Page 2 - Calauza_1990_42
P. 2

Pag.  2                                                                                                                 CALAUZA  •   NR.  42  •   1990


            Ceauşescu  a  folosit  acea  înspăimîntătoare                                                    Un miracol  numit  BASARABIA

                        instalaţie  portabilă  de  iradiere                                                (Urmare  din  pag  I)     Casei  memoriale  a  lui  Alexe  Ma-
                                                                                                                                     teevici  —-  acest  ctitor  şi  martir
                                                                                                       rund  că  a  trecut  Prutul  de  mul­  al  graiului  nostru  străbun  —  a
              NESTOR  RATEŞ :  —  In  cartea   I.  IM.  P. :  —  Radu,  înscmnînd   fie  doar  o  simplă   coincidenţă.1   te  ori  în  vis...  Basarabia  întrea­  fost  sfinţită  statuia  meşterită  de
            Dvs.  şi  în  alte  părţi  aţi  vorbit   radiaţie.  Acesta  a  fost  numele  de   Să-i  luăm  pe  riiul  :  Primul  a  fost   gă  visa  în  fiecare  noapte  acest   trei  tineri  sculptori  din  Româ­
            adesea  despre  modul  în   care   cod  dat  de  Ceauşescu  unui  instru­  Emil  Georgescu,  care  a  supravie­  lucru.  Se  poate  spune  că  aştep­  nia  :   Tiberiu  Moşteanu,  Mihai
            Ceauşescu  a  încercat  să-i  reducă   ment  radioactiv  care,  din  cîte  cu­  ţuit  ca  prin  minune  celor  21  de   tăm  ziua  de  astăzi  do  50  de  ani,;   Ecobici  şi  Tudor  Şcrban.  Stăteam
            la  tăcere  pe  adversarii  săi   din   nosc,  a  fost  folosit  în  mod  secret  lovituri  de  cuţit  date  de  un  *e'   aseară,  cînd  ne  lînguiam  că  prea   de  vorbă  cu  ei  şi  deodată,  prin
            străinătate.  îm i  imaginez  că  mul.                      rorist  francez  plătit  de  Bucureşti,   mult  sînteţi  reţinuţi  ia  graniţă,   aer  s-a  răspindit   o  mireasmă
            te  au  răm as  nespuse.                                    care  ulterior  a  fost  arestat  şi  con­  că  nu  mai  apucăm  clipa  reve­  proaspăt  de  busuioc.  Să  fi  să­
              ION  MIIIAI  PACEPA :  —  Eu­   Interviu cu generalul     damnat.  Al  doilea  a  fost   Noel   derii,  am.  încercat  să  calculez :   dit  basarabenii   an  de  an  aici
            ropa  Liberă  a  fost  coşmarul  vie­  ION  MIHAI  PACEPA   Bcrnard,  urit  de  Ceauşescu   cu   un  an  are  365  de  zile,  o  zi  are   această  plantă  sfinţită ?   Să  fi
            ţii  lui  Ceauşescu.  Ceauşescu  a  or­                     toate  fibrele  fiinţei  sale,  urit  de   24  de  ore,  ora  are  3600  de  se­  venit  din  cc-r ?  Două  fetiţe  din
            donat  de  nenum ărate  ori  pe  vre­  în  închisorile   româneşti.   Şi  a   Elena  cu  toate  fibrele  fiinţei  sale.   cunde ;  dar  dacă  fiecare  secun­  Căinări  străjuiesc  curtea  cu  tri­
            mea  cînd  eu  am  fost  acolo,  a-   ordonat  ea  serviciile  de  spionaj   A  venit  la  rînd  următorul  direc­  dă  este  echivalentă  cu  timpul  cit   colorul  —  una  e  mai  răsărită,
            runearca  în  aer  a  sediilor  Euro.   să  confecţioneze  imediat  o  insta.   tor  al  programului  de  radio  :  I\Ii-   o  bătaie  de  inimă,  în  total,  in   dar  cea  mică  are  doar  cinci  ani.
            pei  Libere,  mutilarea  sau  ucide­  laţie  portabilă  de  iradiere,  pe  ca­  hai  Cismărescu.  Ameninţat   in   cei  50  de  ani  de  aşteptare,  ini­  „Mereu  coasem  steaguri  tricolo­
            rea  unora  dintre  reporterii   ei  :   re  să  o  ascundă  în  biroul   lui   mod  repetat  cu  moartea  de  secu­  mile  basarabenilor  au  făcut  un   re  şi  le  duruim"  —  ne  spune
            atentatul  împotriva  distinsei  Mo-   Noel  Rernard.  Ei  bine,  din  feri­  ritate.  Şi  în  stîrşit,   regretatul   miliard  cinci  sute  şaptezeci  şi   mama  lor  emoţionată  şi  mîndrâ
            nica  Lovinescu,  organizat  cu  spri­  cire  eu  am  părăsit  ţara   cîteva   Vlad  Georgescu,  care  a  murit  la   şase  de  milioane  opt  sute  de  mii   totodată.  Oare  cum  de-au  putut
            jinul  Iui  Arafat,  şi  încercările  re­  zile  mai  tîrziu.  Acum,  acum  însă,   opt  luni  după  ce  a  patronal  e-   de  bătăi.  Şi  dacă  vom  considera   păstra  pînă  azi  ca  lum ina  ochi­
            petate  de  omorîre  a  regretatului   vă  spun  cinstit,  sînt  convins  că   tnisiunilc  in  legătură  cu  „Ori­  o  bătaie  de  inimă  distanţa  din­  lor  meşteşugul  din  străbuni  de
            Emil  Georgescu  sînt  expuse   pe   Ceauşescu  a  realizat  şi   folosit   zonturi  Roşii"  la  Europa  Liberă.   tre  Chişinău  şi  Iaşi  —  aşa  cum   a  lucra  catrinţe,  ii ?  !  Le  aud
            larg  în  „Orizonturi  Roşii".   In   acea  înspăimîntătoare   instalaţie   Patru  decese  consecutive.  spunea  acelaşi  marc  poet  al  nea­  silabisind  in  alfabet  latin  mesia­
            1978,  eu  cîteva  zile  înaintea  ru ­  portabilă  de  iradiere,  care  indu­  (va  urma)  mului  nostru  —  care  este  egală   nica  poezie  a  lui  Mateevici  in­
            perii  mele  cu  el.  Ceauşescu  vroia   ce  cancerul.  După  părerea  mea.   Interviu  realizat  dc  NESTOR   cu  120  de  kilometri,  apoi  dis­  titulată  Basarabenilor  şi-mi  dau
            de  acum  capul  lui  Noel  Bcrnard.   este  imposibil  ca  şirul  de  decese   RATEŞ  preluat  din   revista   tanţa  care  a  despărţit  pe  româ­  lacrimile...
            „Radu,  dă-i  Radu",  zbiera  Ceau­  din  cauza  cancerului  care,  aş  pu­  „Micro-Magazin"  cu  acordul   nii  din  partea  stingă  a  Prutului   Soborul  de  preoţi  a  fost  con­
            şescu  de  cîte  ori.         tea  spune,  a  devastat  conducerea   d-nei  directoare  CĂTĂLINĂ   de  românii  din  partea  lui  dreap­  dus  în  oficierea  slujbei  de  sfin­
              N.  R. :  Radu.  înscmnînd...  Europei  Libere  in  ultimii  ani.  să  LUMINIŢA  LIGI   tă,   atunci  ea  este  egală  cu   ţire  a  statuii  de  înalt  P rea  Sfin­
                                                                                                       189 216 000 000  de  km.  Distanţa   ţitul  Mitropolit  al  Moldovei  şi
                                                                                                      de  Ia  Păm înt  pînă  la  Soare  este   Bucovinei,  Daniel  Ciobotea.  De
                                                                                                      n vi mai  de  150 000 000  de  km.  O   asemenea,  a  fost  prezent  aici,  în
            „Am adus un  drac                                                                          asemenea  distanţă   lumina  o   fala  miilor  de  poporeni  şi  dom­
                                                                                                      parcurge  in  175  de  ore.  Dele­  nul  ministru  al  culturi  şi  culte­
                                                                                                      gaţia  română  a  parcurs  distan­  lor,  Ion  Ungureanu.  Aerul  a  vi­
                  cu  coarne“                                                                          ţa  de  la  Bucureşti  la  Chişinău   brat  atunci  cînd,  în  alesele  sale
                                                                                                       in  12  ore,  deci  s-a  deplasat  cu   cuvinte,  a  afirmai  că  limba  ro­
                                                                                                      o  viteză  de  14  ori  mai  mare  ca   mână  este  cea  mai  m are  cate­
              Fraza   de   mai   sus,  am    auzit-o
             in  preajm a  unităţii  de  livrarea  lac­                                                viteza  luminii'’.           drală  pe  care  a  construit-o  po­
             tatelor  din  piaţa  Devei.  Tocmai  so­                                                   în  curtea  de  la  Zaim,  in  faţa  porul  român.   (va  urma)
             sise  o  m aşină  şi  lumea  dornică  de  a
            cum păra  lactate,  se  înrolase  în  tot
             mai  obişnuita  coadă.  Nimeni  nu  ştia
             ce  se  află  în  m aşina.  O  fem eie  şi-a
             luat  inim a  în  dinţi  şi  s-a  dus  la  cel                                                     Viata  care  plinge  lingă  noi
             de   la cirm a m aşinii şi l-a în trebat res­
             pectuos  ,,Ce  ne-aţi  adus”  ?  ,.Un  drac
             cu  coarne,  v-am   aclus”  a  venit  răs­
            punsul.  Fem eia  a  plecat  cu  privirea  îr                                                   (Urmare  din  pag.  1)   ceste  fiinţe  pure ?  !  Aici  e  ade­
             păm înt.  Cuvintele  şoferului,  i-au  că­                                                                              vărata  şi  urîta  lor  greşeală,  nu
             zut  ea  un  trăznet.  Cei  din  jur,  au­                                                clu ?  în  ce  perioadă  aţi  întreţinut   faptul  că  au  adus  pe  lume  co­
            zind  „vorbele”  celui  obraznic  şi  fără                                                 relaţii  intime ?  De  eite  ori ?...  şi  pii  nedoriţi.  De  aceea  nu   pot
             bunăcuvinţă.  au  început  să  vocife­
            reze  :  „Cum  işi  perm ite  să  vorbeas­                                                 lumea  se  distrează...  comentează...'   avea  nici  o  compasiune pentru  ele
            că  in  aşa  hal...  Să  practice  astfel  de                                              Unele  dintre  aceste  mame,  ca  să   ci  doar  o  milă  amară...
            vocabular  la  el  acasă   înainte  dc                                                     fie  mai  convingătoare  îşi  aduc  cu   Brusc,  aceste  gânduri  îmi  sînt
             *  pleca  de  la  locul  intîm plănl.  am                                                 ele  şi  copiii.  Ochişorii  lor  senini   Întrerupte.  Aud  strigat  un  nume
             auzit  şi  replica  unei  doam ne.  „Uita-                                                şi  nevinovaţi  privesc  peste  urnă.   pe  care-1  aştept  de  cîteva  ore  şi
             ţl-vă  la  ’m nealui  ce  brunet  o,  se  »-                                             rul  mamei  cu  uimire.  Ah  !  Doam­  văd  apropiindu-se  de  bară  două
             propie  de  cel  adus.  ii  mai   trebuie                                                 ne !  De  ce  fac  femeile  această   fiinţe.  Un  bărbat  şi  o  femeie,  ti­
             doar  coarne”*                                                                           cumplită  greşeală,  de  a  trage  după   neri,  frumoşi  şi...  emoţionaţi.
                            M.  BOZOVICI         O  lozincă  emblemă  pentru   oamenii  României...    ele  intr-un  umilitor  proces  a-             (va  urma)
                                                      n
                  (Urinare  din  pag.  1)  din  care  au  venit.  Nici  măcar   de  sindicat  a  cerut  grevă  gene­  ocupindu.se  mai  ales  dc   Parla­  Mai  ales  opoziţia  a  ridicat   în
                                          instabilitatea  socială  nu  este  a-   rală  penlru  că  Guvernul  nu  de­  ment.        slăvi  eroii  de  la  Braşov,  acelora
            piuă  la  refuz  străzile  .şi  pieţele   tit  dc  alarmantă,  pentru  că   ea   misionează.   Aşadar,  sindicatele   Parcă  e  prea  banal  să  te  ocupi   care  le  datorăm  libertatea   de
            oraşelor  în  zilia  de  15  noiem­  este  firească  în  etapa  în   care   fac  politică,  cer  demisia   G u­  de  Preşedinte  şi  de  Guvern,  cînd   astăzi,  ca  la  numai  cîteva  ore
            brie,  nu  pot  fi  minaţi  doar   de   întreaga  societate  se  reaşează  pe   vernului  iar  in  caz  contrar  fac   toată  lumea  face  acest  lucru,  şi   după  aceea  în  intîlnirea  cu  de­
            dorinţa  de  putere.  Trebuie   ca   noi  temelii.  Asemenea  lucruri  se   grevă.  Acest  lucru  constituie  o   mai  ales  cind  de  Parlament  nu   legaţia  Parlamentului  European,
            aceşti  oameni  să  aibă  un  ideal,   petrec  .şi  în  ţări  cu  o  îndelun­  gravă  încălcare   a  atribuţiilor   se  prea  ocupă  nimeni  (cu  excep­  să  afirme  că  de  -fapt  nimic  nu
            un  crez  nobil  pentru  care   s;i   gată  şi  stabilă  democraţie   (An­  sindicale  şi  se  datorează  necu­  ţia  doar  a  unor  gazete  „indepen­  s-a  schimbat   în  România.   Şi
            merite  să  lupte.  Aşa  şi  este.  A-   glia.  Franţa,   Germania)   şi  ni­  noaşterii,  dorinţei  de  a  se  ames­  dente").  Cc-i  drept,  declaraţia  lor   cînd  te  gindeşti,  că  de  conclu­
            tîţia  oameni  nu  pot  fi  doar  go­  meni  nu  disperă.  Sînt  insă   lu­  teca  in  treburile  altora.  Tot  sin­  e  mai  scurtă,  doar  9  puncte,  dar   ziile  acestei  declaraţii  depinde
            lani  sau  impostori.  Ei  sînt  ne­  cruri  care  depăşesc  acest  cadru   dicatele  parlamentează  cu   Gu­  nici  pline  de  conţinut.  Se  spune   adm iterea  ţării  noastre  in  Con­
            mulţumiţi  de  actuala  conducere,   oi  nemulţumirii,  al  protestului   vernul  aplicarea  unor  legi  şi  ho-   că  reforma  este  falsă,  şi  se  cere   siliul  Europei  (ca  invitat  special)
            protestul  lor  avînd  constant   a-   şi  care  îngrijorează  sau  cel  pu­  tăriri  din  domeniul  liberalizării  ca  atare  Parlamentului  să   dez­  şi  implicit  acordarea  acelor  aju ­
            ceeaşi  ţintă :  preşedintele   Ion                                                                                     toare  pe  care  le  cereau  cei  de  la
            Iliescu  şi  guvernul  Petre   Ro­                                                                                      Alianţa  Civică.  Cine  să  mai  în­
            man.  N-ar  fi  nimic  rău  în  fap­                                                                                    ţeleagă  ceva ?
            tul  că  se  protestează,  că  se  con­  Deşteaptă-te  române...                                                          în  orice  caz,  toate  aceste  con­
            testă  —  este  una  din  libertăţile                                                                                   fuzii,   depăşiri  de  competenţă,
            fundam entale  ale  omului  —  dai                                                                                      acte  de  rea  voinţă,  vînătorii  de
            ceea  ce  este  îngrijorător   este                                                                                     glorie  sau  de  putere  nu  fac  de-
            lipsa  de  claritate,  de  substanţă   ţin  ar  trebui  >â  îngrijoreze.  Şi   economiei.  Aceste  imixtiuni  sînt   bată  toate  variantele  de  reformă   cît  să  adîncească  şi  mai   mult
            a  acestor  proteste.  Se  strigă  „jos   tocmai  ia  cîteva  asemenea   lu­  posibile  deoarece  nu  avem   o   (care  ar  fi ?)  făcind  acest  lucru   criza  in  care  ne  zbatem.   Cine
            com unism ul“  ca  un  panaceu  al   cruri  a.>  dori  sa  n u   refer  in  cro­  lege  a  sindicatelor,  lege  care  este   la  masa  tratativelor  la  care   să   va  profita  de  pe  urm a   acestei
            fericirii.  Dar  unde  este   acest   nica  dc  astăzi.     insă  in  dezbaterea  Parlam entu­  participe  şi  sindicatele.   Se  mai   crize ?  în  nici  un  caz  poporul,
            comunism ?  Teama  de  comunism   Unul  din  fenomenele   sociale   lui.  O  altă  încălcare  gravă  a  a-   cere  Parlamentului  să  îşi  înde­  care  a  suferit  înainte  de  22  de­
            a  devenit  maladivă  şi  orice   se   grave  cnrc.  sc  petrec   in   zilele   (libuţiilor  este  recenta  Declara­  plinească  atribuţiile  pe  care  le   cembrie,  care  a  luptat  cu  mîinile
            intîmplă  iau   în  lume  se  dato-   noastre  este  depăşirea  competen­  ţie  a  Asociaţiei  15  noiembrie  din   are  şi  să  urgenteze  Constituţia,   goale  în  zilele  Revoluţiei  şi  care
            reşle  comunismului.  Se  fac  lungi   ţelor.  N-tun  să  mu  refer  la  lupta   Braşov,  care  în  22  de  puncte  so   pe  care  s-o   discute  cu  întreg   trăieşte  cu  speranţa  într-o  viaţă
            declaraţii,  pe  puncte,  care  însă   care  se  duce  intre  executiv   şi   ocupă  de  guvern,  orfani  şi  bă-   poporul.  Declaraţia  se  mai   o-   mai  bună.  Dar  aceste  speranţe,
            nu  fac  deeît  să  producă  confu­  legislativ  pentru  precizarea  cim-   trîni,  televiziune,  armată,  poliţie,   cupă  de  democratizarea  armatei,   par  pe  zi  ce  trece  mai  depărtate.
            zie  Jn  rindul  participanţilor   la   pului  de  acţiune  al  fiecăruia  (lu­  justiţie,  SRI,  Parlament  şi   toi   de  evenimentele  de  la  Tg.  M u­  Cine  este  de  vină,  cine  va  plăti
            diferitele  mitinguri  şi  marşuri.   cru  firesc  in  lipsa  constituţiei),   ce  mai  există   in  această  ţară,   reş  şi  de  cele  din  13—15  iunie,   pentru  amăgirea  acestui  popor?
            Au  apărut  puzderie  de  asociaţii,   ci  la  depăşirea  cu  mult  a  com­  stabilind  principii  după  care  să   dc  televiziune,  poliţie,  SRI,  pro­  Probabil,  istoria  va  da  răspuns
            grupuri,  forumuri,   alianţe,  etc.   petenţelor  unor   organisme   şi   se  conducă  ţara  şi  poporul  şi,  in   curatură,  etc.  Se  face  apoi,  apel   la  aceste  întrebări.  Dar  ceea  ce
            cu  denumirea  care  de  care  mai   grupări  sociale.  Iată,  spre  exem­  final  anunţă  nu  lipsiţi  de   m o­  la  toate  statele  lumii  şi  Ia  (oate   este  sigur,  că  printre  cei  acuzaţi
            năstruşnică  (vezi  Societatea  „Fra­  plu,  sindicalele  consideră  că  ele   destie  că  vor  impune  aceste  prin­  organismele  internaţionale  să  ne   vor  fi  mulţi  din  eroii  de  astăzi,
            cul”)  menite  să   conducă  lupta   trebuie  să  aibă  atribuţii  pe  linia   cipii.  Dar  cui  oare  le  vor  im­  ajute  pentru  a  ieşi  din  impas.  cei  care  acum  par  a  fi  apărăto­
            de   apărare   a   democraţiei.   conducerii  economice  în   între­  pune ?  fn  fond,  ee  reprezintă  a-   Dar,  veţi  întreba  ce  legătură   rii  democraţiei   şi  ai  libertăţii.
            Au  apărut  lideri,  care  işi  arogă   prinderi.  De  allfcl,  ele  sini  in­  ceastă  asociaţie,   o  superputere   au  ţoale  astea  cu  viaţa  parla­  Atunci  ei  vor   părăsi  definitiv
            mari  merite  în  iczistenţa  anti­  tr-o  mare  măsură  vinovate   de   în  stat ?  Păi,  dacă  sini  o  super-   mentară,  de  ce  le  aduc  în  dis­  scena,  d ar  preţul  pentru  această
            comunistă  din  timpul,  dictaturii,   situaţia  catastrofală  a  economiei   puterc  care  impun  toate  princi­  cuţie  într-o  cronică  care  se   o-   tristă  comedie  va  fi  . prea  mare
            sau  in  timpul  Revoluţiei   dar,   naţionale,  prin  activitatea   ab ­  piile  de  conducere,  atunci  ei  re­  cupă  de  ceea  ce  se  intîmplă  în   şi  va  fi  plătit  tot  de  acest  prea
            mai  ales  (pentru  că  este  mai  co­  solut  antieeonomicâ  pe  care  o   prezintă  o  nouă  dictatură  şi  adio   înaltul  for  legislativ.  Ei   bine,   încercat  popor.  Şi   oare  cît  vor
            mod,  mai  lipsit  de  riscuri),   rn   desfăşoară.  Ele  au  generat   un   democraţie.  Dar  parcă  în  1987   pentru  că  această  gravă  confuzie   mai  suporta  ei,  să  plătească  pen­
            lupta  care  se  duce  acum  îm po­  soi  de  revendicări  salariate  care   ei  tocmai   împotriva  dictaturii   stăruie  şi  în  Parlament.  Iată,  în   tru  minciună,  înşelătorie  şi  ari­
            triva  comunismului.  Este   tipic   nu  aveau  acoperire  in  rezulta­  luptau,  pc  care,  uite,  o  reînvie   15  noiembrie,  aniversînd  eveni­  vismul  unor  „făcători  de  bine"?
            cazul  Marian  M unteanu   care   tele  muncii  ,nu  distrus  autorita­  acum  sub  altă  formă.  Cc  o  să  le   mentele  de  la  Braşov  de   acum   Cit  va  mai  sta  cuminte,  răb d ă­
            a  devenit   un   fel   de  erou  al   tea  conducătorilor  prin   schim­  fie  mai  greu  acestor  domni,  este   trei  ani,  cele  două  camere   s-au   tor,  „adormitor"  de  lozincile  sfo­
            străzii,  care  nu  are  alt  merit  în   bările  arbitrate  pc  care   le-au   ideca  de  a  impune  ziua  dc   15   reunit  într-o   adunare  festivă.   răitoare  pe  care  le  strigă  şi   Ie
            afara  aceluia  (dacă  asta  poate  fi   impus,  au  declanşat  un   val  de   noiembrie  ca  „zi  internaţională   Nimic  rău  în  asta,  d ar  adunarea   aude  fără  să  ştie  prea  bine  ce
            un  merit)  că  a  fost  arestat  după   greve  absolut  nejustificate.  de  luptă  împotriva  comunismu­  a  avut  un  aspect  formal,  a.şa  ca   înseamnă ?  A  scăpat  de  o  iobola-
            evenimentele  din  iunie.   Oricum   Neînţelegerea  rosturilor  sindi­  lui".  Ce  o  să  so  facă  dacă  alte   din  „obligaţie",  vorbitorii   po­  gie  mincinoasă  şi  acum   este  a-
            domnia  sa  poale  să  mulţumească   catului,  a  modalităţilor  de  ex­  ţări  nu  o  să-i  asculte ?  Probabil,   vestind  din  auzite  ce  s-a  intim,   saltat  de  altele,  mai  mincinoase
            autorităţilor  tare  l-au  scos  din   primare  a  acestuia,  agravează  pe   o  altă  grevă  generală.  Dar,  nu   plat  la  Braşov.  Ge  pare  intere­  şi  mai  veninoase  care-1  v or  duce
            anonimat.                     zi  ce  trece  situaţia  economică.   sînt  singurii  „apolitici"  care  se   sant  este  ideea  că  se  încearcă   cu  siguranţă  în  haos  şi  întune­
              Dar  nu  acest  lucru  este   cei   Iată,  zilele  trecute  Ia  Braşov,  eu   ocupă  dc  politica  ţării.  Nou  apă­  acreditarea  tezei  că  acest  eveni­  ric.  Să  nu-ţi   vină  atunci   să
            mai  periculos  pentru  că   aceşti   prilejul  comemorării   evenimen­  rută,  Alianţa  Civică  a  dat  şi  o   ment  a  constituit  începutul  lup­  strigi  cu  toată  puterea :
            croi,  apar  şi  dispar  în  negura  telor  din  15  noiembrie,  un  lider  declaraţie  care  ţinteşte  mai  sus,  tei  anticomuniste  din   Europa.  „DEŞTEAPTA-TE  ROM ANE"?
   1   2   3   4