Page 3 - Calauza_1991_50
P. 3
C ĂLĂU ZĂ • NR. 60 • 1991
l' S 3
IV. Statal de drept şi justiţia Consultaţii juridice
l e g e a e l e c t o r a l a a c o n s a c r a t p r i n c i p i u l s e p a r a ţ i e i p u t e r il o r FLOAREA DOINA - DLVA. Po cu* care ooneîiciază electiv- este
Privind retrospectiv la anul de legi poartă amprenta grabei pătat un suport pe care astăzi trivit prevederilor p»:t. ♦ din Nor uc irj cim vnPv.r .u • *;rs«>i - de
j.iUrirare :i:*ordafe.
• ■ore s-a scurs de la evenimen în elaborare, a lipsei de expe (cel puţin in mod public), ni mele eu nr. G347:03.ii.itf50 emise CAC1TJC LI.JK — DEVA. Potri
tele ee au marcat schimbarea rienţă practică a redactorilor, a meni nu arc curajul să-l con de Ministerul Muncii şi P r o te vit art, 13 din liuiăriroji nr.
evolu{iei noastre istorice, cred priorităţii acordate în dezbateri teste. Spre ă fi corecţi pînă la tici Sociale şi Ministerul Finanţe 1W5 (caro mai este încă în vi
.ă nu există nici o îndoială a- laturii pasionale şi de multe ori capăt, o spunem clar eă in pre lor, in Aplicarea HoUUârtt Guver goare), pentru o vechime in imvi-
supra faptului că sub aspect ju a orgoliului profesional al unor zent nimeni, indiferent de func nului nr. 1103/ltmo. pentru sala eă <3e pînă la şase luni. enunu*-
ridic au fost făcuţi primii păţi, jurişti. Dar, nu acesta este c- ţia pe care o deţine, nu încearcă riatele care se află m concediu mul ajutorului pentru sarei::ă
spre statul de drept. Concomi senţialul. vreun amestec in soluţionarea plătit pentru îngrijirea copilului iclmzie este de 50 la sulă din a-
tent, mi se pare ireversibilă di Pentru prima dată, după mulţi pricinilor aflate pe rolul instan Sn vîrsiă de pînă ia 1 un, suma l.iriul tarifar lunar.
recţia în care se îndreaptă jus ani, o normă cu caracter consti ţelor din judeţul Hunedoara Xixă de îoO k i so plăteşte în MANCAŞ AtiNODORA — Di'.VA.. r
tiţia română. Există argumente tuţional, şi aici mă refer la l.o- sau în orice alte treburi ale proporţie de 05 la sută, procent în Schimbarea locului dc muncă cu :
convergente care îndreptăţesc o ş.cn electorală a consacrat prin acestora. care se plăteşte şi salariul tarifar reducerea salariului sc poyv
viziune în general optimistă. cipiul separaţiei puterilor. In Depolitizarea justiţiei consti de încadrare. numai cu acordul persoane.'. ; >.
Tot aşa, nu se poate ascunde că acest fel, autoritatea judecăto tuie, fără îndoială, o garanţie A N A ŞTEFANESCU — DEVA. cauză. Dacă nu vi s-a şoiicltat n
drumul este presărat cu spini, rească a fost descotorosită de în plus a imparţialităţii magis Din scrisoare nu rezultă cu pre asileî de acord, puteţi cere •
astfel că numai enunţarea cu tot balastul conţinut în concep traţilor, a detaşării acestora de cizie despre ce £cl de majorare lăţii diferenţa do salar p«_ »•••-
sinceritate a întregii problema tul stupid al ,.organelor de stal" cerinţe oonjuncturale, de plat dc salarii este vorba. Dacă vă re rioada la care vă referiţi In scri
tici va putea convinge, eventual, şi a fost aşezată printr-o decla forme şi programe de partid. feriţi la acordarea dc trepte sau soare. in care scop urmează să
■■ititorul de corectitudinea raţio raţie expresă in locul cuvenit. gradaţii, precizăm că şi persoanele eu adresaţi cu o p lin ir e
namentului autorului. angajate cu o jumătate cie nor
Concomitent, singurul text care (va urma) de judecată din unitate, eon ’• -
Elementele pozitive se găsesc prevedea independenţa judecă mă, pot beneficia dc gradaţii sau tontă, să soluţioneze astfel dc
in primul rinei in rezultatele c- torului — respectiv art. 6 din Dr. 1U.11! KUTAŞ trepte la împlinirea termenului ligii dc muncă.
fortului legislativ. Pentru spe I.egea nr. 38/1JC0, pentru orga Preşedintele Tribunalului dc 2 şi respectiv 3 ani, dor sun*.* IO N M A P %
cialişti este evident că o serie nizarea judecătorească — a că judeţean Hunedoara V Y ^ / W V * V k V A V b W k W W » W » V i V . V / . % '. V » V W Y V V » % - . - . - ‘ . V f - • . W
FATA NEVĂZUTĂ Â CALOMNIE!
iîitlîmitlâri de Ia c-asa m daaie |
Kindurile ce urinează îşi pro că aproape fiecare întreprinde fiie Serbau cel care in perioa
(l'rniart din pag I) Roberto (Loulou) s-a născut I pun să realizeze cile va precizări re din Valea Jiului a construit da executării lucrai ilor de re
acum 33 tio ani intr-o familie J în legătură cu articolele calom ■au reparat, fără fonduri de in parare a cabanei lauda arca >!ă
| cest bărbat sînt două fonici : de oameni cie mijloc. „Sin* tm > niatoare cn’ O au apărut în zia vestiţii, cîte o bază de agre iniţiativă a conducerii coiective
> frumuseţea brună da ieri a fă avort ratat spune Loulou. La I rele „România Liberă" şi ..Blitz", ment, puţind menţiona în acest a minei in fala fratelui său ve
| rut toe unei blonde cu păr naştere aveam deja 30 la sută J ultimul npărînci la Petroşani, in sens complexul turistic Straja nit în \izitâ de prin p • le
v scurt, ochi căprui pantaloni de hormoni masculini şi 70 la | legătură cu activitatea mea. Lupcni, cabanele Căprişoava, Doljului, a incejr.it să ■ te
| seară şi o bluză de dantelă sută hormoni feminini". La 13 - I ncă ciin prima parte a anu- Jieţ fimpu lui Neag, Arcanu, lucrările făcute doar du,,.; ce
—
Bula. iPSltUEEMP
Valea
* Obrajii ci pudraţi .«.trident sea- ani ea descoperă că are o a- j iui un grup rcstrîns de calom Parîng, Voiovodu, baza de tir rolectivul minei l-a exclus din
raidurile sale.
I mână cu o mască. tracţie deosebită pentru băieţi. , niatori. „animaţi" ele juristul cu arcul .Arcaşul" Aninoasn, In ceea ce mă pliveşte, este,
Foarte repede. Loulou începe tnfuriindu-1 pe fratele său ca- I
tlie Serbau au declanşat o cam
' să povestească volubilă despre re constată că nu poate merge | panie denigratoare la adresa stadionul din Petroşani, bazi «le-sigur, neplăcut sâ constat că
| copilăria sa, de mama. fratele împreună să ,,agaţc“ fele aşa > mea, oferind opiniei publice, nul olimpic de înot Petrila ş.a. activitatea mea ca director, ilus
« şi ceîăJa’le trei surori ale sale. cum spera. (va urma) I cu largul sprijin al unor persoa trată de creşterea cu 40 la sută
ne implicate în lupta pentru SCRISOARE;) D-LUI a producţiei zilnice in numai
putere în judeţul nostru şi al RUJ OR BOGDAN, EOST trei ani şi lipsa oricăror obe
unor gazetari care ignoră cele care să confirme că aş L ' . ne-
Cuza. Filip Conte de Fîandra sau Carol I mai elementare norme de con PREFECT A L JUDEŢULUI ficiat de avantaje material- r.e-
nt
cuvcnitc in această perioa-'
HUNEDOARA
duită profesională, un adevărat
recita! ele minciuni şi instigări. puse la îndoială, «le ca •> i.'a
A I OST LEGALA DETRONAREA L I I CUZA ? Se fac afirmaţii referitoare la Ele s-au construit din opţiunea unor oameni care abdic;- ■' ai
abuzurile mele din perioada de altruistă a unor oameni care au cele mai elementare norme de
în ziua do 30 decembrie 1990 dom trupe din Regimentul 7, condus dc trei ani şi jumătate cit am în dorit să ofere celor ce trudesc conduită socială şi a căror ac
nul Varum Aravheiiun a ineeivat la maiorul Lccca pătrund in Palat şi deplinit funcţia de director al ţiune denigratoare .1 fost ampli
(televiziune, împreună eu istoricul sub ameninţarea armelor este smuls minei IVtrila, despre prime a- în adincuri mai mult decit lo ficată direct de sprijinul per
Dinu C. Giurescu. o anali/ă a abu- decretul de abdicare : ,.Nol Alexan cordate incorect, despre cabane pata si circiumele cc le erau soanelor implicate intr-o luptă
tjrii monarhici in România. în anul dru loan l, conjur.n dorinţei naţiunii sortite in vechiul regim. Miile purtată cu mijloace incorecte
1047. Din păcate, cu tot respectul ce depun astăzi jeuntarie 186*6 ctr- construite în munţi şi cile şi de mineri şi cetăţeni ai Văii
il purtăm domnului Giurescu, tre ma guvernului in mina unei loc o- mai câte. Totul, !a modul evaziv, pentru ocuparea postului de
buie sâ precizăm ?ă cmisiunoa * ienenţe domneşti şi a ministerului insidios, fără nici o precizare Jiului au fost singurii şi ade prefect al judeţului. Num"' “'a
fost departe de a fi completă. Des ales ele popor”. văraţii beneficiari ai acestor a- se poate explica prezent.■ Ui
pre obiectivitate, condiţia esenţială în uimj.neatn aceleiaşi zile, fără a concretă ciin care să rezulte că menajări şi de aceea campaniile
pentru calitatea de istorie, mei n.i ii consultat poporul earc-i alesese pe cu nş fi beneficiat de vreun a- llie Şerban în capul mese- ire
mai are rost sâ dLseuiâm. Să voclem Cuza. a fost proclamat domn Filip vantaj material personal din de denigrare purtate împotriva domnii Gigi Igna şi Ui 'Im
dc ee ? conte de Flandra, care spre cinstea mea de o scrie de calomniatori Kleibel şi acordarea cuvin lui
Adunarea Electivă din Moldova, sa a refuzat oferta. Cind a plecat din toate acestea. Sc vorbeşte des de teapa lui II ie Şcrban, Cosli- pentru a rosti noi calom-vi la
compusă din 55 membri numâia 33 ţară Cuza a găsit puterea necesara pre un ..voluminos" dosar pe că Curigan, Constantin Busu. adresa mea, ia şedinţa lin. ■ rr
de tkputaţi unionişti. Pinâ \% urmă. sâ iacă o urare : „Sa dea Dumne nal, care, de fapt, nu Conţine căpitanul de poliţie Valeriu Vil-
h) 5,17 ianuarie 1959, 13 de deputaţi zeu su-i meargă Ţârii mal bine fără decât decimaţii ale zecilor de E.S.N. din localităţile judvţuiui
l-au ales domn pe colonelul Alexan mine decit cu inincu, încheind cu salariaţi ai minei Petrila care eclcanu ii dezavantajează în clin data de 3 august P.Î'JO. unde
dru loan Cuza. Şi in Adunarea Elec ccvj ce puţina at fi făcut dară ar primul rind pe aceştia, prin re fusesem invitat in calitate de
tivă din Ţara Românească, ca un ii fost in locul Iui : .,.S'â trăiască infirmă minciunile calomniato nunţarea de către conducătorii
total de 72 membri, majoritatea era România”. rilor. prefect, pentru a discuta pro
deţinută de asemenea, de umonişti. Este mai mult cic-cît evident că in- de întreprinderi de a mai spri punerile pentru numirea sub-
cu 43 de mandate. în ziua de *2t ia îăturarea domnului Unirii a fost un Şi. totuşi, în urma presiunilor jini o serie dc acţiuni sociale. prefecţilor.
nuarie 1859, ta Bucureşti a fost ales act ncconstiluţional şi nclagd, fără regretabile care s-au exercitat Pentru a aprecia cum se cu
domn acelaşi colonei Alexandru loan acoperire juridică, pentru <ă po asupra organelor Ministerului de Din considerente de spaţiu,
Cuza. Această dublă opţiune a fost porul care l-a ales nu a fost chemat Interne şi Procuratului Gene vine conţinutul articolelor ca mu limitez deocamdată la atit.
un prim pus în făurirea României prin plebiscit să se pronunţe in acest lomniatoare este util de văzul
modeme. Dar domnia lui Cuza sens. Locotenenta domnească, in mod rale, s-a reuşit să se găsească o şi cine se află la originea lor. Sper că în continuare cei ce
nu a fost una uşoară, dimpotrivă, el abuziv, a transformat corpurile le aşa-zisă „vină" : faptul că în Nu brigadierii sau maiştrii Pe
* avut foarte multe greutăţi dc giuitoare in Adunare Constituantă, perioada cât am îndeplinit func împart dreptatea in statul nos
înfruntat. Spaţiul r«u ne permite sâ care a dezbătui un proiect do consti trilei, ci llie Şerban, fostul tru dc drept vor fi mai n Uri
le dezbatem pe larg. Vom spune tuţie una de lege electorală. ţia dc director al minei Petriln, jurisconsult, care pentru chiul
doar că alegerea sa a fost mai mult Plebiscitul organizat între 2/14 şi ia cabana Lunca Florii, aflată şi abateri grave dc la normele supuşi influenţelor exterioare de
decit democratică, a fost voinţa 9/29 aprilie lîîtîO, a fost după expre în patrimoniul întreprinderii, de conduită a fost exclus din tot felul şi asemenea câmp mii
cvasiunanimităţii popuUre, indiferent sia domnului Andrei Pîeşu, un so s-au executat lucrări dc repara
de starea socială a cetăţeanului. fism pentru că cetăţenii României nu colectivul minei Petrila prin vo calomniatoare complet nejusufi-
Dor detronarea lui ? Xn ultimul me au fost întrebaţi dacă vor să renunţe ţii capitale conform programă tul acordat de trei ori in una cate nu se vor mai repeta.
saj adresat de domn deputaţilor şi la domnia lui Cuza ci daeu-1 vor rii şi s-au săpat două beciuri nimitate de muncitorii şi cadre
senatorilor, la 5 decembrie 1895, sc domn pe Carol do Hohonzollorn. pentru păstrarea alimentelor şi
preciza că este gata oricând sâ re Plebiscitul a reuşit, jar la 10 mai ambalajelor. Pentru orice jude le tehnice de la această unitate. UlUOR BOGDAN
nunţe la tron dind dovadă, după a fost Instalat noul suveran.
cum arată Constantin C. Giurescu, Domnul Dinu C. Giurescu spune cată logică şi obiectivă aceste
de o inaltâ conştiinţă civică şi dc că urmaşul iui Cuza a avut un rol lucrări nu au nici o semnifi centrală. Strada Transilvan ■ i,
patriotism, inlâturînd orice interes important în câştigarea Independen caţie care să acuze. Ele nu au MICA PUBLICITATE nr. 2 A/'1G Hunedoara.
personal. In ianuarie 1CSG ziarul clan- ţei. Pînă la un punct este adevărat. fo.-,t executate în beneficiul di
iloslLn „Clopotul" îndemna la revolt;! Dar aceasta nu este o justificare a rectorului, ci al miilor de mi Vînd Dacia 1310 TLX o n iai
scmllcgalităţii Instaurării casei dom Schimb garsonieră confort unu
şi nesupunere, pregătind terenul pen nitoare de lîolicnzollern în Români». neri si cetăţeni ai Petrilei. Se cu multe îmbunătăţiri — cu n- export. Informaţii la teiefori
tru O .!r<-VOluţlc“, la 21 ianuarie 1306. partament 2—3 camere zonă 22498.
GMEORCÎIE FIRCZAK cunoaşte, de asemenea, fainul
în noaptea dc 10/u februarie 1C00,
„Ochii sini organele mele vulnerabile... ÎNTREPRINDEREA m ic ă
„SALEX"
G 1 U N A : siţi pe Vulm atunci cind e obraz — Care a fost reacţia Dvs. la cu sediul în D eva
nic V căsătoria lui V Înfiinţată pe baza Dcercln-
— El arc, ca şi Dvs., darul — luieori, dur îmi dau sca — VI -am deprins «.toi:» cu gîn- lui-lcge nr. 5-1/1930, dn-c-ue
prezicerii ? Sau, poale, şi ca ma că nu e bine c-::-ani făcui, dul Ii doresc să aibă parte de să fie cooptată intr-o socie
lităţi curative ? şi-mi cer scuze. E matur deja. o viată f-ricită cu femeia iubi tate comercială pe aciiuni.
tă. Şi-mi parc rău că nu
conform prevederilor a~t. 77J
au
— Da. Nouă ni so transmite «■ bun la inimă şi înţelept. În
asta din generaţie în generaţie. vaţă în clasa a noua. Miiue-poi- copii. din 1 egea privind societăţile
— Dar dacă n-aţi fi avut ca
Vnlio a trafat-o de o boală grea m iac d iusor. Vreau să-mi refac lităţile Dvs. excepţionale, cum comerciale.
pe învăţătoarea sa de limbă en apnriunvnuit pentru ca Valio a ti fi trăit şi ce aU L fost? SALEX este o societăţi' '-
gleză, Lor pe eoiegii săi. ii tra să aib.ă posibi!ita(ea să crească nnniniă pentru lucrări 1 ;
tează dc bilbiiulfi, surzenie. Fne- ec| puţin l-vi copii. — Aş fi născut vreo 13—11 co xecuţie. Telefoane de s--vi
ori mă tratează şi pe mine. — Tiuiţi ia d-ij cu Va'dung. pilaşi, devenind mamă eroină. ciu : 1 8831 sau 1-1-S6P, !!'-
— Nu jnai spuneţi ! Dar ce s .1 ini-mnlal cu soţul Aş fi organizat o echipă de fot fix 95G.
— Lui Valio ii reuşeşte să Dv- 7 bal «ii ei, după care aş fi înce Cota de capital va fi fixa
scoată oboseala, surmenajul o- — fu un .111 in urină s-a că- pu! să-mi cresc nepoţii — vreo tă potrivit Legii privind so
chilor. Ochii sînt organele mele sătoi it, 11-a paiul doar să nvă sută cincizeci de capete. I-aş fi
vulnerabile. Încă din copilărie. aştepte tocmai zece ani. fc să învăţat să facă tot co pot şi cu. cietăţile comerciale de oen-
Nimic dc mirare — dorm pu vă mă* spun 7 Deţine un post (Sfîrşil) struotii
ţin, lucrez mult şi încontinuu. înalt în Tbiiisi, e singurul copil }
— S-a înlîmplat şi să-] pedep- la părinţi... IVIERCURY
