Page 2 - Calauza_1990_44
P. 2

**»«.  2



                                                                         l      Scrisori  către  primărie,
                j  BLESTEM                    ţiile.  In  primul  rînd  la  spitalul
                                              din  Deva,  unde  nu  se  ştia  ni­
                                                                              Ca vechi  cititor al  ziarului „Că­  gîndesc  delegaţiile  străine   ce
                                              mic  despre  un  asemenea  acci­
                |   Despre  obiceiul  unora  de  a   dent.  S-a  verificat  în  amănunt   lăuza11,  dar  şi  ca  vechi  colabora­  vizitează  Deva ?  Vreţi  neapărat
                I  ne  deranja  cu  telefoane  false                         tor,  revin  cu  o   problemă  de   să  consultaţi  pe  cei  ce  au  bene­
                J  şi  prin  cuvinte  murdare,  jigni-   şi  concluzia  a  fost  că  aici  nu   strictă  actualitate :
                |  toare,  sînlem  obişnuiţi.  De  fie-  s-a  primit  cazul  cu  numele  in­  Am  trecut  la  economia  de  pia­  ficiat  de  comunism  şi  care   se
                *•  care  dată,  pe  aceste  specimene  dicat.  Panica  încă  exista.  Şo­  ţă  şi  la  liberalizarea  preţurilor.   opun ?  Sînt  puţini.  Sper !  La  Bu­
                                                                             S-au  schimbat -primarii  şi  pre­
                |  (parcă  nu  au  ceva  mai  bun  de  cul  îl  domina   pe  O.A.  Abia   fectul  judeţului.  S-a  schimbat  şi   cureşti  cînd au fost  demolate  sta­
                |  făcut),  i-am  urît  şi  i-am  con-  după  ce  s.a  dat  un  telefon  la   denumirea  străzi  Dr.  Petru  Gro-   tuile  lui  P.  Groza  şi  Lenin  au.
                I  damnat  cu  toată  puterea.  Cu locul  de  muncă  al  lui  O.  V.  a   za...  Un  singur  lucru   nu   s-a   lorităţile  au  trebuit  să  facă  refe­
                                                                             schimbat...                   rendum ?  Stă  în  datoria  noastră
                   citeva  zile  în  urmă,  un  astfel  de  început  să  se  facă  lumină.  A-
                I
                   telefon  fals,  s-a  recepţionat  la  cesta  chiar  pusese   cheia ■  în   Centrul  vechi  al   frumosului   de  oameni  cinstiţi  să   ştergem
                                                                             oraş  Deva,  continuă  să  fie  do­
                |  sediul  C.A.P.-ului  Deva.  Cineva  contactul  maşinii  şi  plecase  în                 orice  urmă  de  comunism  şi  acest
                                                                             minat  de  statuia  lui  Groza.  care
                J  l-a  căutat  de  Dl.  O.  A.  să-i  spu-  interes  de  serviciu  spre  zona   parcă  arată  cu  degetul  spre  Ban­  rol  vă  aparţine  în  primul  rînd
                |  nă  că  „fiul  său,  O.  V.,  a  avut  Ilici.  A  fost  chemat  de  urgen­  că,  întrebînd :  „Şi  ca  sc  va  pri­  dumneavoastră.  Sînt  convins  că
                s  un  accident  mortal,  fiind  într-un  ţă  la  telefon.  A  următ,  apoi,   vatiza ?“.  avem  în  Deva  artişti  plastici  ca­
                ||  anturaj  cu  o  „Dacia“  de  culoare  convorbirea...  Şi  cu  adevărat s-a   Cum  se  împacă  noua  denumire   pabili  să  pună  altceva  în  loc.
                *  roşie1*.  Cum  Dl.  O.  A.,  nu  se  făcut  lumină.  Dar,  cu  ce  preţ ?   î  pieţii  în  care  este  amplasată   In  caz  contrar,  propun   două
                I  găsea  la  C.A.P.  Deva,  a  recep-  Cu  spaimă,  cu  teamă,  cu  un   statuia,  cu  prezenţa  acesteia ?  Ce   soluţii :
                J  ţionat  „mesajul11  dl.  inginer  şef,  şoc  dur  şi  deosebit  de  rău.  Ne   mai  aşteaptă  Primăria  şi  Prefec­  1. Numiţi  piaţa  din  faţa  Primă­
                I  care,  la  aflarea  tristei  veşti,  a  întrebăm,  ce  foloase  i-au  adus   tura ?  Apariţia  steagurilor  cu  se­  riei  „Piaţa  Dr.  P.  Groza11. această
                                                                                                            2.  Lansaţi  vederi  cu
                I  intrat  în  panică,  încercînd  să-l  persoanei  care  a  făcut  această   cera  şi  ciocanul ?
                J  caute  pe  O.  A.  Cu  spaima  fi-  „glumă11  sinistră ?  Poate  avea   Domnule  Primar !  Ce   simţiţi   splendidă  relicvă  dar  scrieţi  pe
                                                                                                           vedere  „Deva  1990“.
                l  rească  în  glas,  l-a   găsit   la  vre-o  satisfacţie ?  Poate  respi­  dimineaţa  cînd  vă  îndreptaţi  spre   Ce  ziceţi ?
                v  F.N.C.  Mintia  şi   telefonul   a  ra  aerul  clipei  în  linişte ?  Greu   Primărie  şi  daţi  ochii  cu  acel  ce   Cred  că  sîntem  singurul   oraş
                |  căzut  ca  un  trăznet  peste  capul  de  crezut.  N-ar  trebui  să  aibă   a  întronat  comunismul  în  mod   din  România  cu  asemenea   co­
                *■  părintelui  care  se  vedea   în  linişte  decît  în  mormînt!  Da,  e   brutal  în  România ?  Nu  consi­  moară de artă.
                                                                                                                                            In  Săpînţa,  Dl.  Toader  Şloţ-
                 |  situaţia  de  a-şi  găsi  fiul  mort.  un  blestem !     deraţi  că  a  venit  timpul  ca  a-   Aşteptăm  şi  sperăm  în  înţelep­  ca,  devenit  erou  naţional   al
                 *  Imediat,  au  început  investiga-       M.  BOZOYICI     ceastă  ultimă  urmă  a  comunis­  ciunea  dumneavoastră.    ţăranilor  români,  s-a  lăsat  fo­
                 I                                                           mului  din  Deva  să  dispară ?  De     Cu stimă,            tografiat  pentru  „Călăuza".
                                                                             cine  vă  este  frică ?  Ce  zic  sau                                Foto :  L.  GAGYf
                                                                                                                     COSMA MABII.S
                     Sfînta  Varvara -patroana  minerilor,  zidarilor,  crişnicilor,                       I  „POTRICALA" LUI  MA2ILUI  |
                                                                                                           S
                         marinarilor, şcolarilor, arhitecţilor, şi artileriştilor...                       I   în  ultima  pagină  a  revistei  lui  Dumitru  Mazilu   sînt   pe ■
                                                                                                             „Tinerama“,  nr.  3,  este  publi­ aceeaşi...... potricală“.  Iată,   o I
                      (Urmare  din  pag.  I)  rul  dumnezeesc.  Are  fericirea  să   poporului  ortodox).  I  cat  un  interviu  cu  domnul  Ma-  singură  mostră :  „Să  ştiţi   că J
                                              fie  instruită  de  Valentinian,  u.   Capul  şi  trupul  sfintei  au  fost   zilu.  Secretarul  de  redacţie  (sau  ziarul  „România  Liberă“  nu  are |
                e  faptul  că  ea  se  sărbătoreşte  la   cenicul   marelui  filosof  creştin   luate  de  creştinul  Valentinian  şi   I  tehnoredactorul  acestui  număr  acces  la  ONU.  Aş  dori  ca  acest *
                4  decembrie  şi  părinţii  şi  buni­  Origen,  se   încre.ştinează,  după   îngropate  în  Gelasa.  Multe  mi­  V  al  Tincramei)  a  avut  buna  in­ ziar  să  vină  aici,  pentru  că este I
                cii  noştri   încă  o  serbau  (anii   botez   dedieîndu-se  purităţii   şi   nuni  s-au  făcut  la  mormîntul  ci;   I  spiraţie  de  a  sublinia   primul  într-aclevăr un  ziar independent  »
                1  decembrie   pe  un  document   ştiinţei.   R e f u z ă    peţitorii   apoi  au  fost   duse  sfintele  ci   «I  cuvînt  din  cele  11  răspunsuri  şi  în  orice  caz  prezintă  o  in- j
                „luminilor  roşii11  i-au  oprit  cul­  din   înalta   clasă   a   vremii.   moaşte  la   Nicomedia,  din  sec.   date,  la  tot  atîtca  întrebări,  de  formaţie  obiectivă".   •
                tul),  mai   ales  de  rpinerii   din   Tatăl  ei  aflînd  că  este  creştină   şase  duse  la  Constaniinnopol,  în   I *  către  intervievat.  Le  transcriem   Or  toată  lumea  ştie  că  ziarul J
                Valea  Jiului  (la  Lonea  este  o   încearcă  s-o  întoarcă  la  păgînism   sec.  al  Xl-lea  au  fost  duse   la   în  ordine,  în  continuare :  EU  „România  Liberă"  l-a  dat   jos I
                măreaţă  biserică  închinată  sfin­  apoi  nereuşind   încearcă  singur   Veneţia,  astăzi  păstrîndu.se,  du.   I *  AM...  CRED...  DA.  ŞEFII,  NU I  pe  Dumitru  Mazilu  de  pe  scena J
                tei  Varvara)  şi  din  zona  Baia-   să  o  omoare,  dar   scapă  într.o   pă  vreo  optsprezece  veacuri  de   N-AM  ROMÂNIA 1  ESTE...  DE­ Revoluţiei,  dezvăluind  totul  des- |
                Mare  De  fapt  după   Revoluţia   peşteră  (de  unde  şi  cultul  mine­  la  martiriu,  în  basilica  Sf.  Mar­  I  PINDE...  SOCOT...  (Semnele  de  pre  el  prin  acele  celebre  între- •
                din  decembrie  1989,  minerii  ce­  rilor  ce  o  cer  ocrotitoare).  Prin­  tin  din  Burano,  —  Italia,  în  ju.   punctuaţie  dintre  cele  11  cuvin­ bări :  „Cine  eşti  dumneata,  dom- I
                ruseră  să  li  se  respecte  această   să,  ajunge  în  faţa   dregătorilor,   rul  acestora  făcîndu.se  în  con­  I  te  ne  aparţin).  nule...11.  Chiar  aşa :  Cine   eşti ,
                sărbătoare.                   e  chinuită,  întemniţată   (aici  se   tinuare   minuni  acolo,  dar  şi   O  simplă  potriveală  de  care  dumneata,  domnule   Dumitru
                                              converteşte  la   creştinism  prin   aiurea,  oriunde  în  lume  i  se  ce­  trebuie  să  ne  amuzăm,  cu  atît  Mazilu ?   |
                  Dar  cine  a  fost  sf.  Varvara ?                                                       I
                Născută  pe  la   anul  217,  fiind   puterea  exemplului  sf.  Varvara   re   intervenţia  ei  sfîntă  către   % mai  mult.  cu  cît  răspunsurile  ANDREI  ASAS   *
                împărat  roman  Maximin,  episcop   o  femeie  întemniţată  pentru  alte   Dumnezeu,  se  petrec  minuni.  «w  • «MM 4 MW / aw / MW *    *  -W * 4W 4 MW t W « / MW /   » MW
                                                                              Să  sperăm  că  şi  prin  rugăciu­
                al  Romei  Sf.  Fabian  şi  în  timp   păcate  şi  care  prin  martiriu  va
                ce  la  noi  cetatea  nouă  a  Sarmi-   deveni  Sf.  Iuliana),  în  fine  con­  nile  Sf.  mucenice  Varvara.   nu   Un  miracol  numit  Basarabia
                zegetusei   Regia  primea  titlul   damnată  şi  însuşi  tatăl  ei  îi  va   numai  minerii  ci  noi  toţi  româ­
                nobil  de  „metropolist11.  Tatăl  ei   tăia  capul.   Criminalul  părinte   nii  creştini,   vom  primi  de  la
                                                                            Bunul  Dumnezeu  ajutor  să  scă­
                era  păgînul   Dioscur,  căpetenie   însă  fu  exemplar  pedepsit   de                          (Urmare  din  pag.  1)  trei  victorii :  limbă,  drapel  tri­
                romană  în  oraşul  Nicomedia  (azi   Dumnezeu :  pe  cînd  cobora  de   păm  de  tiraniile  păgîne  şl  pă"   spunea  domnul  ministru  Ion  Un-   color,  suveranitate.  Un  an  cît  un
                Ismidt  în  faţa  Constantinopolu-   la  locul   crimei,  un  fulger   îi   gînizante  ale  celor  fără  Dumne­  gureanu.  Un  poet,  Nicolae  Dabi.   veac  pentru  Basarabia  —  acest
                lui).  Probabil  era  orfană de  mică,   curmă  viaţa,  iar  flăcările  iscate   zeu  dar  şi  a  celor  ce  divizează   ja  a  avut  curajul  să  spună,   în   străvechi pămînt românesc,  ca  şi
                fiind  crescută  într.un  castel  în­  au  mistuit  şi  pe  judecătorii  pa­  în  secte  —  fiecare  după  placul   aclamaţiile   mulţimii,  că  piaţa  Muntenia,  ca  şi   Ardealul.  Ba­
                chis  cu  un  turn  mare.  De  o  fru­  gini  în  frunte  cu  dregătorul  Mar-   său  nu  a  Domnului  —  Sf.  Bise­  Centrală  a   oraşului  este  prea  sarabia  este  ca   un  copil  ce-şi
                                                                            rică.  Să  se  lumineze  minţile  şi
                                                                       (am
                                              cian  al
                                                       zonei  respective
                museţe  fizică  uimitoare,  Varva­                          să  se  îndrepte  faptele  minerilor   strimtă  acum  pentru  două  statui.   caută  mama.  întoarcerea  în  a.
                ra  era  şi  o  fire  extrem  de  sen­  văzut  cum  pedepseşte   Dumne­  —  şi  nu  numai  ale  lor  —  spre   Aşa  că  statuia  lui  Lenin  sperăm   mintirilc  şi  lumina   copilăriei
                sibilă  la  frumos,   mai  ales   la   zeu  şi  în  zilele  noastre  pe  tira­  cinste,  demnitate,  fermitate   în   să  plece,  ca  şi  aceea  din  Piaţa   este  un   miracol.  Să  ne  ajute
                                              nii  păgîni  şi
                                                            aşa-i  va  pedepsi
                puritatea   morală.  Din  inspira­                          corectitudinea  activităţii  fizice  şi   bucureşteană !    Dumnezeu  ca  mirocolul  să  se  în­
                ţie  divină  nu  se  mulţumeşte  cu   pe  toţi  ee  distrug   Biserica  lui
                idolii  tatălui  ci  şi  caută  adevă­  Iisus  Hristos  şi  sufletul  curat  al  spirituale.  Amin.  Un  an  pentru   Basarabia  cu  făptuiască.
                     (Urmare  din  pag.  I)   mului  reformei.  Iată,  un  singur   pentru  că  această  prevedere  are   barea :  unde  situăm  Procuratura   curaturii  —  care  va  avea  o  altă
                                              exemplu :  pentru  a  desfiinţa  cen­  o  marc  importanţă  în  edificarea   —  în  cadrul   puterii  judecăto­  formă  organizatorică  —  în  pu­
                greşite ?  Răspunsul  îl  puten*  a-   tralele  industriale  este   necesar   unui  stat  democratic  în  Româ­  reşti,  a  celei  executive  sau   de­  terea  judecătorească.  Dar,  textul
                fla  doar  peste  ani  de  zile,  însă   „ca  ministerele  (miniştrii,  în  fapt)   nia.  Textul  incumbă  în  el  cle­  vine  o  a  patra  putere,  ea  fiind   de  lege  la  care  ne-am  referit,  tot
                aceste  costuri  vor  fi  suportate   să  fie  obligate  cu  acest  atribut,   mente  constituţionale,  prin  de­  independentă ?  Se  pare  că   prin   nu  poate  fi  adoptat,  pentru   că
                de  milioane  de  oameni  care   şi   prin  lege,  deoarece  aceste  cen­  finirea  uncia  din  cele  trei   pu­  Constituţie,  Procuratura  va  fi  în­  el  intră  în  contradicţie  cu  legile
                aşa  au  plătit  decenii  dc-a   rîn-                                                                                   existente  care  reglementează  or­
                dul  pentru  greşelile  altora.                                                                                         ganizarea  judecătorească  şi   a
                  Pentru  a  înţelege   mai   biue,                                                                                      procuraturii.  Este  necesar,  aşa­
                grijile  şi  răspunderea  ce  apasă   In galera parlamentară                                                            dar,  ca  mai  Intîi  să  fie  adoptate
                pe  umerii  parlamentarilor,   am                                                                                       legile  organice   care  reglemen­
                să  mă  refer  doar  la  o  lege  care,                                                                                 tează  organizarea  judecătorească
                                                                                                                                        pentru  ca  această  prevedere  să
                prin  implicaţiile  ci,  este  de  mare
                importanţă :  legea  de  organizare   trale  au  fost  înfiinţate  prin  de­  teri  de  stat  —  puterea  judecă­  globată  în  puterea  judecătorească   funcţioneze,  dar  ea  totuşi   tre­
                                                                                                                                        buie  să  apară  şi  în  legea  cadru
                a  ministerelor.
                                              crete  şi  altfel  ar  fi  necesar   ca   torească.  în  aceste  condiţii,  pe   şi  în  virtutea  acestui  principiu  a   de  organizare  a  ministerelor.  In
                  Această  lege  este  imperios  ne­  pentru  fiecare  să  sc  adapteze  o   bună  dreptate  se  poate  pune  în­  fost  formulat  textul  de  lege  a-   aceste  condiţii  s-a  addptat  o  for­
                cesară,  ea  statuînd  de  fapt   re­  lege  specială,  procedură  extrem   trebarea  dacă  în  lipsa  constitu­  mintit.   Există  însă  păreri   ca.   mulare,  care  să  enunţe  doar   i-
                forma  administraţiei  centrale.  O   de  greoaie.          ţiei  pot  fi  incluse  în  legi  ordi­  re  s u s ţ i n    subordonarea  Pro­  deca  înglobării  Procuraturii   îu
                celebră  butadă  spune  că  statul   Legea  este,  chiar  numai  pen­  nare   prevederi  constituţionale.   curaturii,   puterii   executive,   structura  Ministerului  de  Justi­
                este  un  rău  necesar,  dar  pentru   tru  acest  fapt  —  foarte  urgentă   Desigur  că  această  întrebare,  a   cutivc,  lucru  care  de  altfel  iste   ţie,  fără  însă  a  defini  şi  atribu­
                a  face  cît  mai  puţin  rău  el  tre­  şi,  în  acelaşi  timp,  foarte  com­  dat  —  şi  sigur  va  mai  da  —  naş­  prevăzut  în  lege  (fapt  ce  dove­  ţiile  concrete  ale  acestuia.
                buie  să  fie  eît  mai  puţin  nece­  plexă.  In  adoptarea  acestei  legi   tere  la  vii  dispute,  dar  soluţia   deşte  o  contradicţie  internă   a   Cronica  de  faţă,  este  desigur
                sar.  Atribuţiile  statului  în   do­  se  întîmpină  mari  dificultăţi  şi,   practică  este  una  singură  in  ac­  textului).  Această  idee  este  ar­  mai  plicticoasă,  dar  am  încercat
                meniul  economic  trebuie  să  fie   spre  exemplificare,  iată  implica­  tuala situaţie :  vrem sau  nu  vrem,   gumentată  de  faptul  că  justiţia   să  vă  prezint  şi  partea  mai  pu­
                transferate  treptat  agenţilor  e-   ţiile  unui   singur  paragraf  din   să  anticipăm  prin  legile  pe  caro   devine  astfel  incontestabilă,   ea   ţin  spectaculoasă,  ce  reprezintă
                conomici,  iar  cele  de  adminis­  lege.  Printre  atribuţiile  Ministe­  le  adoptăm  unele  principii  con­  cxcrcitînd  urmărirea  penală,  ju­  in  fond  principala  activitate  a
                traţie,  e  necesar  a  fi  „împărţite"   rului  de  Interne  s-a  trecut   şi   stituţionale ?  Altfel  reforma  le­  decarea  cazului,  apoi   executa­  Parlamentului,  cea  care  nu   se
                organelor  administraţiei  locale,   aceea  de  a  numi,  elibera  şi  sanc­  gislativă  este  imposibilă.  Aşadar,   rea  pedepsei  (deoarece  şi  peniten­  vede.  Este  lupta  aprigă,  uneori,
                în  cadrul   amplei  şi  necesarei   ţiona  procurorii  ca  reprezentanţi   intrînd  în  „cîmpul"  constituţiei,   ciarele  au  trecut  în  structura,  a-   chiar  dură,  care  se  dă  între  le­
                acţiuni  de  descentralizare.  Legea   ai  puterii  executive.  trebuie  să  definim  puterile   în   cestui  minister).  Trecerea   Pro­  gislativ,  între  majoritate  şi  opo­
                de  organizare  a  ministerelor  este   Acest  text  de  lege  a  dat  naş­  stat  şi  relaţia  dintre  ele.  Desigur   curaturii  în  subordinea  Guvernu­  ziţie,  între  suflul  novator  şi  bi­
                alături  de  legea   administraţiei   tere  unor  dezbateri  care   s-au   cititorul  nostru  ştie  deja  că  prin­  lui,  poate  deschide  însă   calea   rocratic,  pentru  a  da  ţării  legi
                locale  (ce  urmează  şi  ea  să  fie   desfăşurat   pe  parcursul   mai   cipiul  separării  puterilor  în  stat   abuzurilor,  executivul  puţind  c-   bune  care  să  stea  la  fundamen­
                luată  în  dezbatere)  fundamentul   multor  zile  şi  a  necesitat  chiar   este  fundamentul  unui  stat   de­  xcreita  abuzuri  pentru  apărarea   tul  edificării  democraţiei  în  ţara
                                              retrimiterea  legii  din  plen   în   mocratic  şi  ca  atare  înţelege  im­
                logic  pentru  dezmembrarea  stiuc-                                                       intereselor  sale.  In  aceste  con­  noastră.  Este  dacă  vreţi  o  moş­
                                              comisia  de  administraţie  locală   portanţa  definirii  şi  respectării
                turilor  birocratice  pe  care  ie  a-   pentru   rcanalizare  şi  refolmu-   cu  stricteţe  a  acestui  principiu,   diţii,  probabil,  prin  constituţie  va   iră  de  muncă  in...  galera  parla­
               cnzăm  cu  toţii  de  încetinirea  rit.  lare.  Acest  lucru  a  fost  necesar  în  acest  context  se  pune  între­  fi  adoptată  soluţia includerii Pro­  mentară.
   1   2   3   4