Page 2 - Calauza_1991_51

Pag- 2
CĂLĂUZĂ • NR. 51 • 1991

Cu ocazia sărbătoririi unui an de la „E u, căpitanu I K A R IM ..."
apariţia cu succes al celui mai îndrăgit şi Ţinte căutate în lume:
I prestigios săptămînal — „Călăuza” — urez (Urmare din pag. I) kilometri mai departe, pe teri­
colectivului redacţional acelaşi succes de Dl. Popa Ioan Iosif din satul Vaidci, nr. 351, toriul turcesc, Karim încă mai
public, prin reflectarea adevărului şi apro­ cod 2613 România caută pe NICOLAE STROIA tură. inspirlnd teama şi respec­ tremura. El nu avea acte. nlel
pierea de noi, cei mulţi. tul. El a fost aproape de cei ţară şi nici viitor.
— 1374 W 50 CLEVELAND, OIIIO — USA de mari. Mai mult. De cel mai pu­ De acum înainte, exilatul vo­
„Călăuza” să trăieşti fapt pc urmaşii acestuia cu numele de STROIA ternic dintre toţi. Căpitanul Ka- luntar şi clandestin a fost con­
Şi doar pentru noi să... creşti GIIEORGIIE şi STROIA VIRGINIA (probabil în­ rim a fost o gardă de corp a damnat la fugă, mai iutii trtb
lui Saddam Ilussein. In acelaşi
Iar la numărul o sută tre timp căsătoriţi şi purtind alt nume). Vîrsta versarea Orientului Mijlociii,
ţ timp, preşedinte al Republicii, apoi spre vest. cît mai d-parte
s Să ne plăteşti in valută. celor căutaţi e de : 71 ani şi, respectiv, 67 ani. prim ministru, comandant al for­ posibil de ucigaşii lui .Saddam
DORU BOCĂNICI ţelor armate, preşedinte al Con­ Hussein. Lungul calvar a început
siliului Comandamentului Revo­ Karim se ascunde tot tim pul
luţionar, preşedinte al Consiliu­ Noi l-am întîlnit, prin hazard,
lui superior de Plan şi Dezvol­ intre două călătorii, undeva în
BURSA (II) Rolul şi funcţiile burselor tare, primul secretar al partidu­ Europa. Es-te un om tîrtur, de 32
Societatea lui Daas, preşedinte al Consiliu­ de ani, cultivat, cu alura unul
Burseie hîriiilor de valoare înde­ eficienţă ridicată de perspectivă, po­ lui Suprem al Agriculturii... omul
plinesc trei funcţii utile : trivit cotaţiilor de prestigiu ale care a dăruit omenirii un con­ fiu de mare familie irakiană*
comercială „Diamant" 1) Statornicia unei pieţe permanen­ bursei. flict arm at care poate degenera Un jurnalist străin, l-a re. unos-
te a liirtiilor de valoare ; Participanţii la aciivitaea de bursă cut de altfel, ca pe unul din cel
(agenţii de seliimb — brohers. ac- foarte uşor intr-un nou şi defi­ care la mijlocul lunii august
2) Orientarea capitalului spre cele
A luat fiinţă în Petroşani So­ mai eficiente domenii ale producţiei ţionind pe baza de comision şl ne­ nitiv război mondial. ’90, percheziţiona vizitatorii oare
cietatea Comercială „Diamant", de bunuri şl servicii ; gociatorii direcţi — trailers, pe cont Karlm. garda de corp a trăit sc apropiau de Saddam llusselfl
Societate care va cuprinde un 3) Exercitarea unor activităţi viitoare propriu) încearcă să obţină toate In­ alături de el şase ani. Pentru a-1 la palat. Astăzi, Karim a decis
formaţiile în coca cc priveşte pers­
mimăr însemnat de magazine în de asanare a economiei de unilăti fa­ pectivele dezvoltării economice. proteja cu preţul vieţii sale. Nu să vorbească. Şi ce relatează el,
toate oraşele Văii Jiului, maga­ limentare sau cu rentabilitate scă­ a fost o meserie ci o vocaţie.
In baza verificării veridicităţii in­
zine cu profilc diverse şi diver­ zută. formaţiilor respective, se asigură o Nu-1 părăseşti pe Saddam Hus- este stupefiant. Dar de ce a fu­
Este clară opţiunea de permanen­
sificate pornind de la mărfuri tizare a transformării hirtiilor de va­ stabilizare a preţurilor de piaţă a sein. Dictatorul nu a ascuns ni­ git cel care avea misiunea să
alim entare şi pînă la obiecte de loare în bani licluzl — dacă deţină­ liirtiilor de valoare şl se reduce riscul ciodată soarta ce-1 aşteaptă pe protejeze ? Dc ce a ales exilul,
folosinţă îndelungată. S-au de­ torul de acţiuni (share-holdci) ai oscilaţiilor bruşte şl de mare ampli­ cel caro-1 trădează.
pus şi se depun eforturi stărui­ dori acest lucru. Bursele oferă zil­ tudine a acestora. In această zi, la frontiera cu pentru a trăi tracasat, în ireri-
toare pentru preluarea, în timp nic. în mod deschis, o scrie de In­ (In numărul viitor despre : „Spe­ turcii, poliţistul irakian a ridi­ col de moarte perm anent ? Este
cît mai scurt, a spaţiilor de des­ formaţii privind preţurile de piaţă culaţiile la bursă"). cat braţul cu un aer distrat şi o istorie lungă. El nc-a poves­
ale hirtiilor de valoare, volumul tran­
facere şi depozitare, pentru a- zacţiilor. se va investi in domenii eu nortATiu Bor.CA camionul-cisternă a trecut. Ciţiva tit-o. (va urma)
provizionarca acestora cu un vo­
lum cît mai mare şi mai divers BURSA NEAGRĂ — în ianuarie 1991
de m ărfuri de cea mai bună ca­ 1 $- 1G0 lei 31 ianuarie 11)90
litate. Societatea care va func­ 1 $ 170 lei 7 ianuarie 1991
ţiona sub patronajul Ligii Sin­ 1 $=130 lei 14 ianuarie 1991
dicatelor Miniere Libero „VA­ ) $- 185 lei 21 ianuarie 1991
LEA JIULUI" arc statut propriu, 1 DM=107 Ici 31 decembrie 1990
şi va fi, în cea mai mare parte. 1 DM=11D lei 7 ianuarie 1991
Ia dispoziţia membrilor de sin­ 1 1)M=120 tei 14 ianuarie 1991
1 DM- 125 lei 21 ianuarie 1991
dicat din întreprinderile minie­ U ndo ne v opri domnilor ?
re şi de la celelalte unităţi e-
conomice ale căror sindicale sini '■) Lista de cursuri în vigoo re arată cu totul alte valori :
afiliate Ligii. Vom reveni cu a- 1 $ .S.U.A. 34,82-:-33,06 lei
m ănunte la descinderea prime­ 1 DM R .r.c. 23,31-1-23,13 lei
lor magazine. 1 liră sterlină G7,51-:-C7,44 lei
(I). G.) ÎL B.
(Urmare din pag. 1) sala unde se desfăşoară o şedin­
Comunist mor! ţă de pe agenda de lucru a Pri­
gata să moară pentru cauză -So­ măriei. Se autl de acolo vocife­
sesc noi invitaţi. Se decontează ponţilor ar fi un alt element de rări .şi interpelări vehemente.
bilete de călătorie pentru cei statistica intersant, dar cei cîti- La masa tovarăşilor o atitudi­
din teritoriu, intîlncsc priviri va tineri prezenţi mă fac să a- ne caldă, destinsă, în spiritul
deschise dar şi suspicio.şi : „Cine huncloncz. Oricum media se în­ disciplinei de partid.
o fi tînurul, e de-al nostru cadrează în vîrsta a treia. Pă­ între foştii şi actualii, doar un
Notez, notez. Se mai aşteaptă. cat 1 (?). Soseşte oaspetele de o- ocrcte !
Trebuie să sosească Tovarăşul... noare : Tovarăşul de la Bucu­ C RISTIAN ILC V
încerc să număr citi sîntem in reşti. Cu o ironie a soartei, ală­ N.R. — în numărul următor De Ia faţa locului :
sala. Media de vîrstă a partid- turi, doar o uşă ne desparte de s te nogra ma lucrări lor. Fotocronică de război în (abăra lui Saddam.
HHHSa UiOt-tB 3AMI s n a kmom k s z3 CMira gaza» csca. j <
(Urmare din pag I) te de termenul de intrare in vi­ mente nevăzute stau la baza li­ pentru a uita de fostele C.A.P.- In acest ultim caz, ele vor pu­
goare stabilite prin respectivele nei decizii. uri. Orice îngrădire a liberei op­ tea fi demolate cu aprobarea
care nu au girul foru'ui legis­ legi (de obicei 30 de zile) vot Acestea fiind zise, să revenim ţiuni a viitorilor proprietari ar prefecturii iar banii rezultaţi clin
lativ, fin fos( aspru criticaţi, ee a necesitat o drastică discipli­ la legea pămintului, cea care a avea efecte negative in relan­ valorificarea materialelor, urmînd
chiar de grup!’.! majoritar I S \ nare a deputaţilor şi senatoriloi stat pe masa de lucru a parla­ sarea economică a agricultu­ să intre în acţiunea de lichidare.
aşa cum s-a intimpiai iu c.i/nl ! S \. Să fi uitat Guvernul, atit dc mentarilor mai bine de o lună rii. Bineînţeles, desfiinţarea a- In felul acesta, s-au eliminat
liberalizării preţurilor. în aceste repede, lecţia de atunci ? Puţin de zile constituind, in fapt, un eesfor UAP-uri nu este o treabă toate elementele care ar ti con-
condiţii. Guvernul nu riscă un probabil, dar graba cum se ştie veritabil examen pentru forul chiar aşa simplă cum parc. E- strîns ţăranii ca o dată scă păţi
nou eşec, ci preferă să transfe­ iui c un sfetnic bun. Oricum, nostru legislativ. Cele eiteva ar­ xistă o serie do ■'alori de patri­ din CAP-uri să sc înscrie în aso­
re responsabilitatea Parlamen­ această solicitare este complect ticole caro fuseseră restituite co­ moniu care practic nu pot fi îm­ ciaţii şi astfel „jocul" să se reia
tului, cum eslc de altfel si fi­ neavenită. Dacă ar fi fost res­ misiilor permanente pentru re- părţite, cum silit : grajdurile, a- de la început.
resc. Cu toate acestea, recent, pinsă de pieii, ar fi însemnai, in foi mulai e, au fost adoptate îu- tcliereli', plantaţiile de vii şi D '.r dacă, legiuitorul s-a gîn-
Guvernul a adoptat o holărire dit la bunurile ee răm în prin
privitoare Ia impozitul pc sala­ desfiinţarea CAP-urilor, sc pare
rii. Această reglementare este că i-a scăpat insă ecva mult
absolut necesară, pentru a intra mai important : oamenii. Ei bine,
in anul financiar 1991 cu un sis­ da, oamenii, care rămin dintr-O
tem de impozite unitar. V o m v e d e a , o a re , ţă ra n i fericiţi? dată fără ocupaţie. E vorba de­
Cinci ar fi legile necesare re­ sigur de agronomi, zootehnişti, e-
glementării relaţiilor dintre pa­ ronomişti, intr-un euvîat dc spe­
tron (stat sau particular) şi an­ cialiştii agricoli. Ce se va întîm-
gajat : Legea contractului colec­ pla cu ci ? Este evident că ţă­
tiv dc muncă. Legea salarizării, fond, UI1 vot de neîncredere dai tr-o singură dimineaţă, nu însă livezi intensive, animale etc. E- ranii cil proprietăţi individuale
Legea şomajului, Legea sindica­ Guvernului fapt ee ar fi atras fără unele dificultăţi. Aceste arti­ xistă, de asemenea, un activ şi nu vor mai avea nevoie de ei.
telor. Legea grevelor. Dintre a- după sine demisia acestuia. O cole, prevăd restituirea păinintu- un pasiv financiar caic trebuie S-a propus, prin lege, ca în zo­
ccstca primele două sini absolut catastrofă datorată unei simple lui cavalerilor ordinului militar .ă fie preluat de cineva in ve­ nele cu excedent do pămint, ci
indispensabile reformării siste­ erori. S-ar fi putut însă face „IMibai Vileazu" şi „Mihai Vi- derea lichidării. să poată primi, 10 ha în echi­
melor economice actuale. Aces­ presiuni asupra parlamentarilor tcazu cu spada", precum şi unor Pentru aceasta, legea prevede valent arabil (ca orice familie ţă­
te legi au fost analizate m comi­ l-'SN, să dea din nou dovadă de aşezăminte dc cilii. O bineme­ posibilitatea constituirii unor n- rănească. dc altfel) care să con­
siile permanente şi ar fi pulul, „disciplină de partid" şi să vo­ ritată reparaţie care scăpase, sociaţii dc tip privai, care să stituie o sursă de existenţă pen­
probabil, să fie adoptate mea de teze in corpore moţiunea. totuşi, ntiior minţi vigilente. devină succesonrele fostelor UAP- tru ci.
anul trecut, dar ele au fost a- Din fericire însă. grupul par­ Principala clarificare a adus-u uri. Ele ar prelua, deci, acele O dată votate şi aceste ultime
minate la cererea sindicatelor lam entar al Frontului nu este o insă, această ultimă zi de dezba­ bunuri din patrimoniu care nu articole, legea a putut fi supusă
care au adus unele modificări „maşină de vot" cum poate se teri, in ceea ce priveşte modul pot fi împărţite. Ce se întimplă spre adoptare. După o scrie do
in cadrul negocierilor pe care crede, ei un grup cu individua­ de lichidare a CAP-urilor. Mult insă dacă foştii membri CAP nu încercări de blocare a legii, prin­
le-au purtat cu Preşedintele şi lităţi bine definite, greu de în­ timp textul de lege a fost acu­ vor să se asocieze ? In acest caz, cipalele forţe din opoziţie. PNG
Guvernul. Abordarea lor in pri­ registrat sub o idee impusă „dc zat eă ar conduce la o transfor­ aceste bunuri se scot la vânzare, (ambele aripi) şi PNŢ-cvI. s-au
mele zile ale acestui an, a fost sus". Această calitate este, dacă mare forţată a CAP-urilor în prin licitaţie, urmînd ca din ba­ abţinut dc Ia vot. Să înţelegem
imposibilă din cauza legii fon­ vreţi, principala garanţie pentru asociaţii de tip privat. Este les­ nii rezultaţi să fie plătite dato­ oare că aceste partide nu vor să
dului funciar. Intrat în impas, democraţia internă a Parlam en­ ne de înţeles că după eşecul pe riile, iar în cazul că răniîiiînd li­ redăm ţăranilor păminUiI atît
Guvcrriul a apelat la o soluţie tului. Soluţia pentru a depăşi care l-au constituit aceste coope­ chidităţi disponibile, acestea se dc mult aşteptat ? Dacă nr fi sS
ecl puţin neaşteptată : solici­ acest moment dc criză, a venit rative agricole, dorinţa firească împart proporţional cu pămîntul tragem acum o concluzie gene­
rală asupra legii, putem spune că
primit şi munca depusă. Dacă,
tarea unei moţiuni pentru apli­ (ot de la grupul FSN care a pro­ a ţăranilor este dc a desfiinţa
carea în devans a acestor pro­ pus adoptarea procedurii de ur­ aceste forme de exploatare agri­ din valorile rezultate nu se aco­ legea încearcă să mulţumească
iecte dc lege. Această solicitare, genţă pentru aceste legi, proce­ colă, pentru a-şi munci fiecare peră integrat datoriile acestea sc pc toată lumea : şi pc c<-i care
împart, după acelaşi sistem, vii­
au avut păm înt şi au fost depo­
o consider neaşteptată pentru dură ce a dat roade, legile fiind gospodar pămîntul aşa cum cre­
că este deja cunoscut cu cită di­ votate in numai două zile. de dc cuviinţă. torilor proprietari dc teren. Exis­ sedaţi dc el, dar şi pc cei cai c nu
avut, dar l-au muncit din greu
ficultate a fost obţinut votul Am făcut această cxplicitare a Asocierea trebuie să se facă tă însă posibilitatea ca unele ani dc zile. Şi o ultim ă între­
pentru acordarea Guvernului dc demersului legislativ, care poate în mod firesc, liber, organic, în construcţii să nu se vîndă — să
competenţe sporite, competenţe funcţie dc interesele fiecărui a- zicem nişte grajduri degradate bare : după aplicarea lcg'i vom
care se rezumau, în fapt, în a- să pară neinteresantă, numai din socint. Pentru aceasta însă, tre­ — în termenul dc un an, acor­ vedea, oare, ţărani fericiţi ?
plicarca legii promulgate, înain­ dorinţa dc a înţelege cîtc ele­ buie să treacă suficient timp dat dc lege. ------------------ Răspunsul îl va da... istoriib