Page 1 - Calauza_1990_37
P. 1

Gazetă  independentă  de opinie şi  informare.
               -------------------------- -------------- ------
          CRONICA  PARLAMENTARĂ                                                  PLANUL  „M                        u               să-l  interogheze  pe   generalul
                                                                                                                                   Vlad,  sau  să  discute  cu  şeful  sta­
            România  la porţile (închise ale) Europei                   Neslor  Rateş:  Şi  totuşi,  D-lc                          tului  major  al  forţelor   armate
                                                                                                                                   care,  cel  puţin  cînd  eu  eram  în
                                                                                                                                   ţară,  era  la  curent  cu  existenţa
                                                                       Pacepa,  s-ar  zice  că  persistă  un                       unui  asemenea  plan.  Ei  bine,  din
            Săptămma  trecută,  viaţa  par­  poziţie  mai  puţin  obişnuită,  prin                      Interviu cu generalul      păcate,  la  acea  dată,  sfieşitul  lui
          lamentară  a  ţării  noastre  a  că.   faptul  că  din  cei  zece  parlamcn.   oarecare  resentiment  în  ţară  faţă     Decembrie  1989,  nu  am  puiuţ  să
                                                                       de  dumneavoastră.  îl  denotă,  de
          pătat  noi  dimensiuni,  prin   a-   tari,  şase  aparţin  opoziţiei.   A-   pildă,  notele  critice  destul   de   ION  MIHAI PACEPA  găsesc  nici  o  cale  secretă  de  co­
          bordarca  unor  problematici  care   eest  fapt  arc  o  semnificaţie  apar­  virulente  ce  vi  le-au   cosacrat        municare  cu  Bucurcştiul,  iar  fo­
          depăşesc  sfera   curentă  de  pre­  te,  pentru  că  iată  F.S.N.  a   re­  două  dintre  ziarele  mai  impor­          losirea  presei  putea  costa  viaţa
          ocupări.  aceea  de  a  dezbate  pro­  nunţat  la  două  locuri  (ce  i  se  cu­  tante,  „România  liberă"  şi  „Ti­  revoluţie.  Cum  răspundeţi  aces­  fiicei  mele  şi  a  soţului  ei,  despre
          iecte  de  Ieşi.  liste  vorba  de  ana­  veneau  de  drept  dacă  s-ar   fi   neretul  Liber".  în  principal,  vi   tor  note  şi  învinuiri ?  care  ştiam  că  au  fost  arestaţi  in
          liza  la  care  au  fost  supuse  (in   respectat  proporţionalitatea   din   se  reproşa  că  aţi  ştiut   despre   Ion  Mihai  Pacepa :  Am  să  în­  dimineaţa  de  22  Decembrie   şi
          şedinţa  comună  a  celor  două  ca­  Parlament)  în  favoarea  opoziţiei   planul  M  de  salvare  a  lui  Ceau-   cerc.  D-lc  Rateş,  nu  sînt  dc  loc   se  aflau  în  mîinilc   securităţii.
          mere)  două  rapoarte  extrem  de   pentru  a  oferi  o   reprezentare   şescu  în  caz  de  criză,  după  cum   fericit  cu  cc  s-a  întîmplat.  Dar,   D-le  Rateş,  Dana  şi  Radu  au  pă­
          importante.  Primul  se  referă  la   mai  largă  a   structurii  politice   singur  aii  declarat  presei  străine,   daţi-mi  voie  să  vă  explic  cum  au   răsit  România  la  5  ianuarie  199(1,
          activitatea  delegaţiei  parlamen­  pluripartide  din  România  şi   a   dar  nu  l-aţi  adus  la  cunoştinţa   stat  lucrurile  la  vremea  aceea.   în  aceeaşi  zi,  agenţia  de  presă
          tare  oare  a  participat  la  lucrări­  diminua  din  impresia  dc  crasi.   noilor  autorităţi  româneşti  în  zi­  Planul  M,  pc  caic  îl  cunoşteam,   AP  şi  revista  americană  „News.
          le  Adunării  Parlamentare  a  Con­  totalitarism  care  ar  fi  putut  răz­  lele  dramatice  de  imediat  după  era  un  plan  vechi,  din  1978,  şi   iveek"  au  făcut  publice  relatările
          siliului   Europei  în   zilele  de   bate  din  o  prezenţă  masivă   a                   detaliile  Iui  operative  erau  com­  despre  existenţa  planului  M.  Tot
          26—27  septembrie  la  Slrasbourg;   frontiştilor.  Acest  lucru  s-a  do­                 plet  depăşite.  Planul  M  se  ac­  ce  pot  să  spun  acum  este   că
          cel  de-nl  doilea  se  referă  la  mă­  vedit  a  fi  in   general  benefic,   La  moartea  unui  om  tualiza  in  fiecare  an.  Tot  ccca  cc   intr-adevăr  regret,  regret  din  tot
          surile  ee  se  impun  pentru  asigu.   pentru  că  a  impresionat  unita­                 puteam  face  eu  era  să  informez   sufletul  că  n-am  putut  găsi  o  al­
          rarea  populaţiei  cu  alimente,  căl­  tea  (totuşi)  de  concepţii  a  acestei   A  mai  plecat  un  (înăr  poet  pe   Bucurcştiul  despre  existenţa  unui   tă  calc,  mai  rapidă,  mai  eficin-
          dură  si  energie  electrică  in  iar­  delegaţii  atit  de  „colorate".  Am   drumul  fără  întoarcere.  Şi  nu  li­  asemenea  plan,  pentru  a  da  po­  tă,  pentru  a  informa  revoluţia  de
          na  anului  199(1—15)91.      spus  „in  generat"  pentru  că.  iată   nul  oarecare.  Aurel  Duniitraşeu   sibilitate  conducerii   revoluţiei   existenţa  acestui  plan.
            In  cronica  de  astăzi  mă   voi   această  reprezentare  largă  a  ma­  era  ceea   ce  puteai  numi  (cu   să-l  interogheze  pc   Postelnicii,  (va  urma)
          referi  la   primul  raport,   cel   jorităţii,  prin  declaraţiile  făcute   toată  bucuria  că  există)  I’oclul.
          de-al  doilea  necesitînd  o  analiză   dc  unii  reprezentanţi  ai  ei,  a  fost   Ca  şi  Dan  David  (plecat  pe  a-
          mult  mai  amplă  şi  pc  care   o   de  natură  să  sporească  incertitu­  cclaşi  drum  cu  citcva  luni  mai
          voi  face  inlr-un  ciclu  de  cronici   dinea  care  plana  asupra  situa­  devreme)  Aurel  Dumilrnşcu  nc-n
          care  începe  chiar  de  săplătnina   ţiei  din  România.  Cum  se  spune   dăruit  poezie  adevărată  atunci
          viitoare.  De  altfel  pentru  a  în­  au  turnat  gaz  pc  foc.  Spre  exem­  cinci  eram  aproape  sufocaţi  dc
          ţelege  mai  bine  fenomenul  eco­  plu  d-1  I.V.  Săndulcscu   repre­  disperare.  Pentru  că  se  dăruia
          nomic  intern  este  cred,  necesar   zentantul  P.N.L.  a  accentuat  că   şi  el,  cu  disperare,  vieţii  şi,  mai
          să  avem  o  imagine  asupra  con­  „s-au  comis  o  serie  de  erori,  din­  ales,  Poeziei.
          textului  politic  şi  economic   in­  tre  care  unele  destul  de  grave"   Am  aşteptat  cu  nespusă   spe­
          ternaţional  care  are  o  influenţă   şi  eă  „nu  pot  să  afirm  că  (...)   ranţă  ca  Ia  moartea  acestui  Poet
          foarte  puternică  asupra  angrena­  alegerile  au  fost  foarte  corecte",   să  se  audă  măcar  citcva  cuvinte
          jului  economic.               iar  cei  doi  reprezentanţi  ai  mi­  dinspre   Iniunca   Scriitorilor,
            Aşadar  să  revenim  la  Rapor­  norităţilor  domnii  Baranyi  Erari-   printr-un  spaţiu  cil  de  mic   în
          tul  Strasbourg.  în  zilele  de  26—   cisc  şi  Iugmar  Brandscli  s-au  re­  „România  literară",  revista   u-
          27  septembrie  o  delegaţie  a  Par­  ferit  la  libertăţile  limitate  pc  ca-  niunii.  Dar...  se  pare  că  acolo  sus
          lamentului  Romanici,  a  partici­                           zgomotul  a  devenit  asurzitor...
          pat  la  lucrările   Parlamentului   Dl MITRE  ARMĂŞKSf f     Cu  pietate  în  faţa  poeziei  lui
          European. Delegaţia  compusă  din                            Aurel  Duinitrascu.
          deputaţi  şi  senatori  a avut  o  com­  (Continuare  in  pag.  a  2-a)  MARIANA  PANDARl

          A  vrut  părintele Oh.  Calciu Duiiiitreasa  să  preia  conducerea  României?

            3.  Pentru  ilustrare,  redau  mai   Cernăuţi,  este  în  relaţii  foarte   surprins  puţin,  ceea  ce  i-a   de­
          jos  cea  de-a  doua  declaraţie   a   bune  cu  actualii  lideri  ai  Fron­  terminat  să  lărgească  cercul  cu
          aceleiaşi  persoane :          tului  Salvării  Naţionale.   o  serie  de  disidenţi  şi  să   facă
            „Subsemnatul   Volcinschi   V.   Cu  toate  că  Petre  Roman  a  n-   concesii  cerinţelor  poporului  ro­
          Paul,  membru  al  Uniunii  Dcrao-   firmat  public  că  l-a  cunoscut  pe   mân,  care  era  hotârîl  anticomu­
          crat-Cre.ştine.  în  ziua  sosirii  d-lui   Ilicscu  numai  cu  ocazia  revolu­  nist.
          Secretar  de  Stat  al  U.S.A.,  James   ţiei,  acest lucru  nu  este  adevărat.  Şi  această  declaraţie  este  scrisă
          Baker,  am  fost  invitat  să  parti­                        integral  de  nună.  şi  poartă  sem­
                                            La  Marmcliue  acasă,  însă  cu
          cip  la  o  reuniune  cu  domnia  sa.   trei  ani  în  urmă,  s-a  organizat   nătura  autorului.
          în  autobuzul  caro  ne  ducea   la   un  seminar  de  politologic.   Au   Unde  începe  revoluţia  adevă­
          locuinţa  d-lui  ambasador  mă  gă­  participat,  în  mod  curent :   Ion   rată  .şi  unde  deturnarea  comu­
          seam  alături  de  dl.  Radu  Câm-   Iliescu,  Petre   Roman,  Cazimir   nistă ?  Cită  vreme  aceste  sacri­
          peanu,  de  la  liberali.  Am  fost   Ionescu,  Constantin  Drăgănescu,  ficii  ale  tineretului  vor  continua
          coleg  de  facultate  cu  domnia  sa.                        să  fie  manipulate,  în  sprijinul  li­
          Am abordat  problema lui  Mi linca                           nei  formaţii  comuniste care, pen­
          Marmcliue,  actualul  ministru  al                           tru  o  vreme,  si-a  schimbat  pă­
          muncii,  caro  în  anii  1946—1947,   Două dezvăluiri        rul.
          a  fost  un  membru   marcant  al                             Mai  presus  de  orice,  noi  ştim
          Partidului  Naţional  Liberal.                               că  Dumnezeu  nu  îngăduie   ca
            Radu  Câmpennu  mi-a  relatat   Silviu  Brucan,  Nicoiac  Militarii   sîngcle  vărsat  să  se  piardă  şi  a-
          că  Marmcliue,  pe  care  de  ase­  .şi  alţii.              devărul  va  birui.  Victoria   din
          menea  îi  cunosc  foarte  bine,  de­  Ambasada  sovietică  pregătea  a   Nicaragua,  victoria  din  Germa­
          oarece  am  fost  colegi  de  liceu  la  doua  garnitură   (gorbacioveană)   nia  de  Est  împotriva  comunişti­
                                                                                                         „Eu  sînt  I.ila  care  v-a  debitat  atîtea  prostii,  dar  şi  destule
                                         a  p.c.r.  care,  în  Aprilie  1990,  ar   lor,  constituie  garanţia  victoriei   adevăruri  crude..."
                                         fi  trebuit  Să  înlocuiască   clanul   anticomuniste  din  ţara  noastră.       (Serialul  „Înlîmplări  de  la  casa  eu  dame")
                                         Scnusescu.  Răscoala  maselor  i-a      (Sfîrşil)

                                           ÎNTiMPLĂRI  DE LA CASA CU  DAME
                                                „Astea  ăe-aici  îmi spun  ,,bruta",  clienţii m-aa  botezat

                                                      },ardeiaşal“,  iar  mama-mi  zicea  „curvuhta"...
                                             In  cămăruţa  ceva  mai  mică   Zîmbelul  pe  care  nu'-l  trimite   sfieşte  de  felul  sumar  in  care   —  Numai  atit ?  Păi  mic  nu­
                                           decît  celelalte  două  în  care  in­  madam  Aura  mă  îmbărbătează   e  îmbrăcată.  E  în   exerciţiul   mi  place  să  vorbesc.  Şi   să-t»
                                           trasem  pînă  atunci,   descopăr   să  intru  ;  cc  dracu’  doar  n-am   funcţiunii.  Eu  nu  găsesc  alte   spun  ceva  de  Ia  început :   eu
                                           acelaşi  mobilier,  numai  că   o   venit  să  fac  dragoste,  sînt  doar   cuvinte  englezeşti.  Au  dispărut   nici  nu  vorbesc  fără  bani.  Nu
                                           altă  fiinţă  se  mişcă  printre  lu­  pe  post  de  reporter  în  pîntccul   toate.  Tipa  îşi  dă  seama  şi  o   spunea  mama  mea  că  „Banii
                                           crurile  puţine.  E  în  sutien  şi   unei  meserii  despre  oare   am   rupe  pc:  româiţc.şte :  aduc  fericirea...,  nu  lipsa  lor..."
                                           un  fel  de  chilot-pantalon  cum   toată  siguranţa  că  se  va  ofi­  —  Hai,  lasă  morga  dc  lord  şi   Aşa  eă  fără  bani  nu-ţi   spun
                                           n-am  văzut  niciodată.  Dar  sur­  cializa.  Altfel  —  am  văzut  cu   spune  repede  că  eşti  oltean...  nimic  despre  cum  am   apărut
                                           priza  e  şi  mai  mare  atunci  cînd   toţii  marşul  dc  protest  al  pros­  —  De  cc  crezi  asta ?  pe  lume,  einc-i  tata,  cinc-i  ma­
                                           descopăr  că  tipa  la  care  m-a   tituatelor  de  la  Moscova.  Plus                 ma,  ce  hram  port  şi  dc  cc  sînt
                                                                                                      —  Păi  e  simplu  de  fot.  Nu­
                                           dus  madam  Aura  e  o...  mulatră,   cererea  procurorului  şef  de  la   mai  oltenaşii  au  bani  să  dea  la   aici...
                                           cu  părul  creţ  tuns  scurt,  ochii,   Praga...  Aşa  că-mi  intru-n  rol :  dame.  Vor  să  vadă  dacă-i  mai   —  Dar  măcar,  cum  te  chea­
                                           nasul  şi  buzele  —  toate  aceste   —  IIow  do  you  do !  acceptă  şi  alte  femei...  mă,  poţi  să-mi  spui  de  la-nce-
                                           accesorii  ale  frumuseţii  femini.   Greaţa  din  faţa  mea  e  tare                  put ?
                                           ne  create  după  tipicul   ălora   surprinsă.  Probabil  şi-a   dat   —  Ce  vorbeşti !  N-ai  drepta­  —  Astea  de-aici   îmi   spun
             Suliţa  lui  Longinus  —  arma   despre  care  un  fost  profesor  şi   seama  că  nu-s  nici  inlr-un  caz   te.  Nu-s  oltean  şi  n-am  venit   „bruta",  clienţii  m-au  botezat
           car©  I-a  împuns  pe  nristos...   doctor  militar  mi-a   spus   că   englez.  Aşa  că-mi   răspunde   să-ţi  dau  bani  pentru  a  te  cul­  „ardeiaşui"  iar  mama-mi  zicea
            arma  rîvnită  de  atiţia   inşi   „abia  au  coborît  din  copaci  la   cam  cu  Jumătate  dc  gură :  ca  cu  mine...  Ani  venit  doar  să
           ^alc.şi“  dc  islorie.,.        începutul  secolului  X X “...  —  Ifullo !  Şi  aşteaptă.  Nu  se  vorbim...          „curvulila"...   (vrf  urma)
   1   2   3   4