Page 2 - Calauza_1990_41

o
CAlAUZA • NR. 41 • 1990

Să nu uităm moda fc
I „Cînd a fost informat despre dispariţia mea, Ceausescu...“ j
Şi grecii doresc să I * NESTOR RATEŞ : — Presu. Cînd Ceauşeseu a reapărut, a număr de operaţii împotriva e- J

I pun că apariţia cărţii trebuie declanşat probabil cea mai mare diturii Regncry. Le-a trimis nu- |
aibă un cuvînt de I» latul Primăverii, ca şi. sau mai munistă a României. A conce­ meroase ameninţări cu moartea, * »
să fi provocat convulsii la Pa­
epurare politică din istoria co­
făcute atît în engleză cu accent
I
ales, transmiterea ei parţială diat o treime din membrii gu. românesc, cit şi în engleză cu
la Europa Liberă. Putem face vernului, a înlocuit 22 de am­ accent arab. Cînd ele au eşuat, |
'
spus în modă... I % ţă, fie şi numai din insistenţa ţii cîteva zeci de generali şi raţiile împotriva Europei Li- *
presupuneri în această privin­
basadori, a îndepărtat din func­
Ceauşeseu şi-a concentrat ope- I
I cu care securitatea a încercat ofiţeri superiori din conducerea bere, într-un efort — aş spune I
în amu care a trecut Grecia a * să ne împiedice pe noi să trans­ securităţii statului. Actul ur­ disperat — de a împiedeca in- J
exportat pe piaţa vett-germană, mitem la radio extrase din car­ mător a fost dezmembrarea trarca ci in România pe calea k
materiale textile ir. valoare de I * te, îmi imaginez că dvs. ştiţi serviciului român de spionaj, aerului, a undelor. Numai cînd I
627 milioane de mărci, dacă ne mai multe. s-a terminat scrializarea „Ori- J
exprimăm mai exact de peste 20 I ION IYIIHAI PACEPA : — Interviu cu generalul zonturilor Roşii" la radio, dacă |
de ani expozanţii greci sint pre­ « Cîte ceva. în legătură cu dis­ reţin bine minte la 26 ianuarie »
zenţi la „Tîrgul de Modă'1 de la I pariţia mea, cu plecarea mea ION MIHAI PACEPA 1988, Vlad Georgescu a demas- |
Dusseldorf — o dovadă a faptu­ % din ţară. Din cite cunosc, cînd cat la microfonul ei ameninţă- '
lui că ţara Elndci în materie de I a fost informat despre dispari­ un fapt care, după cîte cunosc, rile cu moartea primite de el |
confecţii a ' reprezentat ceva în * ţia mea Ceauşeseu a făcut o este fără precedent in istoria şi de familia sa din partea se- '
timp. Un fapt este sigur. Grecia, criză îngrozitoare, după care a contemporană. Şi, în sfîrşit, curităţii. Dl. Rateş, deşi post. |
atît de iubită pentru vacanţele I dispărut din viaţa publică pen­ Ceauşeseu a creat o unitate mortem, vreau să-i aduc aici |
ce le oferă, pe plan intern mai tru aproape două săptămîni. îmi specială de securitate, aşa-zisa lui Vlad George«cu un cald *
are de oferit şi marfă in dome­ I amintesc că Ambasada Statelor unitate militară 0195, pe care omagiu pentru curajul cu care I
niul confecţiilor la preţuii foarte « Unite şi alţi diplomaţi occiden­ a însărcinat-o cu asasinarea a apărat, aş spune, prima ce- <,
mici, însă pe plan extern clor-şte I tali din România descriau atunci subsemnatului şi cu prevenirea rinţă a lucrătorului cu condc. |
să lanseze in acest an. pe patru * Bueureştiul ca un oraş în stare a noi dezertări din rîndul dem­ iul, aceea de a spune adevărul J
dintre cei mai apreciaţi tineri I de asediu. Sediul partidului co­ nitarilor, ofiţerilor de informa­ chiar cu riscul vieţii. |
.design"-eri localnici. munist şi reşedinţa lui Ceau- ţii externe şi diplomaţilor. în (va urma) I
Modelele greceşti dovedesc ra­ şescu — înconjurate de trupe legătură cu cartea. Ştirile des­ Interviu realizat de dl. j
finamentul şi cultura atît ac re­ I * de securitate. Bueureştiul — îm. pre iminenta publicare a „Ori­ NESTOR RATEŞ, preluat I
cunoscută şi în teatrul anim g;e- pînzit de patrule militare. Acti­ zonturilor Roşii" după eîte cu­ din revista „Micro-Magazin" J
cesc. Michael Aslanis, ■ ste din I vitatea politică externă a ţării nosc, au determinat un nou val cu acordul d-nei directoare |
1974, un activ om de afaceri atît % — paralizată. Programul public de isterie la Palatul Primăverii. CĂTĂLINĂ l u m in iţ a -
in modă, cit şi în cultura şi is­ I al lui Ceauşeseu — anulat. Ceauşeseu personal a condus un LIGI |
toria teatrului. A început cu
teatrul şi a continuat cu reali­
zarea garderobei din lumea se­
lectă a actorilor de filme de te­ cu albastrul cerului ţării sale Cît a trăit Metusalem? Cît poate trăi un om?
leviziune. O propunere pentru (între altele aceasta este cu­ P e urm ele
vara anului 1991, o reprezintă un loarea preferată a grecilor). în (Urmare din pag. 1) virilor creşte. Specialiştii şi-au
„deux-pieces" inspirat din cu­ combinaţii cu spirale aurii (sim­ continuat cercetările. Intervalul
lorile vorbitoare ale folclorului m a te ria lelo r tice. Şi tocmai in aceste perioa­ de 226 zile, cînd are loc matu-
local însă cu vagi influenţe bi­ bol al eternităţii) oferă tot ceeace de apar importante transformări raţia fătului, a fost împărţit la
zantine. Daphne Valenţe, singura este necesar maneeninei celei mai în orice sistem natural. Analizînd 15.15 şi din nou o concluzie im­
realizatoare de modele din Gre­ cotate din Atena, Linda Evan- publicate datele privind diferitele perioa­ portantă : rezultatul obţinut co­
cia îşi lansează experienţa în gelista. de de trecere din istoria pămîn- incide cu una din perioadele cri­
materie atît pe piaţa italiană, cît Urmare notei „O scrisoare tului, cei doi savanţi au ajuns la tice ale sarcinii (poate o cunosc
Terminăm prezentarea acestui din Lugoj" publicată în nr.
şi pe cea britanică sau ameri­ careu de „aşi" cu Yan Anton, 34 al gazetei „Călăuza" — ne concluzia că în orice fenomen al unele femei ! n.n.). această
Punînd în evidenţă
cană ,sub motto-ul : „Venus din deja cunoscut in R.F G acel răspunde Direcţia Muncii şi naturii, fie că este vorba de ro­ legitate încă neexplicată, ei au
taţia planetelor din sistemul so­
Milo", se bazează in realizările care „ca designer din sudul Eu­ Protecţiei Sociale Hunedoara lar sau de procesul de evoluţie hotărit să calculeze încă o pe­
sale pe vechile materiale gre­ ropei a adus noul val al modei Deva — trimiţîndu-ne o co­ a peştilor, păsărilor şi mamifere­ rioadă critică din viaţa omului,
pie a scrisorii de răspuns a-
ceşti, ca şifonui. mătasea, bum­ greceşti pe piaţa vest-europeană". dresate d-nei Boboc Ana, pri­ lor, există acelaşi raport mate­ înmulţind 11 ani cu numărul
15.15 au obţinut 167 ani. După
bacul şi inul. In amestecuri cu Şi aşa cum declara gazetei „VVelt" vitoare la modul de pensio­ matic al duratei etapelor de părerea cercetătorilor, aceasta
tranziţie de la o transformare la
materiale sintetice ttip I.ycra) patria mea duce o istorie şi mi­ nare a fostului soţ, precum şi alta, raport ce corespunde unui este limita teoretică a vîrstei
reuşeşte printr-o rafinată trans­ tologie de 2500 de ani, aşa că şi evoluţia pensiei pînă la pen­ număr apropiat de 15,15. omului (Sirali Mislimov din
parenţă să pătrundă puternic pe azi poate spune multe despre stil sia de urmaş, potenta fiind Cu ajutorul acestui număr Azerbaidjan a trăit 168 de ani,
„magic"
A. Jirmunski şi V.
piaţă. şi tradiţie. Frumoasă lecţie de invitată la respectiva institu­ Kuzmin au hotărit să studieze Kiamalban Alieva 153 de ani
etc.). Bolile, modul de viaţă ne.
Asemeni unor moderne zeiţe patriotism ! şi procesul dezvoltării omului. raţional, diferitele accidente scur­
din Olimp, aşa arată modelele ţie pentru a consulta corecti­ Ca punct de reper a fost luat tează de regulă şi foarte mult
tudinea ■ întocmirii
actelor.
creatorului de 25 de ani, Vassilis Fotografia : Un model de Mic­ (Semnează d-na directoare Ro- momentul naşterii. Ei au înmulţit durata de viaţă a omului. Dum­
Kostetsos. El a prezentat la ex­ hael Aslanis, inspirat din fol­ dica Giurcă şi dl. şef oficiu 15,15 cu 226 zile, durata obişnuită nezeu, care a creat natura a sta­
bilit şi legile ci dar, nu i-a a-
a sarcinii, şi au obţinut 11 ani.
poziţia de Ia Dusseldorf, creaţii clorul caid al Greciei. Tocmai aceasta este vîrsta cînd cordat pentru toate, explicaţiile
pentru vara viitoare în nuanţe Traducere şi adaptare ouţia ,Bas“ Ioan Lupşa). Le mulţumim ! copilul păşeşte în adolescenţă şi şi cheile de dezlegare a lor. A
de turcoaz puternic, combinate de BT *90 cînd. statistic, incidenţa îmbolnă- ştiut foarte bine pentru ce !
(Urmare din pag. 1) plac al subordonaţilor. Sigur a- tuaţie, dar întrebarea răminc în fapt o marc „foame" de pro­ nici un stimul economic pentru
ceste măsuri au avut un carac­ cel puţin retorică, răspunsul duse pe piaţă. Scumpirea atît dc producători.
ter reparatoriu, încercîndu-se nemaiputînd schimba nimic. Nici drastică a produselor va atrage Rezultă de aici că liberaliza­
mult in ultimele zile. Cititorii mulţumirea unui popor reprimat măcar întrebarea tot mai frec­ după sine şi o necesară majora­ rea preţurilor nu este in sine,
noştri, au urmărit cu siguranţă re a salariilor, care insă nu a un element de stimulare econo­
dezbaterile găzduite de televi­ decenii dc-a rîndul, dar ele au ventă in aceste zile dacă mo­ fost inclusă (ea preţ al mano­ mică, ci numai dacă este conju­
ziune la care au participat încetinit în fapt prefigurarea c- mentul ales pentru aplicarea re­ perei) în preţurile produselor, gată cu acele măsuri care să a-
formei este
conomici de piaţă. Ba, mai mult,
propice, nu are o
membri ai guvernului, lideri de au generat un puternic regres ceea ce va impune o nouă „a- sigure agenţilor economici O
sindicat, specialişti, ziarişti ele. al productivităţii muncii şi o valoare în sine ; rezultă destul justare" a acestora. Se creează creştere a eficienţei economice
în aceste condiţii nu am să in­ dezorganizare în lanţ a tuturor de clar că ca era necesară mai in acest fel o cursă de urmări­ prin ridicarea productivităţii
de mult, dar din condiţii obiec­
sist asupra laturei tehnice, ci sectoarelor economice. Urmări­ tive (lipsa legislaţiei) nu a fost re prcţuri-salarii, în care sala- muncii. Este necesar, aşadar,
am să încerc să răspund la u- le nefaste ale acestei lungi pe­ posibilă pînă acum. Ceea ce in­ rile sint mereu in urma preţu­ autonomizarea agenţilor econo­
nele întrebări care se pun în rioade de largheţe ie receptăm rilor. Acest fenomen are două mici, acceptarea şomajului (pen­
legătură cu efectele liberalizării teresează dc fapt este dacă c- consecinţe grave : o mare in­ tru eliminarea surplusului dc
preţurilor atit economice, cit şi acum din plin : nivele de pro­ fectul măsurilor întreprinse este stabilitate economică — prin torţă de muncă), stimularea ini­
sociale. ducţie incredibil de mici, lipsuri cel scontai şi în cît timp se face fluctuaţie rapidă a preţurilor — ţiativelor particulare, încurajarea
mari în aprovizionarea cu mate­
el simţit.
Pornind de la ideea că orice rii prime şi de aici implicit cu I’rimul efect al acestei etape dar mai ales o scădere continuă capitalului străin, liberalizarea
guvernare arc ca principal scop produse, înflorirea speculei, a- — liberalizarea preţurilor — a puterii dc cumpărare, deci, a salariilor, privatizarea ete. Do
ridicarea standardului de via­ cumularca rapidă de masă mo­ este o scădere, chiar drastică, a nivelului de trai. rapiditatea şi eficienţa cu care
ţă, trebuie să judecăm politica netară. nivelului dc trai. Şi iată cum. Pentru a stopa acest fenomen, se parcurge toate aceste etape,
guvernului (şi implicit a parti­ Guvernul s-a angajat să con­ depinde în fond reuşita Guver­
dului de guvernămînt) din a- troleze preţurile, prin negociere nului în încercarea de reformare
cest unghi. Ne întrebăm, firesc, şi să indexeze salariile în func­ a economiei naţionale şi impli­
Roman asigură Bogaţi sau săraci
dacă politica Frontului şi a gu­ ţie de creşterea preţurilor. cit de asta depinde soarta noas­
vernului Petre Negocierea are însă un carac­ tră, dacă vom fi săraci sau bo­
căile de atingere a acestui de­ ter artificial, ca nebazîndu-se pe gaţi.
ziderat. Pentru a putea formula clementul concurenţial (fiind un
un răspuns coerent cred că este A venit momentul în ca­ Este acceptată unanim ideea eă minus de produse şi producă­ l’.S. Opoziţia, după ce s-a
necesar, mai intii, să recapitu­ re g u v e r n u l provizoriu preţurile erau artificiale, ele nc- tori, concurenţa este practic a- plîns că Guvernul le-a furat pro­
lăm pe scurt, principalele eta­ a devenit legitim (in ur­ oglindind valoarea reală a pro­ nihilală), ci doar încercarea Gu­ gramul de reformă, a criticat
pe de cristalizare a acestei po­ ma alegerilor de Ia 20 mai) şi dusului. Tentaţia fiecărui pro­ vernului de controlare a preţu­ încetineala cu care este aplicat
litici. Imediat după Revoluţia bineînţeles s-a pus problema a- ducător este de a majora ime­ rilor, ceea cc elimină, din start, şi chiar lipsa de curaj a execu­
din decembrie, noua forţă con­ doptării unei strategii care să diat preţul produselor pentru ideea de liberalizare a acestora. tivului în liberalizarea mecanis­
ducătoare apărută mai ales din scoată ţara din criză. S-a lansat a-şi rentabiliza activitatea, mai Negocierea devine, în fapt, o lup­ melor economice (inclusiv deci
entuziasmul străzii, punea baze- aşadar programul de reformă, ales in situaţia dezastruoasă a tă intre producători şi Guvern, şi preţurile). Acum, opoziţia e de
ie unei platforme cu un pro­ care să asigure trecerea la eco­ productivităţii muncii. Pornind sau o întoarcere la economie pla­ părere că, dimpotrivă, liberali­
nunţat caracter social-demo- nomia de piaţă cu atributele ci de la bazele de materii prime nificată. Al doilea element im­ zarea preţurilor se face... prea
crat : egalizarea cîştigurilor, (aparent) antisociale : şomaj, pre­ şi energie, procesul va antrena portant este acela că indexarea nu devreme. Interesant este că şi
plata salariilor chiar şi in con­ ţuri libere, faliment etc. Bine­ practic preţul tuturor produselor. va fi posibilă Ia nivelul scumpirii domnul Al. Bîrlădeanu se alătu­
diţiile nerealizării volumelor de înţeles, „poporul" care se obiş­ De altfel primele semne au şi ră acestei păreri, cerînd Guver­
producţie necesare, încadrarea nuise deja eu... binele (câşti­ apărut : încălţămintea de damă produselor neexistind resurse fi­ nului explicaţii privind graba cu
in muncă a tuturor cetăţenilor guri fără muncă, indisciplină 1300—1400 lei, perechea, cozo­ nanciare şi fiind practic un non­ care se aplică programul de re­
care au solicitat acest lucru, re­ etc.) a receptat în mod nefavo­ nacul 50—60 IeRbuc, berea 15— sens economic, să dai consumato­ forme. Domnia-sa zice că ar fi
ducerea unor preţuri, majorarea 20 lei — sticla, preparate din
salariilor unor categorii profe- rabil acest program de reforme. carne peste 200 lei kg. Aceste rilor alîţia bani în plus, cu cît bine să se adopte liberalizarea
Era ca şi cum unui copil îi faci
siona’e in special sub presiunea un cadou ca apoi să i-1 ici îna­ majorări (variind intre 200 Ia s-au scumpit produsele, înseamnă preţurilor de la 1 aprilie 1991.
sindicatelor, schimba *oa in ma­ poi. Sigur că ne putem întreba sulă şi 300 la sută) sint posibile în fond o sporire a ninsei mone­ Probabil in ideea că Guvernul
să a conducătorilor după bunul dacă putea fi evitată această si­ prin lipsa concurenţei, existind tare dc pe piaţă, fără a aduce sc ţine de... glume!