Page 2 - Calauza_1990_37
P. 2

2                                                                                                                     CĂLĂUZĂ  •  NR. 37  •   1990


                                                                                                              Pe  urmele  materialelor publicate
                   Vom regăsi în magazine mărfuri mult căutate

                                                                                                             PRIMIM  DE  LA  DIRECŢIA  JUDEŢEANĂ  DE  POŞTĂ
                   tine  nu  crede  ceea  ce  spu­  şi  atelierele  noastre,  cu   toate   —  In  mod  deosebit  vom  pro­
                  nem  —  criza  de  produse  fiind   greutăţile  existente,  s-a  lucrat   duce  confecţii  textile  pentru  a-   Şl TELECOMUNICAŢII  HUNEDOARA-DEVA  :
                  atît  de  mare,  totul  este  pus  sub   mai  bine  decît  în  1989.  Faţă  de   dulţi,  adolescenţi  şi  copii,  tri­
                  semnul  întrebării  —  poate  să   aceeaşi  perioadă  a  anului  tre­  cotaje,  covoare,  umbrele,  truse
                  se  convingă  personal  la  între­  cut  s-au  livrat  suplimentar   o  şcolare,  tucerie  comercială,  nric   „Urinare   articolului  „Un  se­  grafic  intern  public  —  de  oii.
                                                                                                                                     să
                                                                                                                  Andreşoiu  „trimis
                                                                                                           nator”
                  prinderea  judeţeană  de   pro­                           mobilier  din  lemn,  diferite  pro­  cerceteze  cazul  relatat  de  poşta,   ciu.
                                                                                                                                          Presupunerea  fără  temei  a  a.
                  ducţie   industrială  şi  prestări                        duse  electronice,  ceasuri  pentru   sul  Ganc  Loghiii...”  în  care,  prin.   dus  prejudicii  morale  salariatei
                  servicii  Hunedoara  —  Deva,  sau   O  promisiune        birou,  ceasuri  pentru  autoturis­  tre  altele  se   propunea  ca  „or­  noastre  doamna  Opriţa  Ana  ca-
                  să  viziteze  cele  nouă  magazine                        me,  produse  ornamentale   din   ganele  în  drept  să  verifice  dacă   re  a  respectat  întotdeauna   in­
                  de  prezentare  şi  desfacere   a                         beton  şi  multe  altele.   Deci,   telegrama  a  fost   cu   adevărat   strucţiunile  do   lucru  şi  a  fost
                  produselor  proprii  ale  unităţii,                       sînt  bunuri  pe  care  le  produ­  sau  a  fost  opera  doamnei  Opri­  de-a  lungul  anilor  şi  în  prezent
                  amplasate  în  oraşele  judeţului.  serie  de  produse  în  valoare  de   cem,  iar  oamenii  trebuie  să  le          notată  pentru  activitatea  profe.
                                               5  milioane  lei.  Pînă  la  sfîrşitul                      ta  Ana,  care  considerăm  că  a  a-
                   Domnul inginer Viorel  Napău,   anului,  prin  magazinele  noas­  găsească  în  magazine.  Ne  vom   vut  un  rol  însemnat  în  această   sională  cu   calificativul  „foarte
                  directorul   întreprinderii   s-a   tre  şi  unităţile  comerciale  din   strădui,  mai  mult  decît   am   înscenare”,   un   delegat   al   bine",  dar  şi,  un  deserviciu  u-
                  referit,  succint,   la  eforturile   judeţ  vom  oferi  cumpărătorilor   făcut-o  pînă  acum,  să  oferim   D.J.l’.Tc.  Hunedoara,  a  efectuat   nităţilor  de  poştă  pentru  că  in­
                  salariaţilor  pentru  a  asigura  în   produse  care  au  lipsit  un  timp   zi  de  zi  cumpărătorilor  aceste   această   verificare   constatîn-   stigă  publicul  la   neîncrederea
                  permanenţă  o  largă  diversitate   din  rafturile  magazinelor,   în   produse,  conştienţi  fiind  că  de   du-se :  în  prestaţiile   telegrafice  oferi,
                                                                                                            In  perioada  01  iulie  —  5  sep.
                  de  produse  destinate  populaţiei.  valoare  de  peste  100  milioane   calitatea  lor  depinde  eficienţa   tembrie  1990,  în  centrul  Gentcx   te...”.   Semnează  director  Deac
                                                                                                                                         Mircea.  (am  respectat  întocmai
                    —  In  acest  an  —  reliefa  in­  lei.                 economică  a  întreprinderii,  vom   Oi'ăştie  nu  s-a  recepţionat  nici   —  formulările  din  text).
                  terlocutorul  —   în  cele   m a i   —  Despre   ce  mărfuri  este   rezista  în  concurenţa  liberă  de   o  telegramă   din  Bucureşti   cu   Nota   Redacţiei :  Mai   intîi,
                  multe  dintre  fabricile,  secţiile  vorba,  domnule  director ?  pe  piaţă.             destinaţia  Andreşoiu  Cornel,  lo­  trebuie  să  facem   cîteva  preci­
                                                                                                           calitatea  Orăştioara  de  Sus.  zări :  Articolul  este  semnat  de
                                                                                                             în  dala  de  11  iulie  1990  s-a   d-na  Simina  Sabina,  lider  sindi.
                                                                                                           recepţionat   telegrama  nr.   77   cal  al  factorilor  poştali  de  la  O.
                                                                                                           prezentată  Ia  Oficiul   P.T.T.R.   ficiul   P.T.TJt.  Orăştie  (în  nu.
                                                                                                           Cluj-Napoca   expediată  de  ing.   mele  factorilor  poştali,  deci  an.
                                                                                                           Radu  destinatar  D-nuIui  Andre­  gajaţi  ai  dvs.  —  care  —  ne  gîn-
                                                                                                                                                                   şi
                                                                                                           şoiu  Augustin  localitatea  Orăş­  dim  noi  —  cunosc  structura  ofi­
                                                                                                           tioara  de  Sus,  tatăl  lui  Andre­
                                                                                                                                         persoanele  din  respectivul
                                  ataiă-suliţa  cu  care  a  fost  împuns  Hristos!                        şoiu  Cornel.             de   ciu).
                                                                                                             în  conţinutul  telegramei
                                                                                                                                           Apoi, gazeta  noastră  este  ală.
                                                                                                           mai  sus,  nu  se  făcea  nici  o  re­  (uri  de  oameni. Nu  puteam  trece
                                                                                                           ferire  la  cazul  publicat  m  zia­  cu  vederea  faptul  că  un  factor
                     Ilitler  a   văzut  suliţa   lui   ner  a  fost  să  pună  mina   pe  acolo  a  construit  o  sală  cu  aer         poştal  a  fost  agresat  în  chiar  in­
                   Longinus  în   1912  in  burgul   ea.  Ilitler  după  marea  aduna­  condiţionat   pentru   comorile   rul  dvs.      stituţia poştei. Şi  aşa,  ca o  părere:
                                                                                                             Presupunerea  că  doamna  O-
                   vienez.  Această  armă  legenda­  re  populară  din  Viena  s-a  dus  imperiale.  Ilitler  era  deja  mort   priţa  Ana  ar  fi  avut  un  rol  în.   clacă  la  apariţia  articolului  sem.
                   ră  a  fost   folosită  de  un  cen­  imediat  la  muzeu,  ca  să  reva­  dar  Niirombcrgul  şi  cazemate­  semnat  în  înscenarea  cu  tcle.   nat  de  factorul  Ganc  Loghin  se
                   turion  roman  la   crucificarea  dă  talismanul  puterii.  le  erau  încă  apărate  de  2 000   grama,  nu  se   confirmă.  Mai  luau  cu  promptitudine  măsurile
                   lui  Hristos.                 Suliţa  a  fost  apoj  păzită   în  de  soldaţi  SS.  Americanii   au   mult,  fiind  o  salariată  veche  cu   necesare  (şi  nu  se  aştepta  „tri­
                     In  acea  zi  de   septembrie,   biseriqa  Sfintei  Cătălină   din  început  asediul  în  1G  aprilie
                   nimeni  n-a   bănuit  că  vizita­  Niiremberg  împreună  cu  biju­  19-15  şi  era  deja  30   aprilie   experienţă,  cunoştea  implicaţii.   miterea  de  către  dl.  lliescn   a
                                                                                                                                         „senatorului” Andreşoiu"  inciden­
                   torul  a  văzut  unealta  puterii,   teriile  imperiale.  Pentru  bom­  eîiul  au   ajuns  la  Suliţa  lui   Ic  grave  (răspundere  penală)  cc   tul  se  stingea.  Ceea  ce  doreau
                                                                                                           ar  fi  decurs
                                                                                                                        dinfr-o  încercare
                   pe  care  să  o  posede  ca  viitor  bardierele  britanice  şi  Nurem-  Longinus.  în  patru   ianuarie   de  a  folosi  echipamentul  Gcnlex   oamenii  şi  ceea  ce  dorim  şi  noi.
                   stăpîn  al  lumii.  în  opera   lui  bergul  a  fost  ţintă  din  cauza  1910,  Suliţa  şi   celelalte  co­           Sintem  pentru  linişte,  dreptate,
                   Wagner,  Parsifal   desenează  o  fabricilor  de  armament   şi  cu  mori  au  fost   transportate  eu   în  afara  instrucţiunilor  do   ex­  adevăr  şi  muncă.
                   cruce  eu  suliţa  sfîntă  ec  vin­  ocazia  unui  atac  a  fosl  nime­  un  avion  ia  Viena.  Suliţa  lui   ploatare  privind  serviciul  tcle.
                   decă  răni.   Ilitler  a  avut  alt   rit  chiar   acoperişul  bisericii.  Longinus  se  găseşte  expusă  în
                   scop,  dar   despre   asta  doar  Suliţa  şi  celelalte  comori   au  hofburgul   vienez  pe  o  podea
                   VValter   Stein  putea  să  bănu­  fost  transportate  in  pivniţa  li­  acoperită  cu  brocart,  pc  locul   INTERVIU  CU  MAICA  ALEXANDRA
                   iască  ceva,  cind  stătea  in  mu­  nei   bănci.  După  infrîngerea  unde  a  fost  zărită  prima  dată
                                                                                                                •  Aşa  cum  am  promis  prie­
                   zeu   lingă  Ilitler.  El,  ilitler,  de  la  Stalingrad,  Ilitler  a  dis­  de  Ilitler...  tenilor  noştri  cititori  —   in   cerea  publicaţiei  noastre,  pre-
                                                                                                                                         cum  şi  scrisoarea  (în  autograf)
                   n-a  uitat  nici  o  clipă  de  suli­  pus  să  i  se   găsească  un  loc   Deci,  domnilor   care  doriţi   numărul  viitor  vom  publica   adresată  cititorilor  noştri.  A -
                   ţă  şi  cind  Viena  a  fost  alipi­  şi  mai  sigur.  Ilimmler  a  des­  puterea  —  nu  uitaţi  de  suliţa   interviul  realizat  cu   Maica   .şadar,  nu  uitaţi  numărul  38
                   tă  imperiului,  sarcina  cea  mai  chis  o  cazemată  străveche   a   Iui  Longinus...    Alexandra.  Vom  reda  şi   o   al  „Călăuzei"  este  foarte  im­
                   importantă  a  lui   Knllcmbru-  Federaţiei  din  Niiremberg   si  IOZSEF  IMOLN Alt       fotografie  realizată  în  timpul
                                                                                                              discuţiilor  purtate  cu  eondu-  portant I
                      (Urmare  din  pag.  1)                                                                                             contestare  a  forţelor  de  guver.
                 re  le  au  minorităţile  in  Rema­  România  la  porţile  (închise  ale)  Europei                                      nare,  tulburări  şi  chiar  lupte  de
                                                                                                                                         stradă.  în  Germania,  fosta  de­
                 nia.  Nu  doresc  să  comentez,  aici,                                                                                  mocrată  au  avut  Ioc  recent  mari
                 dacă  au  sau  nu  dreptate  aceşti                                                                                     manifestaţii  reprimate  cu  bruta,
                 trei  delegaţi,  aşa  cum  nu   cred   nerii  să  se  lapte  cu  o  parte  a   noi,  pentru  că  precizarea  asia  în   Liiceanu  şi  în  ultimul  timp  Sil­  litatc  de  poliţie  şi  nimeni  nu  S-a
                 că  o  poziţie  monobloc  ar  putea   populaţiei 7   Raportorul  aprobă   Europa  nu  mai  străbate.  Despre   viii  Urucan.  Nu  este  momentul   impacientat.  Pe  bună  dreptate  se
                 prezenta  in  întregime  adevărul,   toate  eforturile  linamifaro   care   domnul  Ion  Ilicscu  aţi  văzut  ce   să  spunem  aici  de  cc  fac  acest   spune  că  pentru  noi  s-a  stabilit
                 dar  in   condiţiile  de  la  Stras-   se  pot  face  in  favoarea  Româ­  spunea  textul  că  a  chemat  mi­  lucru,  cine  stă  in  spatele   lor,   un  etalon  de  măsură  dispropor­
                 bourg,  delegaţii  ar  fi  trebuit  să   niei,  dar  regretă  că   Adunarea   nerii  să  lupte  cu  o  parte  a  popu­  pentru  că  acţiunea  lor  trebuie  să   ţionat   comparativ  cu  celelalte
                 accentueze   (toiuşi)   realizările   nu  dispune  încă  de  raportul  ul-   laţiei,  atita  timp  cit  preşedintele   aibă  o  motivaţie  care  nu  poate   ţări.
                 României  in  edificarea  unei  au.   timei  vizite  in  România.   Aiîta   ţării, ştim foarte bine  a  făcut  apel   fi  dragoste  de  ţară.  La  glasul  lor   Avind  o  imagine  ceva  mai  cla­
                 temice  democraţii,  aşa  cum  spre   timp  cil  ca  nu  va  şti  ce  s-a  pe­  Ia  populaţie   pentru  a  restabili   atît  de  patetic  sc  adaugă  corul   ră  asupra  climatului  în  care  a
                 exemplu  a  făcut  <1-1  Ion  Raţiu.  trecu!  in  realitate  eu  minerii,  nit   calmul  şi  ordinea  publică.  Dar   gazetelor   caic  şi-au  făcut   un   lucrat  delegaţia  noastră  la  Stras-
                   De  altfel  în  cadrul  dezbateri­  va  putea  hotărî  nimic”.  în   în­  cine  ne  crede  pc  noi ?  ideal  din  a   împroşca  eu  noroi   bourg  să  vedem  dacă  ca  a  făcut
                 lor  din  plen,  doar  reprezentanţii   cheierea  dezbaterilor,  ca  o  con­  Acum  înţelegem  cit  rău  au  pu­  ţara  sub  nobila  mască  de  apără­  tot  ec  sc  putea  pentru  a  amelio­
                 opoziţiei  —  toţi  şase  an  luat  cu-   cluzie  finală,  dl.  Sagcr,  preşedin­  lul  face  ţării  aceste  evenimente,   tori  ai  democraţiei,  Şi  trebuie  să   ra  situaţia  României.  Mai  sim-
                  vmtui,  nici   unul  din  membrii   tele  comisiei  a  spus  printre  alte.   aceste  zile  nefaste  din  mari ie  şi   recunoaştem  că  şi-au  făcut  bine   plu  spus,  succes  sau  insucces  Ia
                  F.S.N.  neavind  acces  la  iribu.   le :  „dacă  există  numeroase  mo­  din  iunie.  Asupra  lor  se  va  pro.   meseria,  atita  timp  cît  în  Raport   Strasbourg ?
                  ua  înaltului  for  european.  Acest   tive  pentru  a   acorda  României   nunţa  Comisia  parlamentară  in-   sc  scrie :  „In  iunie,  pc  cind  con.   Aici  părerile  sînt   împărţite.
                 fapt  este  cel  puţin  ciudat  dacă   Statutul  de  invitai  special,  exis­  săreinată  cu   anchetarea  cauze­  testatarii  (n.n.  cei  din  Piaţa  U-   Este  clar  că  scopul  nu  a  fost  a.
                  ne  giiidim  că  Froniul  deţine  o   tă  tot  aiilca  pentru  a  mi  o  face   lor  şi  evenimentelor  în  sine.  Dar   nivcrsitălii)  erau  izgoniţi  eu  vio­  tins  nu  am  primii  statut  de  in­
                  majoritate   evidentă  in  Paria,   imediat.  Democratizarea  nu  este   este  posibil  ea  nici  raportul  a-   lenţă  şi  brutalitate  de  către  po.   vitat  special.  Se  pare  însă   că
                  ment,  este  partidul  de  guvernă-   încă  inversibilă  si  dacă  nu   va   cestci  comisii  să  nu  fie  crezut,   liţie,  cîteva  mii  de  mineri   au   sintem  mai  aproape  dc  el,  dato­
                  rmnt  şi  ca  atare  cslc  răspunză­  reveni  comunismul,  răinme  po­  din  moment  ce  dl.  Săndulcscu   răspuns  Ia  apelul   preşedintelui   rită  faptului  că  mulţi  din   cei
                  tor  de  situaţia  economică  şi  so.   sibil  lin  regim  totalitar”.  a  şi  anunţat  la  Strasbourg că re­  lliescn  pentru  a  sc  opune  con-   prezenţi  la   Strasbourg   şl-au
                  eială  din  ţară.  Personal  cred  că   Aşadar  temeri  şi  acuzaţii  ex-   prezentanţii  I’.N.L,  nu-l  vor  sem.   tcstatarilor  şi  a  înăbuşi  o  rebe­  schimbat  radical  impresia  despre
                  se  impunea  o   luare  de  cuvin!   ircm  de  grave.  Cc  a  determinat   na,  dacă  nu  va  fi  stabilit  adevă.   liune  calificată  dc  autorităţi   ea   România.   Este  tot  atit  de  clar
                 care  să  ofere  o  explicaţie  grave­  totuşi  ea  această  comisie  să  aibă   rui.  Ori  adevărul  în  viziunea  a-   fiind  fascistă”,  iar  d-na  Sa]umio-   însă  eă  intervenţiile  unor  mem­
                  lor  acuzaţii  care  se  aduc  guver­  o  părere  atit  de  proastă  despre   cestui  partid  poate  fi  deformat   rc  condamna  „politica  Di toi  ca­  bri  ai  delegaţiei  noastre  au  fosf
                  nării  din  România.  Desigur  acest   ţara  noastră.  Lste  evident   că   în  interesele   politico,  respectiv   re  jiare  a  domni  în  România".   palide.  Ei  trebuiau  să  zdruncine
                  lucru  s-a  făcut  in  numeroasele   principalele   elemente  sînt  eve­  de  discreditare  a  firţelor  de  gu­  Au  fost  desigur  şi  voci   favo­  imaginea  de  teroare  şi  violenţă
                  intilniri pe care  delegaţia  noastră   nimentele  (ragiec  de  [a  Tg.  Mu­  vernare.    rabile  ţării  noastre  şi  nu  puţi­  care  ar  domni  la  noi  în ţară,  dar
                  le-a  avut  cu  o  parte  din  mem­  reş  şi  cele  din  13—15  iunie  de  la   Imaginea  deformată  asupra  ţă-   ne,  dar  se  pare  că  jocurile  erau   nu  au  făcut  acest  lucru,  ba  aş
                  brii  Parlamentului  Luropean,  dar   Bucureşti.  Aceste  evenimente  ca­  rii  noastre  a  fost  creată  şi  con­  deja  făcute.  Cererea  României  de   zice  chiar  au  mai  sporit  semne,
                  ecoul  acestor  întrevederi  a  fost   re  au  avut  un  efect  limitat   in   solidată  de  doi  factori  extrem  de   a  participa  ea  invitat  special  la   le  do   întrebare.  Orice  nc-ar
                  toiuşi  limitai.              ţara  noastră  au  avut  din  păcate   activi  şi  iată  că  s-au  dovedit  şi   Adunarea  Parlamentară  a  Con­  spune  ci  acum,  se  pare  că  nu  au
                   Climatul  in  caic  şi-ti  desfăşu­  un  ecou  foarte  puternic  în  lu­  extrem  de  influenţi.  Este  vorba   siliului  Europei  nu  a  fost  supu­  reuşit  să  se  desprindă  do  intere­
                  rat  activitatea  delegaţia  română   mea  occidentală.  Modul  cum  au   de  mijloacele  dc  informare   in   să  votului  din  motive  proc Mu­  sele  mărunte  de  partid  sau   de
                  nu  ne-a  fost  deloc   favorabilă,   fost   prezentate   acesfe  eveni­  masă  şi  de  „ambasadorii"  opozi­  rale.   Ilotărîrea  a  fost  amintită   grup  etnic  pentru  a  servi  cauza
                  deoarece  Raportul  comisiei  pen­  mente  de  mijloacele  dc  informa­  ţiei  politice.  Este  extrem  de  su­  în  ianuarie  1991,  pînă  atunci  o
                  tru  relaţiile  cu  ţările  nernembre   re  in  masă  are  de  asemenea  par­  gestiv  faptul  că  in  Rezoluţia  pri­  altă  comisie  va   cerceta  „cazul   generală  a  patriei  şi   poporului
                  prezenta  o  imagine  a  României   tea  sa  de  vină.  Spre   exemplu,   vind  România  este  amintită  d-na   României”.  lor.
                  apreciată  chiar  de  unii  membri   despre  Tg.  Mureş  imaginile  te­  Doina  Conica  ,,personalităţi'   cu   în  fonti  am  cerut   oare  prea   Aşadar,   România  mai   bate
                  ai  forului  european  ca  deforma­  levizate  au  fost  comentate  aşa :   autoritate  morală  in  ţară”  care   mult ?  Eu  zic  eă  nu,  din  moment   încă  la  porţile  închise  ale  Etl*
                  tă,  imagine  care  se  reflectă  şi  in   „românii  înarmaţi  îi  omorau  pe   a  participat  la   audierea  de  In   cc  doar  noi  şi  Albania  nu  avem
                  Rezoluţia  privind  România.  unguri”.  Oare  chiar  aşa  sa   fi   Imsbruck,  unde  s-a  pus, in  mare   acest  statut  şi  alte  ţări  est  euro­  ropci.   »
                   Iată  spre   exemplu  ce  spune-   fost?  Bărbatul  întins  pe  jos  şi   parte  bazele  Raportului.  pene  cum  ar  fi  Bulgaria,   spre
                  di.  Nocrcns  in  raportul  comisiei,   pe  care  ii  călcau  toţi  in  picioa­  Dc  altfel  d-na  Cornca  a  făcut   exemplu,  l-au   primit  imediat.   P.S.  Marţi,  cele  două  grupuri
                  caro  a  tras  unele  concluzii  asu­  re  a  fost  prezentat  ca  un  paşnic   practic  înconjurul  lumii,  du cind   Oare  procesul  democratic   din   parlamentare  ale  U.D.M.ft„   sTF-
                  pra  discuţiilor  purtate.  „Dar   se                       o  adevărată  campanie  do  deni­                           pârate  din  senin  au  părăsit  sSt^
                                                maghiar  agresat  şi  molestat  dc   grare  a  României,  acţiune  la  ca­  Bulgaria  (sau  din  alte  ţări  foste
                  poate  oare  să  nu  sc  ţină  seama   români.  Noi  ştim  acum  că  este   re  s-au  raliat  şi  alţi  aşa  zişi  li­  comunisto)  este  mai  accelerat ?  militari  lucrările  din  Senat
                  de  imaginea   televizată  a  unui   vorba  de   ('-(in  Cofaru,  român,   deri  politici  români  gen  Dumitru   Categorie  nu,  atita  timp  cit  şi   Adunarea  Deputaţilor.  Oare  chist*
                  preşedinte  ales,  care  cheamă  mi­  dar   acest  lucru  ii  şi im  numai  Mazilii,  Octavinn  Palcr,  Gabriel  acolo   există  mari  mişcări  de  să  fie  o  coincidenţă 7   !
   1   2   3   4