Page 3 - Calauza_1990_25
P. 3
CĂLĂUZA Nr. 25 • 1990
P og- 3
,,7l=am să cînt niciadatâ Oj Luc (iţi o c u lt la S lid o ! \
şuşe...“ Complexul de alimentaţie publică „Lido* din Deva, condus I
de domnul iLIE FLOREA, a devenit în coi aproape trei ani tre- J
> Sosită Jim r-un turneu artis- — De cind face parte din via ctiţi de la inaugurare (se vor împlini la 25 august n.e.), o unitate |
I tio in l'ranţa, i-ara solicitat un ţa dvs. cin tecul ? cu un bun renume în lumea comerţului. „Lido" este astăzi — a- «
J interviu apreciatei interprete — Am iubit întotdeauna cîn- prcciere unanim ă — unitatea etalon a comerţului hunedorean. In- '
| de folclor ardelenesc Ana Ban- teeul popular fiindcă am avut tr-o am bianţă deosebită, aici se petrec clipe plăcute de neuitat. |
* ciu. Sint bucuros să constat că şansa „să văd lumea" în satul Complexul este amplasat ultracentral, la parterul şi mezani- 1
| distinsa solistă vocală de muzi- Ccrbia, acolo pe Valea Almaşu nul blocului Al, de pe B-dul „Decc-bal" din Deva şi se compune |
, că populară a răm as credin- lui intr-un m inunat ţinut a! dintr-un restaurant-bar, cofetării cu laborator propriu de producţie *
| cioasă ţelului său de a-şi îm- jud. Hunedoara. Aici, oamenii şi o pizzerie — prima înfiinţată în judeţ de acest profil. Dc aseme- |
| plini destinul prin muncă, ta- doinesc frumos şi colindă Mio nea, unitatea dispune de o minunată terasă, împodobită cu o fin- *
I lent .şi farmec personal aşa cum riţa. N-aş fi putut să nu fiu tînu arteziană (în funcţiune, spre deosebire dc altele care au... secat {
t o ştim. P arcă o văd şi acum alături de ei. de mult !?) întreţinută de oameni gospodari şi pricepuţi, preocu- 1
' la cea de-a XY-n ediţie a Festi- — Am aflat că aţi absolvit păţi de frumos. '
| valului cintecului, jocului şi Liceul do Artă din Deva. unde La „Lido“ impresionează curăţenia, bunul giM, servirea prom- (
>. portului din Tara Znrandului în aţi studiai artele plastice şi nu, ptă şi civilizată a clienţilor. «
| m inunatul ei costum popular de muzica... — Este firesc să ne ocupăm cu multă atenţie dc clienţii noş- |
; pe Valea Almaşului. tri — arăta domnul Iliuţă. Facem eforturi să-i servim cu tot ceea J
— E<!e adevărat, am dorit să
| — îmi amintesc cu nostalgie ajung artist plastic dar a învins cc avem mai bun. Dc cele mai multe ori reuşim. Sa ştiţi că cine i
J de toate momentele importante. cântecul popular Nu insennmă vine la noi. mâi vine... »
| Sava Negreau—Brudaşeu, doini- că am renunţat să pictez. Stu — Daca s-a simţit bine şi <'<ţi pus pc masa omului ceea ce a J
» toarea Carpaţilor noştri, a fost diul artelor plastice m a ajutat comandat, am completa noi. 1
— Sigur că da. Deşi astăzi nu e deloc uşor să-ţi asiguri marfa *
să disting frumosul de m it şi
I cea care mi-a inm înat atunci pentru a „ţine" un asemenea complex. Programul meu de muncă şi I
binele de rău. Nu pot accepta mine dar mai ales pentru pu
1 cupa. Aşa ceva nu se poate prostul gust, deci n-am să cînt blic. Deci. să triumfe adevă al colegelor începe aproape zi de zi do la 7—7,30 la 24. 'ăsta aşa , -
| uita ! Momente similare au mai niciodată „şuşe" şi nici n-am să rul. frumosul şi binele ! pentru curioşi. |
' fost la festivalurile-concurs in- pictez ce nu-mi trece prin su — Ce v-aţi propus pentru a lor ? — Mai interesaţi sintem de c-eea cc puneţi pe m;s,i clienţi- J «
flet
| terjudeţene de muzică populară atinge acest ideal ? — Restaurantul are 120 de locuri şi este deservit, o spun cu j
— Frin ce aţi realizat pînă a-
; „Cintecele Iancului" (Cimpcni, — Aveţi dreptate ! Este un mîndrie de un personal calificat. Voi da imediat şi exemple. Sînt J
cum mă faceţi să cred că sin- renumite gustările calde „a la lado", şniţelul şi specialităţile pe j
| jud. Alba) „Floare de pe Bără- teţi o luptătoare înverşunată ideal. în primul rind am să lupt bază de ficat de porc, specialităţile la grătar şi atlete din reţeta (
, gan“ (Slobozia, jud. Ialomiţa) împotriva prostului gust. Cre cu mine însămi pentru a nu casei, cu mare trecere Ia consumatori. Bucătarii Ya'ile Borteş, '
j cele de la Vaslui, Buzău, Pia- deţi că veţi fi întotdeauna în cinta de dragul banilor ci pen Rodica Brădeanu, Ion Lucaci şi Florian Nislor sînt direct răspun- |
1 tra Neamţ, Lipova, Constanţa, vingătoare ? tru iubitorii muzicii populare. zători dc calitatea produselor de bucătărie-, examen pe care îl trec »
cu bine In faţa exigenţelor consumatorilor. Iar dacă omul mănîncă |
| Rimnicu Vîlcea, Turnu Severin — In acest domeniu rezulta (Va urma) bine este natural să comande vinul preferat sau altă băutură pe J
J etc. tul va fi binevenit atit pentru ION COŢOI gustul său. Barmanii Constantin Darcaci şi Viorica Potra se oeu- |
pă cu multă competenţă de sector asigurind in mod fluent desfa- t
cerea băuturilor din staţiile de frig special amenajate spre clienţi. Ei |
clienţii trebuie să se simtă ca intr-o familie. Nu trebuie iritaţi, lă- (
Cunună d • flori DL Valentin Trifoi — ne spune că saţi să aştepte la masă, sau să se plimbe prin local fără rost, ci 1
invitaţi de ospătari să ocupe locurile libere. Dacă Se procedează |
şi inimă cu tact, nu sînt probleme. Ospătarii Dorica Ciuciu, Floarea Paroan, »
Toate drumurile duc la... Maria Onea, Feiix Carp, Lică Mihalache, M argareta Sznbo, Ion |
U. Floriile (lat. vb. „floreo“ Demeter, Viorica Stanca. Ionel Selcşan, asigură la „Lido‘l servicii jţ
a înflori), cînd ierusalimnenii libertatea iniţ afcivei care fac cinste unităţii. Nu sînteţi de aceeaşi părere ? >
l-au întîm pinat pe Isus Hristos — N-avem motive să vă contrazicem mai ales pe fondul muzi- r
cu flori şi osanale (Mt. 21,9), cal minunat al renumitului pianist Oombos Geza, artist care a J
s-a grefat pe o tradiţională săr I concertai în toate marile oraşe ale Europei. [
bătoare latină a „floraliilor" P r ă j i t u r i l e şi în g h e ţa ta , d a r m ai a le s p ro f ite r o lu l. i
(între 28 aprilie — 3 mai) în
cinstea unei zeiţe sabinice „Flo Să nu treceţi în grabă pe la cofetăria şi p iz/ei, i complexului J
rei" (gr. Cliloris). Paştile (pesah „Lido“. Opriţi-vă pentru a savura o prăjitură, o îngheţată sau un (
— trecerea prin moarte la via profiterol cum nu mai găsiţi în altă parte la Deva. Vă faceţi o *
ţă), serbat de evrei la 14/15 Ni- mare bucurie. Descoperiţi ceea ce nu vă vine să credeţi. Produsele j
san (cf. şi Ieşire cap. l2), serbat amintite, chiar şi fără esenţele din vest, realizate cu multă tru- ,
de Hristos dar desăvîrşit de El dă şi migală, cu utilaje vechi şi uzate, sînt competitive cu oricare I
prin învierea sa, ca unul ce altele de oriunde. J
este Mielul şi Pastele ce s-a — Solicitările sini foarte mari — spunea doamna Mariana
jertfit pentru noi (ICor. 5,7 ; Florea, şefa complexului. Vindem peste 1000 de porţii de profite- *
Efes. 2,13—14), a răm as cea mai I rol zilnic, care înglobează o muncă enormă, iar la îngheţată şi (
mare sărbătoare creştină, de prăjituri deabia facem faţă. Casa dc comenzi pentru servirea acasă '
biruinţa vieţii asupra morţii, e- i este suprasolicitată. Noi nu avem sîmbete şi duminici libere şi nu I
liberarea din robia păcatului a- ne plîngem nici de oboseală. Sintem fericite că munca noastră este »
apreciată, că oamenii ne caută, sînt mulţumiţi dc ce le oferim. I
damic. Latinii preiau denumirea i Am reţinut numele harnicelor lucrătoare alc cofetăriei — Le- |
ebraică şi din „Pascha“ vor nuţa Murar, Ana Mură. Daniela Peter, Ioana Meseşan, Maria Roşu, >
spune şi „pasqualis" = pascal, M ariana Necşoiu, M ariana Petricele, Mihaela Hogman, Smaranda I
referitor la Paşti. Popoare an Zimbreanu, Ana Bolog, Luminiţa Todor. Ancuţa Furd-ii, Florina *
Rovinar, Daciana Bicu, Elena Lugojan. {
tice serbau la începutul prim ă
De asemenea, am notat numele femeilor cc deservesc prizzeria »
verii şi ele o zeitate (probabil) — Geta Bădescu, Rodica Brădean, Viorica Muntoi. Ana Şerban, I
zeul lunar dătător de fertilitate) * Iudith Hompot şi Maria Ardelean prin mîinile cărora trec zi de zi *
cînd turmcle-şi dădeau primele sute de porţii de „pizza a la Lido" spre „abonaţii14 acestui delicios I
i produs. J
roade şi să nu ne mirăm de k
Dacă o clipă măcar puneţi la îndoială cele arătate poftiti la |
atâtea obiceiuri întîlnite la păs I „Lido“ pentru a vă convinge. |
torii români pînă azi, legate do
ieşirea turmelor la munte, cu
obiceiuri din care nu lipsesc
slujbele preoţilor. (va urma)
Preot VALEK-FETRU S. OLEA
P a ro h ia Cib
0 Conservarea unei păsări tă
iate, mai multe zile, fără frigi
intîmplări de fa casa cu dame der, este posibilă dacă se intro
duce, în interiorul păsării, o cea
pă întreagă, necurăţată.
(continuare din pag. 1) frig şi de o dorinţă aprigă dc # Carnea proaspătă se păs
a li cu o femeie. I-a suflat un
plece de lingă mine după ce se aviator pontul cu noi şi a venit trează bine, în lipsa frigiderului,
simte fericit şi satisfăcut... dacă este învelită într-o pânză
aici în toiul nopţii. Madam
— Eşti totuşi o fată tristă. Aura s-a trezit greu, a făcut înmuiată în oţet sau în saramu-.
Mi rola!.. mofturi, dar cînd a primit co ră. Apoi se ţine într-un Ioc răco
ros.
— Poate... Dorm puţin. Mai lierul, l-a adus direct la mine...
mult ziua şi citeodală către di — Ţi-a dat ceva ? • Carnea ture se frăgezeşte,
mineaţă cînd nu mai sînt clienţi. — A adus a doua zi spre sea
Mă las in braţele somnului şi ră 500 de mărci vest-germane.
adorm fără vise... Nu ştiu cc învârtea tipu’ — da’ S f a t u r i p r a c t ic e
— Chiar nu visezi nimic ? nu era prost. Avea în buzunarul
— Odată nu de mult madam de la cămaşă un casetofon mi
Aura a băgat un client peste cuţ, iar în buzunarul pantalo
mine cînd dormeam. O brută. nului o revistă porno, cred că prin fierbere, dacă punem în întreprinderea de transporturi auto Hunedoara
apă un cui sau praf dc bicarbo
Am aflat pc urm ă că a primit ungurească, parcă „Popo-Maga-
de la el un colier de perle. zin“ scria pe copertă. M-am ui. nat de sodiu. deschide, începind cu 01.08.1990, un nou traseu de
Mi-a sfîşiat cămaşa de noapte, tat şi eu. Erau tot felul de fi • Carnea prea slabă se pră autobuz :
Pe urm ă s-a îmbunat. A plâns guri dizgraţioase care nici m a jeşte bine dacă este unsă cu ulei
la pieptul meu şi mi-a m ărtu- car nu respectau ritualul îm- înainte de a fi pusă în cuptor. DEVA ARAD - GYULA — BEKESCSABA
risit că şi-a găsit iubita cu aL preunării dintre bărbat şi fe- • Carnea bătrînă de pasăre Cursele vor circula de două ori pe săptămînâ :
tul în pat. A vrut să-l omoare meie. Ăştia au dus meseria sau vită se frăgezeşte dacă după
pe ăla dar nu se putea că era o noastră atit de departe, de nici tăiere sc înmoaie în oţet înainte miercuri şi sîmbătă- cu plecare din Deva la ora 4,30
nam ilă de om şi mai şi rlnjea n-o mai recunoşti cu ochiul li de fierbere, sau dacă în apă se şi înapoiere în aceiaşi zi, cu plecare din Bekescsaba
la el. Apoi, mi-a spus că a ber... adaugă oţet sau bicarbonat de la ora 16,00.
fost cuprins de un frison ca de (va urma) sodiu.
099909999909099999999999999999999999999999999090t 4NA VALERIA
