum   arătam   \  şofer.  A  practicat-o  pînă  în-   muna,  să  mai  vadă  o;,mardi,   feriei.   Chiar  şi  o   cană  de
                                          DUMITRE  ARMAŞESCU      j       ir-o  zi,  cînd   datorită  unei   să  mai  vadă  şoseaua  pe  care   apă,  pentru  un  om  fără  pi­
                                (continuare  in  pag.  2)         ‘      boli  incurabile  a  rămas  fură   zburdă  mii  şi  mii  de  maşini.  cioare,  este  un  gest  deosebit,
                                                                         ambele  picioare.  Pedalele  au­                       dar  un  cărucior  acţionat  de
                                                                         tovehiculului,  n-au  mai  putut   Tată  că   oamenii  dc  bine,   un  motor !
                                                                         fi  apăsate.  Acum,  jumătatea  din  orăşelul  CHIMEY  —  Bel-   T IM A R   1I.IAS A
         Generalul  Ion Mihail  Pacepa,  dezvăluie  postului                      / rrx  srx ▼
         T.V. CM OH  din  Ottawa  că  a  avut  misiunea  de
                                                                      V.  Serialul nostru
         a  importa  tehnologie  pentru  fabricarea  bombei           Frumuseţea pătrunde

                          atomice  în  România
                                                                          încasă  odată
           Intr-un  interviu   acordat  re­  pentru  a  fabrica,  cu  ajutorul  spe­
         cent,  staţiei  canadiene  de  televi­  cializat  al  Pakistanului,  o  bombă
         ziune  C'.ioii  TV,  cu  sediul  în   nucleară.                    cu  spioana
         Ottawa,  dl  Ion  Mihail  .Pacepa,   Fostul  general   de  securitate,
         fost  general  locotenent  şi  şef  al   care  so  ascunde  chiar  şi  acum   Dar  Pamella  face  o  gravă  eroa­
         Serviciului  de  Informaţii  Externe   de  agenţii  lui  Ceauşescu,  a  afir­  re  de  tact :  îi  place  să  vadă  cum
         al  Securităţii,  care  a  ales  liber­  m at  că  dictatorul  român,  s-a  de­  Neil,  în  faţa  oamenilor,  este  ge­
         tatea  în  197!i  şi  trăieşte  acum  în   cis  a  folosi  cooperarea  tehnică   los  şi  de  aceea  răspunde  cu  a-
         Statele  Unite  sub  o  nouă  iden­  cu  Canada  pentru  a-şi  masca  am ­  mabilitate  interesului  manifestat
         titate,  a  declarat  interlocutorului   biţia  sa  de  a  construi  în  secret   de  concurentul  direct  al  lui  An-
         său,  jurnalistul  Charlie  Green   bomba  nucleară  în  România,  pen­  drew,  Donald  Trclford,  directorul
         well  că  a  primit  instrucţiuni  din   tru  a  o  folosi  la  şantajuri  politice   publicaţiei  „Observer“.  Acceptînd
         partea  lui  Nicolae  Ceauşescu  de   şi  în  scopuri  teroriste.  avansurile,  ea  se  distrează  şi  rîde
         a  transfera  în  secret  în  patrim o­  Purtătorul  de  cuvînt  al  Agen­  m ult  atunci  cînd  sînt  împreună
         niul  Uniunii  Sovietice  documen­  ţiei  Atomice  Canadiene,  Michel   la  o  serată  unde  Neil  face  scene.
         tarea  tehnică  completă   privind   Herijert,   a  respins  afirmaţiile   Ba  mai  mult :  îşi  aranjează,  ce-
         program ul  nuclear  canadian,  cu­  d-lui  Pacepa,  calificîndu-le  drept   rîndu-i  lui  Ahmed  Kadafi,   să
         noscut  sub  numele  de  CANDU,   lipsite  de  importanţă   avînd  în   petreacă  două  săptămîni  de  va­
         îm preună  cu  stocurile   de  apă   vedere  că  România  a  semnat  două   canţă  la  Paris.  Astfel  că  Neil  a-
         grea  obţinute  din  CANADA.   tratate  înainte  de  a  putea  obţine   junge  la  concluzia  că  ea   este
           D upă  cum   a  explicat  dl.  P a ­  tehnologia  CANDU   şi  anume :   omul  colonelului  libian  iar  P a­
         cepa  în  timpul  interviului  de  la   Tratatul  bilateral  cu  Canada  prin   mella  îşi  asumă  riscul  de  aş  sub­
         televiziunea  canadiană,  el  nu  a   care  Bucure.ştiu]  îşi  ia  angaja­  mina  singură  speranţele  de  căsă­
         p u tu t  face  aceste  dezvăluiri  atîta   mentul  de  a  nu  folosi  tehnologie   torie  şi  de  aş  pune  în  pericol
         timp  cit  fica  sa  se  afla  cu  domi­  canadiană  în  scopuri  militare  şi,   toată  viaţa.  Cînd  revine  la  Lon­
         ciliul  forţat  în  România.   Dar   Tratatul  de  Neproliferare   care   dra,  Andrew  înţelesese  deja  de­
         după  executarea  lui  Ceauşescu,   permite   inspecţii  internaţionale   finitiv  cine  este  ea.  Dar  Pamellei,
         fica  sa  fiind  eliberată,  dl.  P a­  in  România.        prezenţa  lui  i  se  pare  încă  pro­
         eepa  s-a  hotărît  să  dea  în  vileag   Dar  un  expert  în  aceste  pro­  miţătoare  şi  de  aceea  se  lingu­
         intenţiile  fostului  dictator.  Inter­  bleme,  profesorul  Ashok  Kapur   şeşte,  prefăcîndu-se  că   plînge.
         viul  cu  dl.   Pacepa  a  avut  loc   de  la  Universitatea  Waterloo  din   Dar  dacă  „Sunday  Times"  tot
         într-o  aşa  num ită  „casă  singură",   Kitohener,  Ontario,  a  afirm at  că   s-a  supărat,  răm îne  la  „Obser-
         undeva  în  Washington  D.C.,  du­  declaraţiile  d-lul  Pacepa  nu  pot   ver« i  Pamella  se  lasă  aşadar  în
         pă  ce  fusese  a ran jat  de  agenţi   fi  ignorate  sau  tratate  cu  indife­  braţele  lui  Trelford  :  „Eu  vro­  pra  concurentului  său.  Dc  fapt   serată  reuşită.  Insă  aceasta  nu
         ai  serviciilor  secrete  americane.  renţă.  „Canada  —  a  spus  exper­  iam  să  mă  servesc  de  el  pentru  a   nu  m-am  putut  opri  de  a  vorbi   avea  nimic  comparabil  cu  ceea
          Dl.  Pacepa  a  m ai  spus  că,  după   tul,  are  tot  interesul  de  a  m uşa-   aţîţa  gelozia  lui  Andrew,  iar  ol   tot  timpul  ciespre  Andrew.  Aveam   ce  trăisem  alături  de  Andrew".
        părerea  sa,  Ceauşescu  ar  fi  folo­       PETRU  JUR.f    la  rîndul  lui  poale  că  mă  accepta   să  facem  dragoste  o  singură  da­  Pentru  prima  dată  de  la  debutul
        sit  tehnologia  nucleară  canadiană  (continuare  în  pag.  2)  în  speranţa  de  a  afla  date  asu­  tă,  la  mine.  Apoi  m-a  dus  la  o  (continuare  în  pag.  2)
   1   2   3   4