Page 2 - Calauza_1990_34
P. 2

*
                 Pag.  2                                                                                                                  CĂLĂUZĂ  •  NR. 34 •   1990



                    „Ceauşescu a pus serviciul de  spionaj  suit  conducerea sa personala...”                                             i  a  închiderea    it ie i


                 —  l.M .l’.  :  —  Dacă  guvernul   pre  Dvs.  înşixâ.  Presa  liberă  din   in  centrală,  am  fost  numit  re­  liotărîl  viaţa,  viitorul.  Ceauşescu
                de*  la  Bucureşti  vrea  să  supra­  Român Ut  are  un  titlu  care  apare   zident  in  K.F.G.  în  1959  am  de­  a  pus  serviciul  dc  spionaj  sub   •   Conducerea  gazetei  noastre
                vieţuiască,  aşa  cum  sunt  convins,   foarte  frecvent  :  Cine  eşti  dum­  venit  şeful  serviciului  de  infor­  conducerea  sa  personală.  L-a  fă­  şi  conducerea  Editurii  „Mileniul
                cl  arc.  după  părerea  mea,  o  sin­  neata,  domnule  cutare ?  Dacă  aş   maţii  tchnico-stiinţificc,   şi  de   cut  instrumentul  său  central  de   Trei“  s-au  întîlnit,  recent,  la  De*
                gură  opţiune :  să  deschidă  larg   puica  să  împrumut  cumva  acest   atunci  piuă  la  sfîrşilul  aşa-zis'ei   politică  externă  şi  economică  şi   va  cu  dl.  doctor  Constantul  Co­
                frontierele  geografice,  politice,  e-   titlu  pentru  a  vă  întreba  :  Cine   cariere  iu  România,   aceasta  a   Ia  promovat  pe  şeful  serviciului,   jocarii,  economist  de  talie  inter­
                eonomicc  şi  tehnologice  ale  Ro-   --micii,  d-le  l’acepa ?  Şi,  mai  a-   fost  aeli\ ilatea  principală   pe   generalul  Doiearu,  şi  pe  adjunc­  naţională,  autorul   prestigioasei
                măniei  către  Occident.  Aceasta   les,  cum  aţi  ajuns  .şeful  servi­  care.  am  desfăşurat-o...  tul  său,  subsemnatul,  în  funcţii   „Variante  Cojocarul*'  în  legătură
                este  partea  din  lume  către  care   ciului  de  spionaj,  cum  aţi  ajuns   N.R.  :  Ce  înseamnă  asta ?   de  consilieri  personali  ai  preşe­  cu  privatizarea  economiei  romtu
                se  îndreaptă  acum   speranţele   atit  de  aproape   de  Ceauşescu   i.M  P.  :  —  Spionaj  tehnico-şli-   dintelui,  respectiv  ai  lui.  Dintr-o   neşti.  Cu  acest  prilej  a  fost  rea­
                ţărilor  eliberate  de  dictatori  co­  însuşi  ?           inţific.  După  venirea  lui  Coau-  dată,  dacă  vreţi,  am  fost  cata­  lizat  un  serial  —  evident,  pe  tem e
                munişti.  I ii  foarte  bun  prieten                                                      pultat  la  vîrful  piramidei.  Tre­  de  privatizare  —  care  va  fi  pu­
                ai  meu,  fost  consilier  al  preşe­                                                     buie  să  vă  spun  că  la  început   blicat  în  paginile  Călăuzei,
                dintelui  Uragan,  care  acum  cite-   IN T E R V II1  C U   G E N E R A L U L   IO N   M i HAI  P A C E P A  a  fost  ameţitor.  După  scurt  timp   •   Ne-a  sosit  la  redacţie  revista
                va  zile  s-a  reîntors  din  Polonia,                                                    insă,  am  început  să  văd,  şi  să   bilunară  ECR A N-MAGAZIN  din
                a  fost  de-a  dreptul  extaziat  de                                                       văd  bine,  murdăria  morală  a  Iui   Braşov.  Se  va  realiza  un  schimb
                schimbările  pozitive  pe  care  lc-a   l.M.l’. :  —  Nu-i  uşor  să  vor­  şcscu  la  pulere,   fascinaţia  lui   Ceauşescu.  Am  văzut-o  de  aproa­  de  idei  între  „Călăuza1*  şi  respec­
                văzul  acolo.   l.a  numai  cîlcva   besc  despre  mine.   Aş  începe   pentru  furtul  de  tehnologie  in­  pe,  dc  foarte  aproape.  Am  în­  tiva  publicaţie.
                luni  după  ce  Polonia  a  început   prin  a  spune  că  m-am  născut  la   dustrială  a  devenit  o  mărire  sub­  ceput  să  înţeleg  bine,  foarte  bi­  •   „Detectivul"  este  noua  pu­
                să  înlocuiască  economia  socialis­  Hucureşti,  în  lt)28,  înlr-o  familie   stanţială,   imediată  a  sectorului   ne,  că  cl  şi  Elena  considerau  ţara
                tă  cu  o  economie  capitalistă  de   care  s-a  chemat  ulterior  de  mic-   de  spionaj  tehnic   despre  care   ea  pe  o  moşie  personală,  dacă   blicaţie  editată  ta  Sibiu  de   un
                 piaţă,  mi-a  spus  el,  magazinele   burghezi.  Am  absolvit  liceul  Ma­  v-am  vorbit  şi  pe  care  ii  condu­      grup   de   ofiţeri.   E  agreabilă
                                                                                                                          ca  o  sursă  de
                                                                                                           pot  spune  aşa,
                au  început  să  fie  pline  de  mar­  rele  Voievod  Mihai  in  1947,  şi   ceam  şi,  evident,  o  creştere  sem ­  titluri  şi  proprietăţi   personale.   şi  plăcută.  Prin  difuzorii  noştri
                 fă,  preţurile  şi  inflaţia  seăzînd.   am  devenii  inginer  chimist  in   nificativă  a  importanţei  funcţiei       o  găsiţi  spre  cumpărare.
                 ( a  să  trag  o  concluzie,  aş  vrea   1951,  făeînd  parte  din  prima  ge­  mole  pe  scara  ierarhiei  sale.  Tre­  ■Anul  1972  a  fost  anul  cind  m-am   •   Sindicatul  Liber  şi  Indepen­
                 să  spun  că,  după  părerea  mea,   neraţie  de  ingineri  educaţi  sub   buie  să  mărturisesc  că,  în  acea   hoţărît  să  rup  cu  ei.  dent  „Sidcrurgistul"  al  C.S.  Hu*
                 o  politică  de  deschidere   către   regim  comunist.  Aceasta,  cit  şi   perioadă,  am  crezut,  cum  sunt   (va  urma)
                 Occident,  şi  de  coaliţie  internă,   faptul  că  tatăl  meu  a  desfăşurat   sigur  că  au  făcut  mulţi  alţii,  că.   nedoara  a  editat  o  excelentă  pu­
                 nu  de  xeno  şi  elauslrofobie,  este   o  intensă  activitate  anti-faseistă   Ceauşescu  era  altfel,  că  ci  vroia   Interviu  consemnat  de  dl.  blicaţie  intitulată  chiar  „Sidenir-
                 singura  alternativă  viabilă,   pe   în  timpul  războiului,  a  făcut  ea   eu  adevărat  să  creeze  o  Românie   NESTOR  RATEŞ   gistui".
                 termen  lung,  pentru  guvernul  de   eu  să  fiu  repartizat  la  m iniste­  prosperă,  independentă.   Dar  a   in  revista  „Micro-Magazin"   O  Profunde  schimbări  la  Zlg-
                 la  Bucureşti.   în  ultimele  zile,   rul  de  interne,  unde  am  fost  in-   venit  anul  1972,  care  de  fapt  mi-a  New  York  Zag.  Vom  reveni  eu  amănunte,
                 guvernul  român  a  început   să   cadrat  ca  sublocotenent  inginer,
                 dea  semne  încurajatoare  în  a-   in  1951.  După  1  ani  in  direcţia
                 eeastă  privinţă.             a  2-a  de  contra-sahotaj  a  secu­
                                               rităţii,  am  fost  transferat  la  di­
                  N.R.  :  —  Ar  trebui  să  abondo-   recţia  generală  de  informaţii  ex ­ A vrut părintele Calciu Dumitreasa să preia conducerea României?
                 năm  subiectele  politice,  cel  pu­
                 ţin  pentru  moment,  şi  să  vor­  terne.   Acesta  era  titlul  ei  pe
                 bim,  cu  permisiunea  Dvs.,  des­  vremea  aceea.  După  o  perioadă  (l  rmarc  din  pag.  t)  că  aşa  a  fost.  Ceea  ce  vreau  să   De  aceea,  nu  putem  sâ-i  bla­
                                                                                                           precizez,  în  ceea  ce  mă  priveşte   măm  pe  toţi,  fără  distincţie,  ci
                                                                               Dc  data  aceasta  voi  citi  şi  eu   pe  mine,  este  faptul  că  sînt  con­  trebuie  să  considerăm  că  aceşti
                                                                             două  fapte  care,  chiar  dacă  nu   vins  că  marea  majoritate  a  m i­  oameni  constituie  o  categorie  so­
                                                                             vor  lăsa  oamenii  cu  gura  căs­  nerilor  prezenţi  acolo,  în   acea   cială  care  poale  activa  în  bine,
                                                                             cată,  vor  confirma  cu  girul  cui­  noapte,  erau  oameni  de   bună   în  instaurarea  principiilor  reale
                                                                             va  ceea  ce  toata  lumea  ştia.  A-   credinţă.  S-a  afirmat  că  toţi  aceia   ale  democraţiei,  atunci  cind  vor
                                                                             ceste  două  documente  au  o  sur­  erau  mineri  suspecţi  aduşi  de   scăpa  de  influenţele  mincinoase
                                                                             să,  au  o  semnătură  şi  o  respon­  Ceauşescu  după  greva  din  1977   ale  unor  indivizi  al  căror   unic
                                                                             sabilitate  pentru  că,  spre   deo­  formaţi  din  securişti,  membri  de   scop  este  să  se  menţină  la  pu­
                                                                             sebire  de  comunişti,  care  îşi  as­  partid  şi  foşti  criminali  de  drept   tere,  unde  au  fost  împinşi   de
                                                                             cund  laşitatea  sub   anonimatul   comun.                  hazardul  revoluţiei,  fără  ca  ei  să
                                                                             secretului,  cel  care  semnează,  a-   Este  foarte  posibil  ca  o  parte   fi  făcut  ceva  pentru  ea.
                                                                             coste  documente  şi-a  spus  totdeau.   dintre  ci,  destul  de  numeroasă,   Voi  citi  integral  prima  DECLA­
                                                                             na  cu  curaj  opinia  si  a  făcut   să  fi  aparţinut  acestei  categorii.   RAŢIE  şi,  dacă  timpul  îmi   va
                                                                             mulţi  ani  de  închisoare  pentru   Sint  însă  convins  că  marea  ma­  permite,  voi  citi-o  şi  pe  cea  de-a
                                                                             acest  curaj.                 joritate  a  oamenilor   erau   de   doua  :....   (va  urma)
                                                                               După  demonstraţia   minerilor,                                  Nota  Redacţiei :  Reamin­
                                                                             au  circulai  in  ţară  zvonuri  con­  bună-vredinţă.  Ei  au  fost  convinşi,   tim  că  gazeta . noastră  este
                                                                              tradictorii  :  a  fost  venirea  mino­  acum  ştim  şi  de  cine,  că  Fron­  independenta  şi  de  aceea
                                                                                                           tul  era  in  pericol,  eâ  cine  ştie  ce
                                                                              rilor  un  act  spontan,  născut  din                           încearcă  să  găzduiască  un
                                                                             grija  civica  a  celor  care   scot   -e  lintea  in’.impla  la  Hucureşti  şi   mănunchi  de  opinii  asupra
                                                                              cărbunii  pentru  ţară,  sau  a  Cost   eâ  măcar  acum  sosise  ceasul  să   evenimentelor  de  după  Re­
                                                                             o  insligaţie  de  lip  comunist,  cu   Iacă  şi  ci  ceva  pentru  revoluţie,   voluţie.  Nn  vom  lua  apă­
                                                                             care  sînteni  prea  obişnuiţi  din   pentru  care,  pînă  atunci,  nu  miş-   rarea   nici  a  părintelui
                                                                              ceea  ce  am  văzut  in  ţoale  ţările   cascra  nici  un  singur  deget,  aşa   Calciu  şi  nici  a  minerilor.
                                                                             oprimate ?  Documentul  dc  faţă   , uni  au  afirmat  muncitorii   din   Doar  îi  informăm  pe  oa­
                                    P E   AICI  N li  S E   TR EC E...      |  dovedeşte  contrariul,  şi  noi  ştim  Hucureşti.              meni  cu  aceste  dezvăluiri...
                          CB
                                 Cronica  parlamentară                                                     funcţioneze  atit  de  controversata   mai  ales,  respingerea  ei  do  către
                                                                                                                                         „istorici"  poate  aduce  mari  preju­
                                                                                                            Agenţie.  De  fapt,  opoziţia  a  cri­
                                                                                                           ticat  Guvernul  pentru  că  pune   dicii,  ţinind  cont  de  marca  au­
                                                                                                           l'arlami'iitu]  m  faţa   unui  fapt   dienţă  pe  care.  o  au  aceste  par-
                      (l'rmaro  din  pag.  1)   mai  serios  Adunarea  Deputaţilor   al  capitalului  ar  fi  de  nalură  să   împlinit,  respectiva  agenţie  ftinc-   (ide  în  lumea  occidentală :  Iogca
                                                şi  anume  la  articolul  29,  care  a   încurajeze   investitorii   străini,   ţionind  deja  |>rinţr-o  hotărîre  a   ar  fi  priţită  cu  neîncredero  dc
                   De  cind  domnul  Radu  Oîmpoa-                            tentaţi  de  facilităţile  oferite  şi
                 nii  şi-a  anunţat  intenţia  de  a   fost  socotit  ea  foarte  restrictiv  şi   de  cimpul  neîngrădit  de  acţiune.   Guvernului,  iar  acum  se  încearcă   investitorii  străini.  Este  necesa­
                 „orchestra"  opoziţia,  acţiunile  de   de  factură  birocratică.  In  acest   Ideea,   trebuie  să  recunoaştem,   legiferarea  ei  prin  acest  articol.   ră,   deci,  unanimitatea  sau  cel
                 obslrucţionare  pare  că  s-au  în­  articol  se  discuta  modul  de  au­  pare  tentantă  dar  incumbă  unele   S-a  invocat  insă,  ca  răspuns,  că   puţin  o  vasiunanimitatc.   Intr-o
                 mulţit  şi  în  consecinţă  a  crescut   torizare  a  societăţilor  comerciale,   riscuri.  In  primul  linii,  inexis­  Guvernul  ponte  infiinţa  organis­  mare  tensiune  luările  de  cuvînt
                 şi  tensiunea  dintre  Eroul  şi  opo­  mod  asupra  căruia   s-au  purtat   tenţa  unui  control  poate  duce  Ia   me  guvernamentale  fără  o  apro-   continuă.  Frontul  acuză  opoziţia,
                  ziţie.  Mobilul  csle  desigur  uşor   numeroase  discuţii.  Nu  vom  in­  grave  dezechilibrul--i  între  diferi­  baro  a  Parlamentului.  S-au  adus   eă  iui  votează  legea  pentru-  că
                 de  intuit  :  inlirzierea  programului   sista  însă  asupra  acestui  articol           ea  argumente  numeroase  exem ­  nu  doresc  programul  de  reforme
                  dc  reforme,  pentru  a  demonstra   poate  şi  pentru  simplul  motiv  eâ   tele  ramuri  ale  economiei,   de­  ple  dc  organisme  similare   din   si,  implicit,  vor  păstrarea  actua­
                 că  actualul  guvern  este  incopn-                         oarece  investitorii  străini  vor  fi   aproape  toate  statele  europene.   lei  organizări  economice,  numai
                 tibil  să  conducă,  avind  o  strate­  el  a  fosl,  totuşi,  votat.  interesaţi  iu  anumite  ramuri  mai   Domnul  Dan  Marţian  cu  obiecli-   cu  întreprinderi  dc  stat.  De  aici
                 gie  greşită.  Ceea  ee  nu  s-a  obţi­  In  continuare,  votul  a  „curs"   profitabili'  iii  detrimentul  altora,   vitatea-i  bine  cunoscută,   nu  a   şi  pînă  la  a  fi  catalogaţi  ca  neo-
                                                fără  probleme  şi  numai  ezitarea   care.  ar  fi  prioritare  pentru  an­  i iscat  să  pună  articolul  la  vot   comunişti  nu  mai  e.  dccît  un  pas.
                 nut  prin  forţă  s-ar  putea  obţine   domnului  Dan  Marţian  a  făcut  ea   samblul  economiei.  în  al  doilea   ei,  după  numeroase  discuţii,   a   Este  limpede  pentru  toată  luniea>:
                 prin  şiretenie  :  demisia  actualu­  legea  să  nu  fie  adoptată  în  chiar   rind,  este  şi  o  problemă  de  su­  reuşit  să  concretizeze  împreună   liberalii  au  pierdut  partida   şi
                 lui  Guvern  şi  preluarea  puterii   inima  săptămină  de  dezbateri.  veranitate,  pentru  că  accesul  ric-          i-au  atras  in  acest  joc  periculos
                                                                                                           eu  iniţialorul  proiectului  de  lege,
                 —  de  ce  nu   —  de  actuala  opo­  l’uuza  a  fost  un  sfetnic  bun   coutroiat  al   capitalului  străin,   o  altă  formulare   a  articolului.   şi  pe  ţărănişti.  Simt  pericolul1  şi
                 ziţie.                        pentru  opozâţie  (dacă  putem  spu­                        ■Acest  amendament,   a  întrunit   cer  o  nouă  pauză  pentru  consul­
                   Dar  să  revenim  la  Legea  So­                          poate  conduce  Ia  supremaţia  a-
                 cietăţilor  comerciale.  V-am  pre­  ne  aşa)  pentru  că  la  ultimul  ca­  eestuia  iii  anumite  ramuri  şi  sec­  (greu)  numărul  de  voturi  nece­  tare,  după  care  ei  anunţă  eă;  îşi
                                               pitol  care  părea  lipsit  de  pro­
                 zentat  in  numărul  trecut,  prin­                         toare,  ceea  ce  este  de  la  sine  în­  sar  şi  lucrurile  se  părea  că  re­  menţin  criticilc  la  adresa  celor
                                                bleme  „maşina  de  vot"  după  ci-   ţeles  că  poate  aduce  grave  pre­  intră  in  normal.  In  fond,  amen­  două  artieoio  dar,  dată  fiind  im ­
                 cipalele  elemente   ale  acestei   leva  opinlcii  s-a  oprit  de  tot.  Ia­  judicii  economiei  şi  suveranităţii   damentul  producea  o  marc  parte   portanţa  legii,  au  hotărît  să=  vo­
                 legi.  aşa  incit  ne  vom  referi  as­
                                               tă  concret   cum  s-au  înlimplal   statului.   Agenţia  ar  avea,  deci,   din  formularea  opoziţiei.  Situaţia   teze  pentru  adoptarea, ci.  Grupul
                 tăzi,  sti iet  la  caracterul,   dacă   lucrurile.  La  articolul  215,  care   rolul  de  a  aviza  domeniul  in  care   este  salvată,  hopul  cel  greu  fu­  l’NŢ-cd,  mai  puţin  maleabil,  sc
                 vreţi  politie  al  dezbaterilor  pri­  prevede  modul  de  înfiinţare  a   este  permis   accesul  capitalului   sese  trecut.  abţine  de  Ia  vot  căzînd  victimă
                 lejuite  de  lege.  Pentru  a  inţclege   socielăţilor  comerciale  cu  capi­  străin  şi  cuantumul  acestuia  în   Dar,  surpriză,  după  parcurge­  mior  manevre  greşite  ale  libera­
                 mai  bine  de  ce  s-au  aruncat  atî-   tal  slrăin,  comisia  economică  for­  structura  fiecărei  soeielăţi  comer­  rea  ultimelor  articole  (dc  proce­  lilor,
                 tea  forţe  in  joc,   să  subliniem   mulase  un  amendament   prin   ciale,  Dc  asemeni,  Agenţia  poate   dură,  deci  fără  „risc"  la  voi)   Cc  concluzii  se  pot  trage   £n
                 incă  o  dată  importanţa  acesteia   care  elimina  două  alineate  con­  dirija  capitalul   s]ire  ramurile   înaintea  trecerii  la  voiul  legii  în   finalul  acestei  cronici ?  Mai  iu ­
                                               siderate  ea  restrictive.  Mai  m ul­  prioritare  prin  acordarea  de  do-   întregul  ci,  grupul  liberal  a  ce­  tii,  eă  opoziţia  parc  decisă  să
                 in  cadrul  programului  de  refor­                         bînzi,  taxe  şi  impozite  diferen­
                                               te  intervenţii  din  partea  opoziţiei
                 mări'.   S-a  afirmat,  şi  pe  bună   au  sugerai  fie  refoemularea  ar­  ţiate.        rut  o  pauză  de  consultare.  Fron­  folosească  orice  metode   pentru
                                                                                                           tul  şi-a  făcut  şi  cl  socotelile  ra­
                                                                                                                                                       adoptării-  unor
                                                                                                                                         obstrucţionarea
                 dreplale,   că  Legea  societăţilor   ticolului,   fie  suprimarea  lui  în   Rare  logic  rostul  unei  astfel  dc   pid  :  fără  sprijinul  unei  părţi  din   legi,  apoi  că  c  nevoie  de  O  marc
                 comerciale  constituie  placa  tur­
                                               totalitate.  S-a  reproşat  faptul  că   agenţii,  dar  eu  toate  acestea  a-   opoziţie,  legea  poate  „cădea"  pre­  atenţie  si  unitate  din  partea-m a­
                 nantă  a  întregului  program  de  re­  in  articol  se  stipula  faptul   că   mendamen.ul  comisiei  nu  a  în­  zenţa  la  lucrări  fiind  iarăşi  sla­  jorităţii  pentru  a  contracara  a-
                 forme  deoarece,  pe  baza  ei,  in-   importul  de  capital  se  poale  fa­  trunit  numărul  do  voturi  nece­  bă.  La  reluarea  lucrărilor,  grupul   coastă  tendinţă.  Oricum,  lupta  SC
                 Ircgul  ansamblu  economic   face   ce  numai  eu  avizul  unei  Agenţii   sare.   Acest  fapt  a  fost  posibil   l’NL  anunţă  eă  sc  abţine  de  Ia   anu.dă  din  cc  in  eo  mai  aspră.
                 pasul  decisiv  spre  economia  de   guvernamentale,   înfiinţată  spe­  deoarece  grupul  ESN,  a  fost  des­  v ot  Este  urmat  imediat  dc  gru­
                 piaţă.   Dezbaterile  generale  au   cial  in  acest  scop.  S-a  emis  pă­  completat  prin  numărul  marc  de   pul  PNŢ-cd  cu  aceeaşi  opţiune.   P.S.  Pentru  ca  lucrările  să-  fie
                 sublinia!  eu  prisosinţă  acest  lu­  rerea  că  existenţa  acestei  Agen­  absenţe  (trei  comisii  mixte  cu   iX  urmat  im ediat  reprezentantul   .şi  mai  complicate,-  şeful  Agenţiei
                                               ţii  ar  fi  dc  natură  să  fiînezc  ac­  Senatul,   avînd  lucrări  la  acea   UDMR  oare  a  întărit  criticilc  a*   pentru  importul  de-  capital  este
                 ciu,  opoziţia  nereuşitul  să-i  gă­  cesul  capitalului-  slrăin  pe  piaţa   oră).   l,n  aceste  condiţii.  însăşi   du.so  proiectului  do  lege  (artico­  domnul  Ion  I.  Brătianu,  cel!  caro
                 sească  fisuri  importante.  In  a-
                                               românească,   fiind  un  organism   ârticolui  in  totalitatea  lui  nil  ar   le!©  23  şl  215)  dar,  după  cîteva   a  produs  prima  scindare  In  par­
                 ceslc  condiţii  votul  a  mers  rela­  birocratic,   care  ar  fi  putut  să   fi  avut  sorţi  dc  izbîndă,  ceea  ce   clipe, se pronunţă  PENTKU.  Jocu­  tidul  liberal.  Vă  daţi-  seama  eo
                 tiv  uşor.   in  prima  săptămînă   cenzureze  sau  chiar  să  refuze  o   ar  fi  însemnat  o  marc  lovitură   rile  sînt'  făcute,  legea  arc  deja  o   cită  „plăcere"  au  votat  KderiE li­
                 votnulu-se  peste  2011  de  articole.   anumită  tranzaţic  cu  partenerii   dată  acestei  legi,  prin  neacccpta-   majoritate  eategorică.  Totuşi,  nc-   berali  legea  şi,  nnplicitţ  fiinţa­
                 O  singură  dată   s-a  împotmolit  străini.  In  schimb  accesul  liber  rca  temeiului  legal  după  care  să  n dop la rea  ci  in  unanimitate  şi,  rea  acestei  Agenţii.
   1   2   3   4