Page 1 - Calauza_1990_41
P. 1

Gazetă  independentă  de opinie şl informare.        •   Apare  sâptămînal    |     ANUL I,


                  r„NUMĂRUL  MAGIC»
                                                                                               Bogaţi  sau  săraci
                  Cit a trăit Metusalem? Cit poate trăi un om?                   Zilele   trecute   discutam   cu   rezuma  la   „da"  sau  „nu".  A-   investit   eu  încrederea  noastră,

                                                                               linul  din  redactorii  de  forţă  ai   ecasta  nu  pentru  că   răspunsul   ci  trebuie  să   veghem  perma­
                    Care  este  durata  de  viaţă  hă­  limită  a  vieţii  200  de  ani.  Alţi   presei  ,,din  opoziţie"  recunoscui   ar  incumba  o  anumită  răspun­  nent  pentru  a  preveni  orice  po­
                  răzită  omului  dintru  început,  de   oameni de ştiinţă îi  atribuiau lon­  pentru  incisivitatea  sa  şi  ascu­  dere,  ci  datorită   complexităţii   sibilă  greşeală,  pentru  că  în  ad­
                  Dumnezeu  ţi  de  natură ?  Se  cu­  gevităţi  de  120—180  de  ani.  Un   ţimea  verbului.  Discuţia  purtată   şi   multitudinii  de  aspecte  ce  ministrarea   ţării  nu  se   poate
                  noaşte  din  Biblie,  că  părintele   punct  de  vedere  original  au  a-   între  două  şedinţe  parlamentare           face  nici  o  greşeală.  Sau,  maî
                  nostru  ADAM,  a  trăit  930  de  ani   bordat  în  această  problemă,  doi   a  fost  (totuşi)  lipsită  de  „încăr­  cronica  bine  zis,   prima  greşeală  e  şi
                  (Geneza  0.4),  iar  cea  mai  lungă   savanţi  ruşi,  A.  Jirmunski.  bio­  cătura"  unui  dialog  oficial,  re-        ultima.
                  viaţă  a  avut-o  după  şapte  gene­  log  din  Vladivostok  şi  V.  Kuz-   zumlndu-so  la  un  schimb   do                Sigur  eă   întrebarea  dc  mal
                  raţii,  METUSALEM,  care  a  trăit   min,  profesor  de  matematică  din   păreri,  ca  între  doi  prieteni  ca­  PARLAMENTARĂ  sus,  este   generată  de  recenta
                  969  de  ani.  (Gen.  5.27)  Predece­  Moscova,  care  au  studiat   mai   re  stau  la  un   „pahar  dc  vor­           hotărîre  a  Guvernului  de  libe­
                  sorul  lui  Charles  Darwin,  natu­  mulţi  ani  legile  de  evoluţie  a   bă".  N-am  să  redau  conţinutul             ralizare  a  preţurilor,  poate   cea
                  ralistul  francez  George  Buffon,   naturii.  După  cum  se  ştie,  na.   discuţiei  (deşi  s-au  relevat  mul­  trebuie  avute  în  vedere.  Ţinînd
                  considera  că  omul  trebuie  să  tră­  tura  evoluează  ca  pe  o  spirală.   te  lucruri  interesante,  care   ar   cont  de  apartenenţa  politică  ar   mai  importantă  decizie  pe  cart
                  iască  nu  mai  puţin  de  cinci  ori   Fiecare  buclă  a  spiralei  are  un   merita  să  vadă  lumina  tiparu­  trebui  să  îmi  exprim  fără  re­  acesta  a  avut-o  de  luat  piuă  a-
                  perioada  lui  de  creştere  —  deci                                                       zerve   acordul  la  politica  gu­  cum.   Despic  mecanismele   a-
                  minimum  100  de  ani.  Studiind  o   început  şi  un  sfîrşit,  iar  perioa­  lui),  ci  am  să  pornesc  dc  Ia  o   vernamentală,   dar   conştiinţa   ccstci  acţiuni,  despre  modul  de
                  serie  de  cazuri  de   longevitate,   dele  de  tranziţie  de  la  o  buclă  la   întrebare  care   mi-a  fost  pusă   civică  mă  îndeamnă  să  meditez
                  numeroşi  oameni  de  ştiinţă  au   alta  sînt  destul  de  complexe,  du­  de  mai  multe  ori  de  interlocu­  înainte  de  a  da   răspunsul  cu­  stabilire  a  preţurilor,   compen­
                  conchis  că  viaţa  îndelungată  este   reroase,  uneori  fiind  numite  cri-   torul  meu :  „Aveţi  încredere  în   venit.  Nu  putem  pur  şi  simplu   saţii  ele.  s-a  scris  şi  s-a   vorbit
                  un  dar  al  naturii  şi  este  scris  în
                  cartea  vieţii,  de  Dumnezeu.  Cris-   TKAIAN TK1SJLOPEAN   Guvern,  în  politica  lui   Din   să  fim  de  acord  cu  politica  Gu­  DUMITRU  ARM.1ŞESCU
                  toph  Hufeland,  un  clasic  al  me­  (Coniinuare  în  pag.  a  2-a)  păcate,   răspunsul  nu  se  poate  vernului,  doar   pentru  că  l-am  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                  dicinii  şi  biologiei,  considera  ca
                  j  Dumnezeu să-i           )                                                                                               linte sini toamne u.8-

                             n  paza  pe
                  1                                                                                                                              de altădată?.
                       cei  28.001000                                                                                                      lume,  s-au  dus ?  Le-am  tot  dorit,
                                                                                                                                             Unde  sînt ?  în  ce  margini  de
                         de  rornânij                                                                                                      le-am  tot  aşteptat,  de  mai  mulţi
                                                                                                                                                                      o
                                                                                                                                           ani,  cuin  aşieaptâ  un  copil
                                                                                                                                           .jucărie,  un  cadou.  De  venit,  au
                      N-am  mai  pomenit  dc  multă                                                                                        venit  dur,  nu  şi  bogate  ci  destul
                    vreme numele d-iuj  Ion  tlics-                                                                                        de  subţirele  în  delicatese.   Au
                    cu  în  gazeta  noastră.  Luaţi  cu                                                                                    dispărut  mustăriile,   pastramele.
                    treburile  oamenilor,  cu  neca­                                                                                       Au  dispărut  acele  piramide  de
                    zurile  lor  —  am  uitat  de  dl.                                                                                     varză,  gogoşari,  conopidă.   go­
                    Jlicscu.  Poate  şi  preşedintele                                                                                      gonele,  ardei  ete.  Cu  citii  bucu­
                    a  uilat  de  noi...                                                                                                   rie  puteai  privi  altădată  înspre
                      Ială  că  dl.  l'.icseu  a  făcut  o                                                                                 si  dinspre  pieţe,  dinspre  acele
                    declaraţie  normală  pentru  un                                                                                        locuri  care  te  linişteau  şi  te  fă­
                    preşedinte,   ia   televiziunea                                                                                        ceau  sil  aştepţi  anotimpul  de  iar­
                    austriacă,  in  cadrul  interviului                                                                                    nă  fără  teamă.  Acum,  de   vrei
                    acordat  respectivei  instituţii.                                                                                      varză,  pindeşti  şi  te  aşezi  la  coa­
                    Şi  anume  aceea  că  in  C.R.S.S.,                                                                                    dă,  iar  vînzălorul  cu  accent  de
                    in  Moldova  anexată  in  19-10                                                                                        oltean,  in  multe  cazuri,  iţi  ofe­
                    de  vecinul  Slaiin...,   „trăiesc                                                                                     ră  căpăţiniie.  din  care,  încep  să
                    piuă  la  5  milioane  dc   ro­                                                                                        se  desprindă  frunzele..
                    mâni...".  Adunnid  pe  cei  23                                                                                          Nu  ne  rămîne  decît  să  aştep­
                    dc  milioane  (do  care  ştiam)  cu                                                                                    tăm  o  altă  toamnă,  nu  cu  gîlcea-
                    cele  5  milioane  de  sub  ocupa­                                                                                     vă  şi  vorbărie  multă,  ci  cu  mun­
                    ţia  U.E.S.S.  aflăm  cu  emoţie                                                                                       că.  Pămîntul  ne  aşteaptă.   iar
                    că  sîntem  un  popor  puternic                                                                                        mult  aşteptata  lege  sperăm   să
                    şi  destul  de  numeros.  Cu acest
                    prilej  gazeta  noastră  trimite                                                                                       s e   adopte  şi  sâ  se  voteze  pe  gin-
                    site  un  gînd  bun  tuturor  cc-                                                                                      dai  sătenilor,  a  ţăranilor,  a  celor
                   i  lor  28 000 000  de  români!                                                                                         mulţi  c irc  judecă  bine  şi  curat,
                                                                                                                                                           tMIRON  TIC

                                                                                                                 B A S A R A B I A         postfaţa  aparţinind  criticului  Cor­
                                                                                                                                           nel  Morarii,  redactor  şef  al  re­
                                                                                                                                           vistei „Vatra".
                       —  Mă,  ce  chestii  !  Nu  ştiam  inimă.  De  altfel,  cred  eă  dacă   bine  iţi  spun  ceva  trist  <le  tot...  De  sub  teascurile  Întreprinde­  „Călăuza"  e  sigură  de  marele
                     că  nu  se  face...          nu  te  ştia  madam  Aura,  nil  a-   —  M-am  săturat  de   lucruri   rii  Poligrafice  Sibiu  a   apărut   succes  al  acestei  cărţi,  de  pute­
                       —  Multe  nu  ştiţi  voi  gazeta­  jungeai  să  stai  de  vorbă   cu   triste...      sub egida  Editurii  „Mileniul  Trei"   rea  vizionară  a  editorilor  care
                     rii.  l’oate  că  nu  vă  lasă  nici  mine...             —   E  v o r b a   d e   m a m a   m e a ...  mult  aşteptata  carte  „BAS \11 \-   nu  s-au  sfiit  să  editeze  o  carte
                     cititorii  să  Ie  spuneţi  totul  des­  —  Sînt  convins.  Dar  să  te-   —  A,  da,  nu  mai  zic. nimic.   BIA".  Esle  prima  carte  din  seri i   aparţinind  lui  Mibai  Emincscu
                     pre  realitate.  Cred  că   există  nlreb  altceva  :  poliţişti  vin  pe  Te  ascult...  „Clio".  Lector  Marin   Negoită.   —  atunci  cirul  e  mai  marc  nevoie
                     atîţia  pudici  dc-âi  lui  Ceauşes-  la  voi ?  .        —  A  îmlrit  la  întoarcere...  coperta  de  Nieolae   Gheorgluu,  pentru  România.
                     cu,  atiţia  inşi  şi  inse  care  dacă                   —  Nu  mai  spune...  Cum 7
                     ar  şti  ce  meserie  am,  ar  Ii  în                     —  In  condiţii  tare  misterioa­
                     stare  să  mă  ucidă  cu  pietre,  să    lan  de  la     se.  Căpătase  in  Africa  o  boală
                     ne  ucidă  pe  toate  cu  pietre...                      pe  care  unii  o  numeau  SIDA.
                     Ca  in  vremea  lui  lisus...   casa  cu  dame           dar  adevărul  e  greu  dr  ştiut
                       —  Dar  şi  destui alţii  care  s-au                   dacă  a  fost  adevărat  sau  doar
                     adresat  în  scris  sau  telefonic                       linul  „medical"...
                     publicaţiei  în  care  scriu,  pen­  —  Cred  că  sînt  şi  poliţişti   —  Adică 7
                     tru  a  li  se  facilita  o  intrare  la  printre  cei  care  vin.   Madam   —  Nu  ştiu  cum  să-ţi  spun.  K
                      voi...                      Aura  îi  şlie  mai  bine  caic  şi  un  mister.  Cred  că  mania  a
                       —  Doamne  fereşte !  Sper  că  cum.  O  colegă  îmi  spunea  eă  pe  fost  racolată  de  un  serviciu  de
                     ml  sinteţi  nebuni să  lc  spuneţi...  aceştia  ii  recunoşti  după  felul  spionaj.  Ajunsese  o  epavă.  Şi-a
                     Sini  atiţia  care...       cuin  fac  dragoste.   Sint  bru­  trăit  viaţa  ca  prostituată   de
                       —  Nici  o  grijă.  Profesiona­  tali  şi  n-au  răbdare,  chiar  dacă  stradă,  fără  alegere.  îşi  confec­
                     lismul  nostru "nu  ne  permite  să  au  de  a  face  cil  profesioniste,  ţionase  singură  moartea  trupu­
                     fim  delatori...             să  le  satisfacă  şi  pe  ele.  Dar  să  lui  şi  desigur...  a  sufletului...
                       —  Mi-ai  luat  o  piatră  dc  pe  nu  mai  discutăm  despre  ei.  Mai  (va  urma)


                                                 dinte  spre  a  organiza  o  noua   Trausilvauia  Press  j
                          M are  zv on           echipă  ministerială-..
                                                   Televiziunea  e  cea  mai  si-  »   Agenţia  de  difuzare  de  pu-  }
                       Sc  zvoneşte  că  zîmbetul  rece  gură  dc  acest  zvon.  Aţi  obscr  t   blicatii  si  cârti  TRANSILVA-  l
                                                                       ibscr-
                     al  d-lui  Cimpeanu  ar  proveni  vat  eă  „se  dă  bine"  eu  libc-  N1A-PRESS  şi-a  început  ofi-  1
                     de  la  o  iminentă  numire   a  ralii.  Ce  bine  că  noi  sîntem  in­  eial  activita-tea.  „Călăuza"  se  !
                     domniei  sale  de  către   preşe­  dependenţi !             difuzează  şi  prin  ,,A.T.1V‘...   1
   1   2   3   4