Page 1 - Calauza_1990_42
P. 1

Gazetă  independentă de opinie şi informare.           Apare  săptămînal           ANUL I, •  NR.  42 •   1990              4  pagini  9  lei


                                                                                                       Deşteaptă-te  române...


                                                                                                             cronica                ştient  libertatea.  Ocnaşul  orbit
                                                                                                                                    nu  poate  vedea  lumina  după  care
                                                                                                                                    a  tînjit  atîţia  ani.  Ne  întrebăm
                                                                                                             PARLAMENTARĂ           adesea,  ce  pornire  inexplicabilă
                                                                                                                                    ne  îndeam nă  să  dărîm ăm   ce  am
                                                                                                                                    construit  cu  atîta  trudă.   Nici
                                                                                                        îmi  propusesem  iniţial  să  a-   n-am  scăpat  bine  de  jugul  dic­
                                                                                                      bordez  în  cronica  dc  astăzi,  alte   taturii,  nrCi  n-am  apucai  să  ne
                                                                                                      aspecte  ale  reformei  economice,   bucurăm  de  libertate,  şi   forţe
                                                                                                      care  polarizează  —  în  mod  ju s­  obscure  ne-nu  împins  su  deca­
                                                                                                      tificat  —  atenţia  generală,  dar   pităm  fragila  putere  pe  care  noi
                                                                                                      o  serie  de  evenimente  petrecute   am  instalat-o.  Cerem  cu  înver­
                                                                                                      în  această  perioada  m-au  deter­  şunare  să  ştim  adevărul  din  13-15
                                                                                                       minat  să  mă  întorc  la  un  subiect   iunie.  Dar,  de  ce  nu  cerem   să
                                                                                                      pe  care  l-am  mai  dezbătut   în   ştim  si  ce  s-a  intimplat  in   ia­
                                                                                                       cadrul   cronicilor  parlamentare.   nuarie,  cînd,  s-a  cerut  înlătura­
                                                                                                       Este  vorba  de  acea  componentă   rea  celor  care  conduseseră  ţara
                                                                                                      de  bază  în  complicata  ecuaţie  a   doar  o  lună  de  zile ?  Oare  ce
                                                                                                      vieţii  economice  şi  sociale,  com­  greşeli,  ce  încălcări  au  putut  să-
                                                                                                      ponentă  ce  nu  poate  fi  cuanti­  vîr.şi  aceştia  în  puţinele  zile  de
                                                                                                      ficată  cu  cifre,  nu  poale  fi  sus-   după  Revoluţie ?  Adevărul  este
                                                                                                      pusă  legilor  economice  şi   nu   că  poporul  nu  mai  suportă  nici
                                                                                                      poate  fi  influenţată   de  aceste   un  fel  de  conducere.  Şi   poate
                                                                                                      legi.  Această  componentă   este   nu  poporul  în  întregul  lui,   ci
                                                                                                      mentalitatea  oamenilor.  Am  mai   anumite  grupuri  care  au  resimţit
                                                                                                      spus  şi  cu  alte   prilejuri   că,   mai  acut  acest  fenomen  de  res­
                                                                                                      poate  cea  mai  grea  moştenire  a   pingere.  Speranţa  că  odată   cu
                                                                                                      regimului  totalitar,  comunist,  este   instaurarea  Puterii  legitime,  re­
                                                                                                      mentalitatea  oamenilor,  care  nu   zultate  în  urm a  alegerilor,  con­
                                                                                                      poate  fi  schimbată  printr-o  lege,   vulsiile  sociale  se  vor  linişti,  este
                                                                                                      ci  sînt  necesari  ani  de  zile   de   deşartă.  Intoleranţa  ca   putere
                                                                                                      asanare  morală,  de  luptă  cu  ve­  s-a  accentuat,  n  devenit  o  boală
                 ...în  um bra  bărbaţilor...  sub  privirile  lor  aţintite  —  femeia  nu-şi  mai  domină  decît  firava-i  chiul  care  s-a  cimentat  în  men­  râspîndilă  şi  oricine  ar  conduce
            ■ambră...
                                                                                                      talitatea  acestei  generaţii.   De­  acum  ar  intimpina  aceeaşi   re­
                                                                                                      cenii  la  rînd  acest  popor  a  fost   zistenţă,  aceeaşi  ostilitate.   Fe­
                                                                          A  murit  frica,.,  dar     îndoctrinat  prin  toate   mijloa­  nomenul  s-a  agravat  prin  pre­
            Viaţa  care  plînge  lîng ă  noi                                   şi...  ruşinea         cele,  cu  perseverentă  şl  abilitate,   siunea  unor  grupuri  interesate  în
                                                                                                                                    a  prelua  ele  puterea  nu  pe  căi
                                                                                                      incit  practic  a  fost  transformat
                                                                                                      într-o  masă  amorfă,  lipsită   de   democratice   (alegeri)  ci   prin
                                                                                                                                    prăbuşirea  stabilităţii  sociale  şi
                                                                                                      adevăratele  valenţe  morale
                                                                                                                                pe
               însemnări  de  la                                          la  apelul  Alianţei  Civice,  in   care  şi  le  crea,  libertatea.  Şi  a   politice.  Veţi  spune  că,  .  totuşi,
                                                                           în  data  de  15  noiembrie  a.c.
                                                                                                      venit  Revoluţia,  cea  aducătoare
                                                                                                                                    acei  oameni  care  au  stat  săptă-
                                                                          Piaţa  Revoluţiei  diu  Bucureşti
                                                                          au  fost  prezenţi  peste  350 000   de  izbăvire  ca  un  ocnaş   care  a   mîni  de-a  rîndul  în  Piaţa  Uni­
            un proces de divorţ                                           de  oameni.  în   timp  ee  mulţi,   stat  ani  mulţi  în  adîncul  întu­  versităţii,  sau  care  au  umplut
                                                                                                                              bună
                                                                                                      necat  şi  care  scos  într-o
                                                                          mea  clocotea,  televiziunea  ro­
                                                                          mână   transmitea   cântecele   zi  la  lumină  este  orbit,  tot  aşa   DUMITRI'  ARM  YŞESCU
                                                                                                      Poporul  este  dezorientat,  inca­
              „L a  acest  proces  de  divorţ  an»   astfel  de  îm prejurare  privesc  des­  lYlihaelei  ltunceanu...  pabil  să  perceapă  în  mod  con­  (Continuare  in  pag.  a  2  a)
            aevoic  dc  tine  dragă  „Călăuza".   tul  de  curioasă  în  jur.  Avocaţii,
            Te  rog  să  fii  alaiuri  de  mine".  judecătorii  sînt  în  largul  lor.  Fac
            Aşa  se  încheie  o  lungă  şi  tristă   acelaşi  lucru  zilnic  !   Se   mai
            scrisoare  prim ită  la  redacţie  cu   schimbă  păreri,  se  mai  retuşează
            Cltva  tim p  în  urmă.       cîte  ceva...  La  un  moment  dat  îl   Cind nu fac  dragoste,  simt  că mă
              Şi.  desigur,  că  la  un  astfel  de   observ  acolo,  în  primul  rînd,  pe
            apel  nu  poţi  răm îne  indiferent...  unul  din  vechii  iubitori  ai  scri­
              Deci,  pornesc  spre  Judecătoria   sului,  azi  avocat.  Serios,  sobru,
            din  municipiul  Hunedoara,  într-o   îşi  face  datoria.          plictisesc al  dracului de mult...
            an um e  zi  de  noiembrie.  Deşi  este   Iar  cînd  încep  să  intre  pe  rol
            O  oră  matinală  forfota  e  mare   procesele...  mă  înspâimîntă  n u ­  începi  să   devii  de-a  drep­  —  ZiarisUilc,  să  ştii  că  mă  opresc,  ro a te   că  asta  aşteaptă.
            în  holul  acestei  clădiri.  Nu  ştii   mărul  mare  al  tinerelor,  uneori   tul  macabră.  Mă  şi  mir  că  o   plictisesc  toţi  bărbaţii  caic  troc  Stau  oarecum  impasibil  şi   ii
            care  sînt  acuzaţii  şi  care  acuza­  foarte  tinerelor  femei  ce  ajung  la   fiinţă  ca  tine  —  bună  doar  pen­  prin  camera  asta...  Sînt  ca  nişte  privesc  furia  abia  stăpinilă  de
            torii.  de  aceea  probabil  ai  senti­  bara  judecăţii  în  stabilirea  p a­  tru  dragoste  —  poate  să   vor­    fiară  frumoasă.  O  aluniţă  marc
            mentul  că  pluteşte  pe  deasupra   ternităţii  pentru  copiii  lor.  Unul   bească  despre  moarte...   Dacă        semănind  oarecum  cu  o   stea
            tu tu ror  un  aer  de  totală  suspi­  după  altul  procesele  se   desfă­  eşti  atit  de  îngrozită  de  moar-     cvrccaseă,  se  odihneşte   uşor
            ciune.  Mă  retrag  undeva  intr-un   şoară  din  acelaşi  motiv.  Ele,  fe­  tea  prostituatei  care  tc-a  năs.   Intimplări  de  la   fremătind  pe  bazinul  ei   supt,
            colţ  strategic  şi-i  privesc  pe  rînd,   meile  cer  un  singur  lucru  —  ca   cut  —  dc  ce  ai  ajuns  să  prac­  alb  şi  doritor  de  mîngîicre...  E
            încercînd  să  descopăr  pe   acel   ,el  să  recunoască  măcar  aici  că  e   tici  totuşi  aceeaşi  veche  me­  casa  cu  dame  goală  şi  parcă  văd  prin  ca  toa­
            care  ni  se  mărturisea  „sînt  un   tatăl  copilului.  Ei,  bărbaţii,   se   serie ?                                te  patimile  iadului,  loate  poftele
            om   foarte  prietenos,  însă  după   comportă  diferii  :  ba   recunosc   —  Eşti  absurd...                        caic  îl  fac  pc  bărbat  să  nu  se
            atîtea  necazuri  petrecute  simt  că,   paternitatea  dar  nu  sînt  de  acord   —  Ca  Urmuz...  animale  care  vor  să-mi  soarbă   lipsească  niciodată  de  femeie.
            toţi  din  jurul  meu  îmi  sînt  duş­  ca  mica  fiinţă  să  ie  poarte  nu­  —  Nu  slin  cine  dracii’  o  fi   viaţa,  tinereţea,  frumuseţea...  Se  invîrtcslc  ea  "  v>a'ori” ă  mo
            m ani".  Descopăr,  ici-colo   per­  mele,  ba  se  incăpălînează  să  nu   Urmuz  ăla,  dar  să  ştii  că  dacă   —  Crezi  că  eşti  o  tipa  bine 7  fesionislă  sprijinită  pc  degetul
                                          accepte  ideea  că  ar  fi  avut  relaţii   e  tot  pisălog  ca  tine,  poa’  să  se
            soane  singuratice  dar...   aştept.                                                        —  Toate  damele  sini  femei  şi   mare  de  la  piciorul  drept.  Re­
                                          cu  respectiva...                ducă  la  Grădina  Botanică   să
            Ceea  ce  poţi  citi  pe  faţa  fiecă­  In  sală,  unii  rid,  cînd  preşe­  ude  plantele  cînd  o  secetă...  Eu   fete  bine.  Uite,  am  să  mă  dez­  pulsia  că  am  de-a  face  cu   o
                                                                                                       brac  şi  ai  să  te  eonvingi  singur
            ruia  este  încordarea  şi  neliniştea.  dintele  pune  întrebări  foarte  in­  cînd  nu  fac  dragoste  —  simt  că   că  nu  mint...  damă  începe  să  dispară  ea  prin
             în   sfîrşit,  este  permis  accesul   time  :  Cînd  aţi  avut  ultimul  ci-   mă  plictisesc  al  dracului   de    farmec.  Nu-i  mai  simt   deeît
            In  sală.  Ocup  un  loc,  undeva,  fă ­                       mult...                      (Se  ţine  de  cuvint.  E  repezită   trupul  linăr  car,,  face  aerul  să
                                                   MARIANA  P.AND ARI       —  Nu  înţeleg  do  ce  iţi  sînt  în  gesturi.  îşi  aruncă  hainele
            r ă   im portanţă  şi  din  nou  aştept.                       aşa  antipatic...          rînd  pc  rind.  Nu  încerc  să   o  vibreze...
            P entru  că  nu  prea  am  fost  într-o  (Continuare  in  pag.  a  2-a)                                                                (va  urma)
              î n t r e b a r e   c o m o d ă   ?c, '’c  «n?lcI-l,Iel,no  ^  ,donl!- i
                                          iate ?  Aşteptam  cu   încredere  ^          Un  miracol  numit  BASARABIA
                Cine  ştie  adevărul  despic  a-  răspunsurile  cititorilor  şi   ale  /
              fribuirea  seriei  (speciale)  B.L.  altor  categorii  de  cctăleni...   /  ...Au  trecut  iată,  zeci  de  ani   este  încă  imensă  tristeţea  ;   la­  turale  pentru  unitatea  românilor
                                                                        ca  să  pot  exclama  simplu,  emo­  crimi,  dor  si  strigăt,  l-am  văzul   de  pretutindeni)  la  invitaţia  P ar­
                                                                        ţionant  de  simplu  :  „Am  fost  în   adevărata  faţă  arătată  lumii  şi   lamentului  Moldovei  ?  Iată  cal­
                                                                        Basarabia !"...  nu  la  Paris,  nu  la   mai  ales  nouă,   românilor  din   culele  unui  fizician,  domnul  Ion
                                                                        Casablanca  ,nu  la  New-Yo.-k.  Şi   România,  din  Patria  mamă.  Se   Holban,  colaborator  superior  al
           |      M a r e   Z v o n       Detectivii  noştri  au  reuşit  cu  I   dacă  aţi  şti  că  m-am  născut  în-   ştie  doar  că  niciodată  nu  trebuie   Institutului  de  fizică  aplicată  al
                                          greu  să  obţină  două  epigrame :  J  Ir-un  sat  pe  malul  Prutului  —   să-ţi  ascunzi  faţa  dacă  iţi  este   Academiei  de  Ştiinţe  din  Mol­
                                           „Pe  drumeagul  din  cătun/  Ve-  |   deci  la  un  pas  de  Basarabia!  Am   curată  —  iar  obrazul  Basarabiei   dova  :  „Am  văzut  multă  vreme
           1   Se  pare  vă  Editura  „Mileniul  nea  ieri  un  rus  şi-un  tun/  Tunul  »   fost  de  abia  acum  la  Chişinău,   este  imaculat,  dar  alît  de  înlă­  România  numai  în  vis  ;   lîrziu
           |    Trei"  a  intrat,  recent,  în  posc-   rus/  Şi  rusul  tun !“ ;   J  Zaint  şi  Orhei,  la  o  sărbătoare   crimat.  De  la  Alecu  Russo  rîuri   um  ajuns,  în  anii  clin  urmă,  să
           »   sia  untli  manuscris  greu  de  prc-                    naţională  de  o  mare  şi  unică  fru­  de  lacrimi  n-au  secat,  chiar  dacă
                                           „Din  Craiova  p in’  la  laşi/  Se  '                                                   vizitez  mormînlul  lui  Eminescu,
           |    ţuit  Ia  adevărata  valoare.  Ma-                      museţe  —  aceea  a  limbii  rom â­  în  această  vară  şi  în  Basarabia   Ion  Creangă  şi  Veronica  Micle...
           2   nuscrisul  aparţine  lui  Păstorel  resimte  lipsa  sării,/  Fiindcă  cei  |   ne.     a  fost  o  secetă  cumplită.  La  Podul  de  flori  de  la  Prut
                                                                         Basarabia  —  această  albie  cu­
           I  .şi  conţine  epigrame  politice,  in-   mai  mulţi  ocnaşi/  Au  ajuns  la  s  |  rată  a  românismului  ne-a  apărui   Ştiţi  oare  cît  a  aşteptat  Basa­  l-am  auzit  pe  Cxrigore  Vieru  spu-
              comode  şi  foarte  libere  la  gură...
                                          cîrma  tării  !“.
                                                                                                      rabia  delegaţia  noastră
                                                                                                                            venită
                                                                                                                                            GEORGETA  ADAM
              r   mmm  *    »  « w    /    Jt   r   mmm  f   mmm       sublimă,  chiar  dacă  in  matca  ei  la  Chişinău  (sub  egida  Ligii  cul­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4