Page 2 - Calauza_1990_32
P. 2

P4G  2                                                                                                                   CĂLĂUZĂ  •   Nr.  32  •   1990


                                                                                                  .  « -    Evanghelia  şi democraţia
                                                                                                   %
                                                                                                   1                                 fie  astfel  constituite,  îneît  „să  per­
                    Averea  ţi-o  dau părinţii, pe  cind  o                                         «  lae  al  A rdealului  a  tinut  în  Senatul   mită  cooperarea  şi  răspunderea  tu­
                                                                                                        In  anul  1923,  SS  M itropolitul  N ico­
                yj                                                                                  I  ţării  • euvîntarea  „Evanghelia  şi  d e­  turor  cetăţăntlor  la  conducerea  sta­
                                                                                                                                     tului  şi  la  buna  lui  îndrumare” ;  b)
                                                                                                       mocraţia*'.  Pentru  Sfinţia  Sa,  dem o­
                                                                                                       craţia  nu  trebuie  să  fie  nicidecum   din  punct  d e  vedere  al  dem ocraţiei
                            nevastă  frumoasă  ţi-o  dă                                             l *»  un  „program  al  unui  partid  politic”,   se  cere  >.o  astfel  dc  precizare  a  sco ­
                                                                                                       ci  ca; reprezintă  ,,o  întreagă  concepţie
                                                                                                                                     purilor  statului  care  să  îngăd uie  şi
                                                                                                       de  viaţă,  care  îi  dă  drept  omului  să
                                                                                                    I  fie  considerat  şi  ca  scop  pentru  sine,   să  facă  cu  putinţă  o  cit  m ai*largă  şi
                                                                                                                                                            tuturor
                                                                                                                                     m ai  dreaptă  îm părtăşire  a
                                                                                                    h  nu  numai  ca  mijloc,  ca  o  unealtă...   cetăţenilor  la  bunurile  m ateriale  şi
                                                                                                       Şl  acest  drept  pe  seama  omului,  pe
                                                                                                                                     spirituale  pe  care  le  acordă  statul**.
                                numai  Dumnezeu •   •   •                                           I  seama  sufletului,  pe  seama  perso­  Nu  sînt  exclu se  piedicile  m ultiple
                                                                                                       nalităţii,  îl  reclamă  democraţia  nu
                                                                                                       num ai  pentru  cei  ce  au  fost  favo­  In  direcţia  înfăptuirii  dem ocraţiei,  dar
                                                                                                                                     stă  in  putinţa  societăţii  su  le  depă­
                                                                       a  fost  o  ceremonie  „cu  bucluc",  l  rizaţi  printr-o  naştere  m ai  aleasă,  ori
                 Promiteam  in  num ărul  tre­  rinţilor  asupra  fiilor  şi  fiice­                   au  fost  favorizaţi  de  alte  împreju­  şească.  Individului  îi  este  oricind.  la
               cut  al  „Călăuzei"  bă  revenim   lor...  Numele  ales  pentru  noua   ne  bucurăm  că  am  avut  oca­  *  rări,  ci  şl  pentru  numărul  mare  al   indem înă  să -şi  pună  în  m işcare  cele
                                                                                                                                     m ai  nob ile  şi  mai  generoase  sim ţă­
               pe  marginea  „Cererii  exprese   familie  este  cel  al  miresei.  zia  să  fim  de  faţă  la  acest  pas  I  acelora  fără  de  muncă  $1  fără  dc   m inte,  să-şl   „tempereze  egoismul",
                                                                                                       truda  cărora  nu  ar  exista  nici  bo­
               către  „Călăuza"  a  d-lui  l’etriş   Cel  mai  înţelept  a  fost  dl.   holurîtor  din  viaţa  a  doi  tineri.   găţie,  nici  cultură.,.**  să*  se   devoteze  unor  scopuri   su p e­
                                                                                                                                     rioare.
                                           Buruian  Ştefan,  viceprimar,  o-   Din  toată  inima,  le  adresăm  l  Prin  prism a  celor  m aî  sus  expri­
               Kt-raus  Daniel.   muncitor   la                                                        m ate,  M itropolitul  N icolae   găse-şte   Subscriem   şi  noi  acestui  optim ism
               C.S.ll.  secţia  Forjă  Grea  —  de   fiţer  al  stării  civile,  care   a   strămoşeasca  urare  „Casă   de   ..cele  mai  intime'*  legături  din tre’  de­  tonifiant,  c.onsidcrînd  că  rom ânii  sînt
                                           spus  clar :  „Averea  ţi-o  '  dau   piatră  1“         I  m ocratic  şi  evanghelie.     capabili  să  se  debaraseze  de  tot  ce
               a  participa  la  cununia  civilă                                                        P ersonalitatea,  valoarea  m orală   şi   le •  întunecă  raţiunea  şi  le  otrăveşte
               de  in  Prim ăria  Hunedoara....  părinţii,   pc  cind  o  nevastă   Aşteptăm  cu  bucurie  să  p ar­  dem nitatea  om ului  stau.  spune  au­  sufletul.  P oate  eă  cele  intim plate  sint
                                                                                                                                      inerente  fazei  postrevoluţionare,  re­
                 l.a  data  «şi  ora  indicată   am   frumoasă  ţi-o  dă  numai  Dum­  ticipăm  si  la  alte  evenimente   i  torul  cuvîntării,  nu  num ai  în  atenţia   feritor  la  aceasta  Ion  M inulesqu  spu­
               fost  de  fată.  Părinţii  d-lui  Pe-   nezeu..."       fericite  din  viaţa   oamenilor.   creştinism ului,-  care  este  „prin  exce­  nând  :  „Senzaţia  libertăţii  m ultipli­
                                                                                                       lenţă  religiunea  person alism ului4*,  ci
                                                                        Desigur,  dacă  vom  fi  invitaţi.
               tris  care  se  opuneau  căsăto­  E  prima  cununie  la   care          CÂLÂUZA      i  şi  a  societăţii  om eneşti  in  ansam blul   cate  este  aşa  de  puternică  în  primele
                                                                                                                                      clipe,  că-ţi  atrofiază  pînă  şi  direcţia".
                                                                                                       ei.
               riei  fiului  lor,  erau   prezenţi   participă  gazeta  noastră.   De.şi            %    P e  tflrîm  politic,  dem ocraţia  trebuie
               pentru  a  împiedeca  ţinerea  ce­                                                   i  să  vizeze  îndeosebi  două   lucruri  :    DORU  BOCANICI,
                                                                                                       a)  organele  puterii  de  stat  trebuie  să
               remoniei.   Colegii  celor   doi                                                     «.                                                 sociolog
               tineri  veniseră  pentru  a  serba                                                   i
                cum  se  cuvine  ceremonialul.
            l  Gazeta  noastră  participa  in  ca­                                                     |  OPTIMISMUL  STATUILOR  j
               litate  de  invitată  a  tinerilor  ce                                               f
               se  căsătoreau.  Şi  a  participat                                                      j    Aflînd  de  Ut  agenţiile  de  presă  că  vecinii  noştri  unguri  vor  '
               cu  bucurie.  N-a  înţeles   insa                                                    i  1  să  construiască  o  statuie  amiralii iui  Horty  în  unul  din  locurile  |
                                                                                                    «
               opoziţia   părinţilor,  care,   au                                                      '  foarte  umblate,  un  cititor  ne-a  cerut  să  sugerăm  eventualilor  con-  ,
               recurs  l.a  tot  felul  de  invective                                               i  | cetăţeni  care  mai  posedă  statui  de-aie  lui  Ceauşeseu,  să  nu  le  dis- j
                                                                                                    *
               la  adresa  miresei  si  chiar   Io                                                     '  trugă.  Poate  mai  tîrziu  cind  vor  ajunge  şi  ai  noştri  la  concluzia  *
               gesturi  brutale  care  l-au  jig­                                                   i
                                                                                                    %  |  că  trebuie  repus  şi  Ceauşeseu  (în  locuri  umblate),  statuii-  să  fie  |
               nit  în  mod  direct  pe  fiul  lor.                                                    '  gata  făcute.  Ar  fi  păcat  de  efortul  care  trebuie  depus  atunci.  Cio-  ,
               Din  păcate,  ne  vedem  nevoiţi                                                     i  |  piitul  e  o  muncă  grea...                          j
                                                                                                    «
               să  constatăm  că  odată  cu   în­                                                   i  ,                                        ION  B \S .\R A B    '
               toarcerea  la  capitalism,  ne  în­
               toarcem  şi  la.,  monopolul   pă­                                                   i
             I
                                                                                                           hitlmplări de la casa  cu dame
                          In te rv iu   cu  g e n e ra lu l  Ion  M i h a i/  P a c e  p a
                                                                                                            „Cum am făcut dragoste cu un
              înţeleg  ura  securităţii  îm potriva  mea,  şi,
                                                                                                                        ins  scopit...”
                          vă  spun  cinstit,  mă  onorează
                                                                                                              (urmare  din  pag.  1)  la-ntrebările  meic..-  Pc  scurt.
                                                                                                                                     Nu  de  alta,  dar  va  spune  mă-
               N.R.  :  —  Domnule  Pacepa,  în   de  spionaj,  şi  una  dintre  priori­  parte  a  revoluţiei  române,  pen­  —  Lasă  asta.  Spune  cum  te-  dam  Aura  că  am  trecut  la  actul
             cele  cîteva  interviuri  televizate   tăţile  securităţii,  care  a  pus  un   tru  înfăptuirea  şi  sprijinirea  că­  ai  descurcat  cu   palestinianul  doi...
             pe  care  le-aţi  acordat  în  ultimile   premiu  de  2  milioane  de  dolari  pe   reia  mi-am  dedicat  11  ani  din   tău...  Deci,  ce-aţi  făcut  cind  aţi  a-
             două  luni,  nu  v-aţi  arătat  faţa.   capul  meu.  Trei  zile  după  exe­  viaţă-  Deşi  departe  de  ţară,  sînt   —  Păi  ţi-am  spus  că  eram  juns  în  cameră ?
             Vi  se  vedea  doar  silueta.  Deduc   cutarea  lui  Ceauşeseu,   ziarul   un  prieten  şi  un  sprijinitor  activ   deja  grogvi  cind  am  urcat.  Şe­  —  Vrei  să  ştii  chiar  totul ?
             din  asta  că  încă  mai  consideraţi   „Adevărul"  a  scris  că  „Orizonturi   al  României  eliberate,  chiar  dacă   dea  la  nu  mai  ştiu  al  cîtelca   —  Da.
             necesar  să  vă  ascundeţi,  şi  cred.   Roşii"  a  jucat  un  rol  de  necon­              nivel.  In  lift  m-a  pupat  de  faţă   —  M-a  sărutat  cu  atîta  foc
             că  motivul  nu  o  străin  de  ceea   testat  in  demascarea  feţei  sale   idealurile  mele  politice  sînt  di­  cu  liftiera.  Aia  se  uita  cu  seîr-  incit  mi  se  părea  că  mă  su.
             ce  pare  să  fio  o  suspiciune,  că   criminale.  A  fost  normal  să  sper   ferite  de  cele   ale  guvernului   bă  la  mine.  Cu  toate  astea,  ti­  foc.  Eu  eram  obişnuită  ca  să­
             serviciul  de  spionaj  şi  securita.   că  rolul  meu  in  înfăptuirea  re­  dc  la  Bucureşti.  înţeleg  ura  se­  pul  i-a  dat  o  hirtie  dc   cinci  rutul  să  fie  mult  mai  profesio­
             tea  continuă  să  existe  şi  să  ac­  voluţiei,  mic,  mic  cit  a  fost,  va   curităţii  împotriva  mea,  şi,   vă   dolari.  Să  vezi  şi  să  nu  crezi  nal  sau  chiar  să  lipsească  din
             ţioneze.                      fi  luat  acum  in  considerare  şi  că   spun  cinstit,  mă  onorează.  Nu  pot   cum  scîrba  de  pe  faţa  ci  s-a  tacîm...
               I.M.P. :  —  Este  adevărat.   In   sentinţa  mea  de  condamnare  la   insă  să  înţeleg  dc  ce  noul  gu.   schimbat  în  slugărnicie.  Asta,   —  Bine,  bine.  Şi  după  aia.-.
             1978.  la  câteva  săptămini  după   moarlo  şi  de  confiscare  a  bu-   vern  român  nu  a  anulat  epitetul   imediat.  Ne-a  urat  şi   noapte   —  A  desfăcut  sticla  de  whisky
             ce  am  făcut  ruptura  cu  Ceau-   mirilor  va  fi  anulată.  Speranţa   de  trădător  pe  care  mi  l-a  dat   bună.  Fraiera !  Parcă  cu   mă  şi  a  turnat  în  două  pahare  lua­
             şescu,  am   fost   condamnat   Ia   mea  a  devenit  şi  mai  reală  cind   Ceauşeseu.  Din  fericire  am  fosf   duceam  să  dorm-..  te  de  la  baie...
             moarte.  Şi  la  confiscarea  averii.   am  citit  în  ziar  despre  decretele   şi  continui  să  fiu  un  optimist.   —  O  lungeşti  atîta...  —  Ai  mai  băut ?
             Intr-un  proces  care  a  durat  două   de  avansare  în  grad,  a  unor  ge­  Am  trăit  să  văd  ziua  cind  Ccau-   —  De  ce  n-ai  răbdare ?  Deşi,   —  Cred  că  da.  Ştii,  whisky-ul
             ore.  Generalul  Nicolae  Pleşiţă,   nerali  de  securitate  care  s-au  a-   şescu  a  fost  alungat.  Sînt  convins   dacă  stau  şi  mă  gîndesc,  chiar  îţi  dă  o  senzaţie  tare  plăcută.
             probabil  singurul  om  în  care  Ni­  lăturat  revoluţiei  în  ultimul  mi­                grogyi  cum  eram,  şi  eu   eram  Mai  ales  cind  faci  dragoste...
             colae  şi  Elena  Ceauşeseu  au  a-   nut.  I'înă  acum  însă  nici  cu,  nici   că  voi  apuca  şi  ziua  cind  guver­  nerăbdătoare  să  vedem  cum  se   — Las-o  naibii  I  Cum  ai  putut
             vut  depiină  încredere,  a  fost  în­  ambasada  S.U.A.  la  Bucureşti,  nu   nul  român  va  vedea  că  sînt  un   descurcă  băiatu’.  Dar  pînă  la  să  te  descurci  cu  el ?  Cum  a
             sărcinat  cu  executarea  sentinţei.   am  fost  informaţi  despre  o  ase­  prieten  al  revoluţiei.   (va  urma)  urm ă  a  fost  totul  bine.  Toti)l  început ?
             Din  cele  relatate  dc  dl.   Liviu   menea  acţiune.  Dimpotrivă.  La   NESTOR RATEŞ      sau  aproape  totul.  Dacă  era  o   —  Cum  sc  începe.  M-a  pu­
             Turcu,  un  ofiţer  de  informaţii  ex­  sfîrşitul  lunii  ianuarie,  am  obţi­  Interviu  preluat  din  revista   tipa  din  alea  nchalite,  poate  se  pat.  mi-a  mingiiat  sinii  şi   a
             terne  care  a  obţinut  rccenf  azil   nut  informaţii  că  securitatea  a   „MICRO  MAGAZIN”   declara  nesatisfăcută.  Dar,  aşa,  ţinut  să  mă  dezbrace  chiar  el...
             politic  în  Statele  Unite,  asasina­  reînceput  operaţiile   împotriva   din  New  York,  cu  aprobarea   cu,  n-am  avut  ce-i  reproşa...
             rea  mea  devenise  cea  mai  impor.   mea.  Vă  spun  cinstit,  mi-c  greu   d-nci  directoare  CĂTĂLINĂ   —  Te  rog  să  răspunzi  numai  (va  urma)
             tantă  sarcină  a  serviciului  român  să  înţeleg  de  ce.  Mă   consider  LUMINIŢA  l i g i
                   (Urmare  din  pag.  1)                                                                                             mîine  şi  să   abandoneze   încă
                                                           Cronica  parlamentară                                                      înainte  dc  a  fi  făcut  primul  pas.
             ternic  influenţată  de  criza  eco­                                                                                     E  momentul  dc  asemeni   să-şi
             nomică :  magazinele  sînt  goale,                                                                                       intre  în  atribuţiile  reale  şi  .să
             buzunarele  sint  goale.  Preţurile                                                                                      nu  sc  erijeze  în  consilii  de  ad­
             cresc  datorită  speculei,  care  iată,   litice  traversează  o  perioadă  dc   blemele  Frontului  sint  dc   n a ­  democraţie  şi  bunăstare.   Mulţi   ministraţie  sau  în   supervizori
             aşa  cum  prevedeam  intr-o  cro­  criză.  După  campania  electorală   tură  organizatorică,  generată  dc   cred  că  acest  tren  sc   cheamă   ai  activităţii  acestora.  Şi  nu  In
             nică  anterioară  nu  poate  fi  sto­  care  a  avut  darul  să  asigure  u-   criza  de  conducere  ce  n  apărut   legislaţie  care  trebuie  să  vină   ultimul  rînd,  este  imperios  ne­
             pată  de  o  simplă  lege,   pentru   nitate  în  interiorul   partidelor,   în  urma  retragerii  domnului  Ion   din  partea  Parlam entului,   care   cesar  ca  fiecare  clin  noi  să  mun­
             că  întotdeauna  se  găsesc  „por­  a  urm at  o  perioadă  de  slăbire   Iliescu  din  funcţia  de  preşedinte   este  însă,  de  ec  să  nu  recunoaş­  cim  cit.  mai   eficient,  să   fim
             tiţe"  pe  unde  o  prevedere  le­  a  vieţii  dc  partid  generată  şi  de   a  acestei  mişcări  politice,  func­  tem,  un  copil  care  acum  învaţă   preocupaţi  dc  soarta  şi  bunăsta­
             gală  poate  fi  ocolită.  Spcc.ila  şi   scăderea  interesului  opiniei  pu­  ţie  care  este  vacantă  şi  in  pre­  să  meargă  şi  să  vorbească   cu   rea  noastră  şi  nu  dc  viaţa   nu
             preţurile  pot  fi  controlate  doar   blice,  preocupată  cum  arătam   de   zent  La  aceasta  sc  idaugă  şi  o   poticnelile  de  rigoare.  Alţii   îşi   ştiu  cărui  „dizident"  apărut  pe­
             prin  abundenţa  de  mărfuri.  Pri­  probleme  sociale  şi  economice,   oarecare  scădere  a  popularităţii   pun  speranţele,  fireşti  de  altfel,   ste  noapte  pe  scena  ţării,   ca
             vatizarea,  considerată  ca  un «pa­  tensiunile  acumulate  în  timp,  au   Fiontului,  în  seama  căruia   se   în  Guvern  care  se  limitează  deo­
              naceu  universal,  se  desfăşoară   atins  cota  explozivă  şi  iată  multe   pun  toate  necazurile  din   viaţa   camdată  la  o  mină  de  oameni  ce   veşnic  apărător  al  democraţiei.
             anevoie,  eu  numeroase   piedici   partide  traversează  o  puternică   socială  şi  economică.  se  zbat  să  demonteze  un  com­  Nu  sînt  nici  po  departe  adept
             puse  de  birocraţie,  lipsa   m ăr­  criză.  P.N.L.,  partid  ce  părea  în   Aşadar  ni  se  înfăţişează   un   plicat  aparat  birocratic  central.  al  politicii  struţului,  dar   parcă
             furilor  şi  a  materiilor   prime,   ascensiune  după  alegerile  de  la   tablou  nu  prea  optimist,   dacă   Dar  şi  aici  lucrurile  nu   sînt   sîntem  prea  mult  preocupaţi  de
             neîncredere,  elemente  ce   sini   20  mai,  este  practic  schimbat,   nu  chiar  sum bru  şi  descurajant.  deocamdată  pe  deplin  clarificate.   soarta  altora  şi  nu  de  a  noastră.
             deseurajante  pentru  mulţi   în­  aripa  tinără  fiind  mult  mai  vi­  Am  discutat  în  aceste   zile   Veţi  întreba  desigur  în   această   Aşadar,   putem   fi  optimişti?
             treprinzători.  Pc  de  altă  parte,   guroasă  decît  sc  credea,  reuşind   cu  mulţi  conducători  dc  între­  situaţie,  cc  c  de  făcut ?  In  pri­  Cred,  cu  toată  convingerea,   că
             populaţia  influenţată  şi  .-Ic   o   intr-un  timp  foarte  scurt  să  a-   prinderi  şi  instituţii,  cu   între­  mul  rînd,   cred  că  acum  mai   da,  deoarece  în  atîţia  ani   de
             parte  a  mijloacelor  do   infor­  capareze  un  procent  important   prinzători   particulari,  cu   oa­  mult  ca  oricind  c  nevoie  de  i-   lipsuri  şi  presiuni,  poporul  nos­
             mare,  este  ostilă  acestor  între­  de  liberali,  P.N.Ţ.-c.d.   traver­  meni  caro  solicitau   rezolvarea   niţiafivă,  curaj  şi  profesionalism.   tru  a  dat  dovadă   dc  răbdare,
             prinzători,  apreciind  că  lipsurile   sează  o  perioadă  şi  mai   grea,   unor  probleme  personale.  Im a­  Un  director,  un  consiliu  dc  ad­  spirit  de  sacrificiu,  curaj,   in­
             şi  creşterea  preţurilor  se  dato-   nemulţumirile  din  sinul   parti­  ginea  dc  ansam blu  pc  care  mi-a   ministraţie  nu  trebuie  să   mai   ventivitate,  putere  clo   muncă,
             rcsc  acestor  „privatizaţi".  dului  puţind  duce  la   dezinte­  lăsat-o  aceste  discuţii  este   a-   aştepte  „indicaţii  dc  sus"  pen-   calităţi  caro  i-au  permis  să  su­
               Nici  viaţa  politică,  nu   este   grarea,  acestuia.  Nici   Frontul   ccea  a  unei  gări  în  care   foţi   (ru  a-şi  rentabiliza  întreprinde­  pravieţuiască  şi  care  dc  cc  ne-ar
             lipsită  dc  convulsii,  pentru   că,   Şalvarii  Naţionale  nu  a  scăpat   aşteaptă  venirea  unui  tren  sal­  rea.  Mici  întreprinderi  nu  tre­  lipsi  tocmai  acum  cind   avem
             iată,  principalele  formaţiuni  po­  neatins  dc  criza  politică.   Pro­  vator,  care  să  ne  ducă   spre  buie  să  sc  teamă  de  ziua   de  atîta  nevoie  dc  ele.
   1   2   3   4