Page 3 - Calauza_1991_49

CALAUZA • NR. 49 • 1991 Pag. 3

///• STATUL DE DREPT Şl JUSTIŢIA „Vă mu Iţă in im frumos c-aţi

,,România are în prezent cel mai venit şi-n casa noastră"!

Colegii de lâ redacţiile „Că- ianuarie 1991 — la foarte pu-
mic număr de judecători..." lăuza" şi E ditura „M ileniul ţine zile de sărbătoarea Bote-
T rei“, precum şi cei de la A- zului Dom nului N ostru Iisus
genţia „T ransilvania Press" Hristos. Ne am intim cu la-
A rticolul precedent din scria de stat al apelor sau a cine ştie Prim a lovitură a constat in sînt alătu ri de Dl. M iron Ţie crim i în ochi de aceea care
celor pe care, cu am abilitate, le cărui organism de coordonare a epurarea m ajorităţii judecători­ în greaua încercare a pierderii atunci cînd a fost vizitată de
găzduieşte săptăm înalul „C ălău­ irigaţiilor pentru a găsi M iniste­ lor şi înlocuirea acestora cu ca­ m am ei sale. M am a domniei sale utl Srup de scriitori şi ziarişti
za" se încheia cu trei întrebări rul justiţiei. Ne am intim — cu dre fără pregătire elem entară de - , , — ne sp u n ea: „Vă m ultăm im i
Sub paravanul propoziţiilor inte­ doza respectivă de am ărăciune cultură generală şi trecute doar EM ILIA ŢIC - născută la da- frum os £„aţi ven’it şi.„ ' casa
rogative se înghesuie, parcă într-o şi m aliţie — de „m ăreţele" de­ prin nişte cursuri scurte de „spe­ ta de 28 octom brie 1905 in sa- noastră !“. Fie-i ţărîn a uşoară 1
ap aren tă dezordine, o întreagă m onstraţii organizate la săi bă- cialitate". Apoi, cînd şi aceştia tul Boz, a decedat în data de 9 şi Dumnezeu s-o ierte ! \
istorie a um ilinţelor suferite de torile naţionale şi, im plicit, de au ieşit din scenă prin pensionări
m agistratura rom ână, acte de protocolul (com parativ prin se­ sau în alt mod, a început acţiu­
curaj şi, uneori, de supunere, fi­ veritate doar cu cel de la curtea nea de reducere a personalului :
guri odioase şi am eninţătoare din Spaniei m edievale) care funcţio­ în prezent Rom ânia are cel m ai
ap aratu l care ne supraveghea. Ne na atunci. Personalul instanţelor mic num ăr de judecători în ra­ Cit costă apa caldă în oraşul Brad
sună în urechi fraze agram ate era aşezat inevitabil p rin tre ul­ port cu toate celelalte state eu­
îm pănate cu term eni juridici tim ele coloane, aşa îneît să aibă ropene.
Brad este foarte scum p. Nim eni nu
pron u nţaţi anapoda, veşnicele cri­ tim p suficient să bată pasul pe Locurile la facultăţile de drept dă nici-o explicaţie şi nu U nici-un
tici şi nem ulţum iri, referiri tă­ loc prin arşiţă sau ploaie, iar au scăzut dram atic, dar, peste Viaţa de zi cu zi fel de m ăsuri, deşi acest lucru s-a
ioase la neînţelegerea unor co­ trecerea prin faţa tribunelor să noapte, ne-am trezit cu o m ulţi­ a românilor cerut în toate adunările generale ale
m andam ente înalte pe care re­ se producă în preajm a încheie­ me de „jurişti". Nu ştim dacă A sociaţiilor de Locatari d\n oraş.
A rătăm că pe perioada de vară ana
fractarii judecători nu vor cu rii supliciului. cititorii reţin aspecte ale proce­ caldă este dirijată pe conducte aşa
nici un chip să le priceapă. R evenind însă la politica de­ selor post revoluţionare trans­ Apa caldă şl ilum inatul sînt argu­ cum vine ea de la uzina term ică din
Din viziunile de coşm ar se liberată, practicată contra jus­ mise la televizor, însă mi s-a m ente pentru aprecierea gradului de G urabarza — nu fierbinte, ci cloco­
tită la 120 de grade, fără ca punctele
desprinde însă un plan bine gîn- tiţiei, putem afirm a că principa­ părut sim ptom atic că m ajorita­ civilizaţie a cetăţenilor unei ţări, ca şi term ice să intervină pentru a o
cantitatea de săpun consum ată. Sînt
dit şi o acţiune perfect orchestra­ lul m ijloc de îngrădire a aces­ tea foştilor galonaţi — la propriu articole de care populaţia nu se poate dim inua.
In felul acesta, locatarii blocurilor
tă pentru ca justiţiei să i se res- teia l-a reprezentat activitatea sau la figurat — erau absolvenţi lipsi. Aşa se explică faptul că pe plătesc cantitatea de G. Kal consu­
trîngă la m inim puterea şi pen­ legislativă. Am fost confruntaţi ai acestei facultăţi. C ît valorau tim pul dictaturii ceauşiste, studenţi­ m ată într-o lună de zile şi nu apa
mea din laşi m anifesta şi cerea ;
tru ca judecătorii să fie coborîţi cu o seam ă de acte norm ative diplom ele lor, s-a văzut din con­ „Lum ină ca să-nvăţăm , caldă, p reparată de către punctele
la nivelul unor slujbaşi m ărunţi aberante, cu incrim inarea unor ţinutul şi form a răspunsurilor, şi apă să ne spălăm term ice, conform actelor norm ative
în vigoare.
Am spus-o recent şi sînt ne­ fapte lipsite de im portanţă cum dar cred că şi orice test profe­ în oraşul Brad şl acum , ca şi In Nu s-a ţinut cont nici de propu­
voit să repet că toate dictaturile ar fi aşa-zisa stocare de produ­ sional de nivelul anului I ar fi trecut, apa caldă se distribuie de nerile locatarilor de a se racorda mal
au u rît justiţia. C hiar rînduite se alim entare, sustragerea unor dezvăluit im postura celor care nu două ori pe săptăm ină şi atunci cu m ulte reţele de conducte la cîte un
restricţii. Asta ar fi cum ar mai- fi.
la coada „organelor de stat" in­ cantităţi m inore de cereale ş.a. s-au sfiit să se prevaleze de un locuitorii oraşului rezoivindu-şi- cu punct term ic, pentru a m ai dim inua
fierbinţeala apei, care distruge gar­
stanţele pronunţau mii şi zeci de In paralel, s-a adoptat un sistem statut fără acoperire. oarecare adaptări, treburile gospodă­ niturile la instalaţiile de apă do la
mii de hotărîri, fiind im posibilă absolut ineficient, restrictiv şi Din păcate dorinţa de afirm a­ reşti, mai greu descurcindu-se gospo­ baia şi bucătăria locatarilor, provo-
dinele, care au nevoie zilnic de apă
ingerinţa în judecarea fiecăreia iraţional de sancţionare a m i­ re şi de studiu a celor puţini a caldă la bucătărie. cînd şi frecvente inundaţii în blocuri la
Iată .m otivele pentru care noi
dintre pricini. Sînt sigur că pu­ norilor şi a altor categorii de fost sistem atic frînată de crite­ Cu toate restricţiile de m ai sus, Brad, plătim apa caldă cu 50 de lei
infractori. Periodic, s-au em is în la Brad, apa caldă costă $0 dc lei de persoană pe lună. Cum sc descurcă
ternicii zilei aveau viziunea e- riile de prom ovare bazate în oare cei care au cîte 5—6 şi m ai m ulţi
scop vădit propagandistic decre­ mod prioritar pe dosarul personal de persoană pe lună. Com parativ, cu
nervantă a licăririi batjocoritoa­ te de am nistie şi graţiere care şi exclusiv pe aprobarea orga­ alte oraşe din ţară. unde apa caldă m em bri în fam ilie ? Ce au de spus
organele com petente ?
re din privirile profesioniştilor anulau efectele m ăsurilor luate nului politic. se distribuie zilnic, preţul ei la MI HAI POPOVICI
dreptului atunci cînd enunţau contra delicvenţilor. Iată deci „m oştenirea". Ne
cu em fază .pentru urechile lu­ Instituţia a fost lovită în în ­ revine m isiunea, deloc simplă, I |
săşi funcţionalitatea ei. Chiar
mii, principii care le provocau de a privi cu obiectivitate pozi­ j în trep rin d erea m ică r
aici, în Deva, instanţele au fost ţia noastră de astăzi, partea în ­
de fapt repulsie şi pe care nu
evacuate peste noapte din imo­ sorită şi cea um broasă, paşii pe
aveau de gînd să le respecte. bilul construit pentru ele în care i-am făcut sau nu, într-un j K ad ett-T eleco m M D j
S-ar putea ca faptul să pară anul 1898 şi au ajuns să lucreze cuvînt, ce se află în talgerele » Execută : activităţi de interm ediere comisioane, proiectări şi *
în clădiri insalubre şi dărăpănate,
de dom eniul anecdotei, dar da­ balanţei. | execuţii lucrări de telecom unicaţii pentru sectorul economic de stat, |
dispersate în toate cele patru
că, intîm plător, ne cade în m înă J societăţi comerciale. întreprinzători particulari, activităţi de con-1
vînturi. Dr. IULIU KUTAŞ sulting şi asistenţă tehnică. £
o listă a oricăruia dintre guver­ I
S-ar putea scrie destule şi des­ preşedintele Relaţii la telefon ; 956/17152 între orele 16 şi 20. |
nele anterioare, trebuie să cobo- pre felul în care s-a izbit în T ribunalului judeţean
rîm pînâ prin zona com itetului corpul m agistraţilor. H unedoara
l-am votat pe M itterand, dar Informaţii
pentru că a cîştigat în alegeri şi
SCRISORI PE ADRESA e şeful statului, îl respect". Cînd deloc plăcute
vom ajunge să respectăm şi noi
s L REDACTORULUI ŞEF pe cei aleşi, d-lor „Indepen­
denţi" ? Şi vreau să mai spun
un lucru pe care d-voastră l-aţi Sîntcm inform aţi de dl. Sorin
uitat : Ca să credem cît de cît H aţeganul că în Haţeg nu func­
Nu am nim ic îm potriva liber­ o certă lovitură de stat, date si­ spuneţi-ne cine sînteţi pentru că
tăţii de opinie (chiar am dorit-o gure de Ia un securist sau după num e nu însem naţi nimic ţionează nici un telefon public...
atîta am ar de ani !), nu am ni­ S.R.I.-st, ca pe pagina a patra N evenindu-ne să credem — su­
m ic îm potriva partidelor de orice să afirm e cu tărie că i-a fost pentru cei mulţi. punem faptul în sine atenţiei
fel ,în schim b am atîtea „ofuri" nu ştiu cui furată revoluţia. A- Pe academ icianul A. Bîrlădea- cititorilor pe care îi rugăm să
îm potriva celor care profitînd de cesta este un aspect al ziarului, nu îl faceţi „senil" şi cu „şapte
faptul că nu m ai sînt cenzuraţi pe care, sincer, aş dori să-l văd pagini publicate", lăudîndu-1 în infirm e sau să confirm e ştirea...
publică tot felul de bazaconii. transform at în caiete pentru schimb pe C. Coposu deşi mi se v •
Nu sînt pentru îngrădirea opi­ copii. Din aceeaşi sursă aflăm că o
niei unuia sau altuia, dar puţină înainte de alegerile din mai pare că prim ul e mai tînăr, cît
decenţă şi aulocenzură m orală am fost în turneu în Franţa cu despre pregătire ce să mai vor­ defecţiune buclucaşă care durea­
ar trebui să fie ! Se asociază trei ansam blul „Getusa" şi printre bim. „Personalităţi" m arcante şi ză de mai bine de un an la in­
ţipi ,scot un ziar şi apoi dau în discuţiile avute cu cetăţenii fran­ babalîci am mai avut în con­ stalaţia de apă de pe scara C a
stînga şi-n dreapta, îm bîcsindu-ne cezi, norm al, s-a discutat şi poli­ blocului 1 ABC din Haţeg —
m intea cu tot felul de nerozii, tică, ei fiind foarte m iraţi de ducerea acestei ţări şi am văzut
de m ulte ori contrazicîndu-se în ceea ce se întîm plă în Piaţa unde am ajuns ! Aşa că mai lă­ face ca locatarii să fie lipsiţi cu
acelaşi num ăr. U niversităţii. M i-au răm as în saţi laudele la adresa lor. Prea totul de apă caldă. Dvs. vă vine
Să vă dau un ex e m p lu : m inte cuvintele unui profesor um blaţi cu dedesubturi, dom ni­ să credeţi că G.C.L.-ul din lo­
Z iarul „Independent" (mă rog universitar de la F acultatea din lor ! calitate răm îne de un an de zile
aşa-.şi zic ei), scrie în nr. 31, dc Renne care ne-a spus : „— Nu ION CÎNDROI im pasibil ? Răspunsul e că da...
bani am, ce-i nu-i minciună/'
GIUNA anum e ci scriu pentru Dvs. se apreciază talentul Dvs., adică cum de reuşiţi să găsiţi tim p şi
— Au fost, au fost zvonuri ce salariu şi onoare aveţi ? pentru feciorul Dvs. de 15 ani,
III. — Cum aşa ? destule. Ăsta c unul din ele. Ce — Da, bani am, ce-i drept, V ahtang ? Povestiţi-ne ceva şi
— Pentru că n-am găsit, deo­ să vă spun ? Uneori, înlr-adcvăr, nu-i m inciună. Dar partea leu­ despre el.
cam dată, un bărbat care să coin­ nu pot alege cuvînlul potrivit, lui o constituie totuşi nu ono­ — Aş vrea desigur, să-i acord
cidă cu închipuirile mole despre doar lim ba rusă şi cea asiriană rurile do la tratări, nici pe de­ lui Vaho mai m ult tim p deeît
ideal. Eu aparţin lumii. îi re­ diferă atît de nulii ! Dar în ge­ parte ! Pictez tablouri care sc reuşesc in realitate. E un băiat
fuz pe toţi m irii. Dar ştiţi citi nere scriu singură. Ţinînd cont, cum pără, scriu versuri care se foarte talentat, cred eu. Pic­
ara avut ? desigur de sfaturile poeţilor pro­ publică şi se editează şi au priză tează. A re trei tablouri curioa­
— N um iţi-i pe vreo cîţiva. fesionişti. Andrei Demctriev la cititori (pentru un grupaj de se. Eu m ă ţin de capul lui să
— Poftim . Robert de Niro, chiar îmi aducea cărţi despre versuri publicat în vreo revistă, mai picteze unul. (Ride). Prin a-
K ris K ristofersson, John Dal- teoria versificării. Scrierea ver­ prilie 1986 el mi-a a rătat Un ta­
ver. surilor e o delectare. Am setis spre exem plu, mi se plătesc blou proaspăt pictat, al cărui
— A veţi m ulţi prieteni printre la vreo 12 volume, şi nu num ai 400—500 dc ruble)... în C entru sens, atunci, nu l-am înţeles. Se
intelectualitatea creatoare. V-au dc versuri, ci şi proză fantastică, prim esc la egal eu ceilalţi cola­ făcea că un nor intră în gurile
dedicat versuri R obert Rojdest- şi parabole. boratori — o mie pe lună. Sîn- oam enilor lntr-acceaşi lună s-a
venskii, A ndrei V ornesenskii şi — D-na Giuna, sînteţi un om ne­ tem 3G şi toţi îm preună cîştigăm declanşat tragedia de la Cer-
m ulţi alţii. Cer scuze, d ar bîn- preţuit, aveţi mîini de aur. Aţi 36 dc mii pe lună. nobîl. (va urm a)
tuia un zvon detestabil ciyn că salvat atîtea vieţi omeneşti. Cum — în asem enea învălm ăşeală MERCIJRY