Page 2 - Calauza_1991_53
P. 2

p a i                                                                                                                   CĂLĂUZA  •   NR.  53  •   1991

                                                                                                  BURSA  (IV)
                 Cu  Kalaşnikovul  pe  genunchi
                                                                                                 Controlul  activităţii  burselor
             (Urmare  din  pag.  I)  toate  uşile  se  deschid  în  fala  tri­  miniştrilor  şi  statele  majore  ale
       tomâ"  pleacă  întotdeauna  în  faţă,   mişilor  lui  Saddam  Ilussein.  De   tării.  RenIru  a-1  apela,  o  lampă   Cu  toate  că  sînt   organizaţii   valoare ?
       pentru  a  servi  ea  momeală  în-   acum  înainte  Karim  are  maşină   roşie  se  aprinde  şi  clipeşte.  Daca   particulare,   pentru  a  fi  create,
       tr-o  eventuală  ambuscadă.  Ka-   personală,  o  arm ă  şi  un  aparta­  Saddam  nu  răspunde,  nimeni  nu   bursele  au  nevoie  dc  autoriza­  1)  Prin  controlul  direct  al  gu­
       rim  se  regăseşte  pe  scaunul  unui   ment  rezervat  în  faţa  palatului.   insistă.   ţii  speciale  din  partea  guvernului   vernului  (Irlanda,   Portugalia,
       autovehicul  do  escortă,  cu  kalaş­  Este  respectat,  deţine  informaţii   La  ..fermă",  ritualul  csle  per­  Se  pot  legifera  chiar  şi  acte  nor­  O lan d a);
       nikovul  pe  genunchi  şi  pistolul   şi  puterea  ;   a   devenit  umbra   manent.  De  la  ora  5  la  0  şi  10,       2)  Prin  controlul  eu   ajutorul
       cehoslovac  de  t)  mm  la  centură.   transportată  a  celui  pe   cnre-1   preşedintele  sc  p! im bă  în  roba   mative  care  privesc  protecţia  in­  organelor  monetare  şi   bancare
       Pe  un  alt  scaun  se  află  un  lnns-   serveşte.         de  beduin,  in  grădinile  proprie­  vestitorilor  împotriva  unor  in­  (Belgia,  Danemarca,  lt.F.  G erm a­
       rnehetă  iar  portbagajul  este  tixit   Ziua  începe  la  ora  5  dimineaţa   tăţii.  printre  lacurile  artificiale   formaţii  eronate.  nia.  L u x em b urg );
       de  grenade  de  mină.  La  ora   7   cînd  preşedintele  se  trezeşte  la   pe  care  şi  le-a  creat.  Cînd  revine,   Organe  specializate  ale  statului   3)  Prin  controlul  efectuat  dc  in­
       dimineaţă,  convoiul  se  pune   în   ..fermă",  un  palat  care  ocupă  un   un  elicopter  ii  aduce  micul  de­  sînt  împuternicite  să   controleze   stituţii  legiferate  în  acest   scop
       mişcare.  Prim a  misiune  a   lui   imens  cartier  fiin  Bagdad.   pe   jun.  o  sticlă  cu  lapte  de  cămilă,   emisiunea  de  noi  hîrtii  dc  va­  (Oficiul  afacerilor  cu  hirtiile  do
       K arim  tocmai  a  început.   care  avioanele  nu  au  voie  să-l   recoltat  din  mijlocul  turmei  de   loare.  Se  culeg.  în  acest  sens,  in­  valoare  şi  al  investiţiilor  din  A n­
        ..Primele  luni,  chiar  şi  rutina   survoleze.  Saddam  Ilussein  nu                    formaţii  privind  structura  capi­  glia ;  Comisiile  dc  operaţii  b u r­
       însemna  o  fericire  pentru  mine".   doarme  niciodată  două  nopţi  la   două  sute  de  cămile  albe  oferite   talului  întreprinderilor  şi  corpo­  siere  din  Franţa,  Grecia,   italia,
       El  trăieşte  suptămîni   euforice   rînd  în  aceeaşi  clădire   şi  poate   de  regele  l'alid  al  Arabici  Sau-   raţiilor,  condiţiile  de  asigurare   Spania).
       urmîndu-1  pe  Saddam  Ilussein  în   trece  dintr-o  cameră  în  alta  prin   dile.  La  6,55  cel  mai  tîrziu,  Sad­  etc.  în   Statele  Unite  funcţionează
       turneul  său  prin   guvcrnoratele   subterane  private :  „Nici  gind   dam  Ilussein  îşi  pune  vesta  anti-   Cum  se  realizează  în  Europa   în  acest  sens  Comisia   pentru
       ţării.  Sare  dintr-un  elicopter  în   să-l  trezeşti  pe  Saddam   cînd   glonţ,  şi  pleacă  spre  biroul  său
       altul,  peste  tot  fiind  intîm pinat   doarme  .chiar  dacă  Bagdadul  este   din  palatul  Ghazi  ;  aici  el  se  în­  Occidentală  reglementarea   de   burse  si  a  lurtiilor  de  valoare.
       de  o  mulţime  îndatoritoare.  Cind   atacat l“,  spune  Karim.  In  caz   chide  şi  poate  lucra  zece  ore,  răs­  către  stat  a  pieţelor  lurtiilor  de  II.  U.
       gărzile  de  corp  îşi  prezintă  actul   de  afaceri  de  Stat.  Saddam  dis­  foind  acelaşi  dosar.  O  singură
       de  identitate   militară   cefele   pune  de  o  reţea  „1—1“.  un  sistem   persoană  poale  să-l  deranjeze,
       militarilor  se  anchilozează,  spa­  de  alertă  conceput  de  Thompson   Ilala.  preferata   preşedintelui,
       tele  po'iticenilor  devin   curbe :  şi  legat  eu  cabinetele   tuturor  fiica  sa  de  14  ană  (va  urma)

             Tel-Aviv-ul contra mareşalului Antonescu I


            (Urmare  din  pag.  I)   trimită  evreii  în  lagăre  dc  ex ­  că  nu  erau  lăsaţi.  Acum   cine
                                     terminare ?                   nu-i  lasă ?
                                       Numiţi  vreun  lagăr  de  exter­  în  altă  ordine  de  idei  bănuiesc
       cînd  a  fost  convunizată  România
       doar  Ana  Pauker  era   evreică.   minare  a  evreilor  din  România.   că  ştiţi  că  Antoncscu  s-a   opus
       Dar  aţi  uitat  de :  Marcel  P au­  De  ce  să  nu  recunoaştem  că  în   în  timpul  guvernării   legionare
       ker,  Belu  Szilbcr,  Ilcnry  Walt).   perioada  „Curbei  de  sacrificiu1',   aflată  la  putere  ca  să  fie  desti­
                                     evreii  deţineau  monopolul  fabri­  tuit  ministrul  sănătăţii  care  era
       Moseovici  Ilie  şi  alţii.
         Antoncscu  este  criminal   dc  cilor  şi  comerţului.  în  timp  ce   evreu,  însă  un  apreciat  medic ?
       război  pentru  că  a  început  „Răz­  mulţi  părinţi  nu  aveau  ce  pune   Susţinînd  legalitatea  procesu­
       boiul  Sfint“  pentru  rcciştigarca   în  farfuria  copiilor  lor !  lui  :  „Marii  Trădări  Naţionale"
       Basarabiei.  Bucovinei,   Insulei   Să  nu  uităm  I        din  1946,  autom at  înseamnă  că
       Şerpilor.  Cadrilatcrului,  Ardea­  Domnule  Itzhak  Artzi,   dacă   susţineţi  şi  legalitatea  pactului
       lului.  luate  samavolnic  de  :  bol­  consideraţi  că  există  antisemitism   Molotov  —  Ribenti'op.
       şevici  bulgari,  şi  urmaşii   lui  în  România,  evreii  de  la  noi  de
       Attila ?                      ce  nu  pleacă  în  Israel ?  In  tim­  Aşteptăm  represaliile  MOSA-
         Că  s-a  opus  lui  Ilitler  ca  să  pul  dictaturii  s-a  acreditat  idcca  DULUI.  Cu  pistol  sau  fără  pistol.
                    Exclusivitate  „ Călăuza “


            (Urmare  din  pag.  1)   jinim  Frontul  Salvării  Naţionale.   lităţii  vieţii,  problemele  locuin­
         REPORTER :  3.  —  Consideraţi   Insă  asta  nu  înseamnă  că   nu   ţelor  (vă  întreb  cîte  locuinţe  s-au
       extremismul  de  dreapta  ca  o   avem  poziţii  critice  faţă  dc  gre­  construit  în  1990 ?),  blocajul  eco­
       certitudine  în  ţara  noastră ?  şelile  făcute  dc  Guvern.  Se  spu­  nomie,  apoi  şomajul  sînt  proble­
         TRAIAN  DUDAŞ :  —  Dar  bi   nea  că  trecerea  la  economia   dc   me  îngrijorătoare.  Cum.  în  43  dc
       neînţeles  Oare  indivizi  de  teapa   piaţă,  la  reformă,  va  fi   fără   ani,  nu  prin  muncă,  nu  poporul
       lui  Ticu  Dumitrcscu  cui»  pot  ti   şocuri.  Or.  s-a  văzut.  Ia  1  noiem­  a  făurit  o  industrie,  o  agricul­  s. o. s.  nem  o  am endă  pe  m ăsura  po­
       numiţi ?  Dar  acţiunile  lor ?  Dar   brie  1990  că  practic  liberaliza­  tură.  o  nouă  configuraţie  a  ţă­        sibilităţilor  colul  ce  „consumă0
       sloganul,  „nici  o  lună   fără  di­  rea  preţurilor  a  fost  o  scumpire   rii?    Poporul  a  făcut-o.   NU         astfel  de  mărfuri.
       versiune  extremistă !?“.  Ex-trcma   deghizată,  făcută  fără  o  protec­  CEAUŞESCU !  Trebuie  să   fin»   La  podul  peste  Ccrna  dc  Ungă   Să  nu  uite  astfel  nimeni  că  na
        dreaptă,  repet,  trăieşte,  acţionca.   ţie  socială  corespunzătoare.  Prac­  şi  mindri  pentru  ceea  ce  am  fă­  sera  combinatului,  pod  ce  leagă   pămîntul  este  al  nostru,  ei  noi
        ză  scelerat  şi  creează  confuzii.  tic,  compensaţia  acordată,   cea   cut.  Cui  serveşte  denigrarea  po­  P-ţa  Libertăţii  cu  str.  Dr.  Pe­  sîntem  ai  lui.  Sîntem  ai  lui  $i  n a
         R E P O R T E R :  9.  —  Cabinetul   dc  750  lei.  csle  ncrcalisfă  şi  mult   porului  ro m ân ?  Nu  celor  ce  vor   tru  Groza,  un  neisprăvit  şi-a  le­  merită  să-l  tratăm   cu  atîta  In­
       Roman  în  conjunctura   actuală   prea  mică.  Şi  de  aici  au  de  su­  să  cumpere  industria  română ?   pădat  containerul  cu  „gunoaie"  !   gratitudine.  Oricum,  dacă  unele
       de  promovare  a  Reformei  econo­  ferit  şi  muncitorii  şi  ţăranii  şi   Noi  nu  l-am  apărat  şi  nici  nu   Este  vorba,  de  fapt,  de   multe   feţe  nu  ţin  cont  de  considerente
        mice  a  înregistrat  o  scrie  dc  cri­  intelectualii,  dar  nu  sînt  afectaţi   avem  de  gind  să-l  apărăm    pe   ambalaje  de  ţigări  de  provenien­
        tici  aspre  din  partea  opoziţiei   bişniţarii,  traficanţii  şi  afaceriş.             ţă  străină  (Assos.  Gallanţ).  ecologice,  ar  trebui  să  manifeste
       D umneavoastră  ce  poziţie  aveţi ?  tii.  Specula,  bursa  neagră  pros­  Ceauşcscu.  Noi  apărăm   tradiţia   Dat  fiind  conţinutul   ales  al   (măcar)  un  minim  respect  faţă
         TRAIAN  DUDAŞ :  —  Vă  spu­  peră  şi  încă  Ia  un  nivel  fără  pre­  şi  ideile  socialiste.  containerului,  sc  poate  ghici  c-   de  restul  conorăşcnilor.
        neam  că  noi,  în  principiu,  spri­  cedent.  Rapida  depreciere  a  ca­  (va  urma)    vcntualul  făptaş,  aşa  că  propu­         D.  BOCANICl


            (Urmare  din  pag.  1)   siune  generată  dc  scăderea  gra­  mite  perioade,  cu  efecte  asupra   pozitului  pe  salarii,  care  are  un   salariu brut, cumulat  eu  sporul du
                                     dului  de   utilizare  a  forţei   de   bugetului.  Iată,  în  marc,  cîtcva   efect  direct  asupra  nivelului  dc   vechime  şi  compensarea  pentru
       statistic,  ci  de  diagnoză  şi  enun­  muncă,  disfuncţionalilăţile  moş­  din  cauzele  deficitului  dc  cca.  37   trai.  fn  esenţă  legea  prevede  mo­  liberalizarea  preţului  (în  mărimo
       ţare  a  unor  strategii  dc  viitor.  tenite  din  vechiul  regim,  criza   miliarde  lei  cu  care  se  estimează   dul  de  impozitare  a  veniturilor   dc  975  lei)  dă  suma  ce  so  impo*
         Aşadar,  o  primă  caracteristică   de  energie  accentuată  de  războ­  că  se  va  încheia  anul  1991.  do  natura salariilor,  procentele de   zeazâ.  Nu  voi  face  aici  calcule,
       ar  fi  interesul   redus,  inconsis­  iul  din  Golf,  lipsa  unei  legislaţii   Pentru  a  regla  bugetul  şi  a  c-   impozitare  şi  veniturile  care  sc   dar  la  un  salariu   de  acum  de
       tenţa  ideilor  economice  lansate   necesare  implementării  Reformei   vita  un  eventual  dciicit  şi   mai   exceptează   dc  la  această  lege.  3000  lei  şi  o  vechime  de  10   la
       dc  forţele   politice,  preocupate   etc.  Recesiunea  economică,  a  dus   marc  sc  preconizează  unele  m ă­  Vii  dezbateri  s-au  purtat  asu­  sută,  în  viitor  salariatul  va  primi
       excesiv  dc  jocul  politic  în  sine.   ta  scăderea  ofertei  dc  produse  pe   suri.  Prima  ar  fi  sacrificarea  in­  pra  articolelor  ce  defineau   no­  în  mînă  cum  sc  spune,  eu  6  lei
       Această  stare  de  lucruri  a   fost   piaţă,  care  corelată  cu  scurgerea   vestiţiilor.  La  această  oră   sînt   mal  puţin,  iar  la  un  salariu  de
       agravată  de  tendinţa  revendica­  masivă  a  produselor  româneşti   începute  investiţii,  pentru  a  că­  ţiunea  de  salariu,  care  prevedeau   cca.  7000  lei  (caro  sperăm  că  va
       tivă  a  activităţii  sindicale,   ceea   peste  graniţă,  a  accentuat  pre­  ror  finalizare  sînt  necesare  cca.  exceptarea  veniturilor  din  drep-  deveni  salariul  mediu  în   scor!
       ce  a  dus  Ia  nccorelarca  strategiei                                                                                 timp)  pierderea  este  dc  aproape
       generale  economice  a  Guvernului                                                                                      300  Ici.  Aşadar  creşterea  salarii­
       cu  deciziile  adoptate  sub  presiu­                                                                                   lor,  este  reglată  do  o  curbă  ac­
       nea  tensiunilor  sociale.                                                                                              centuată  a  impozitelor.  în   aceste
         Aceste  decizii  au  dus  Ia   o   RtfURMA  SAC CURCA  Ct                               SACRIFICIIi                   condiţii,  so  pune,  pe  bună  drep­
       creştere  absolut  nclondată  a  ni­                                                                                    tate,  întreb area:  Cine   suportă
       velului  de  trai.  Astfel,  în  timp                                                                                   costurile  Reform ei?  Desigur  po­
       ce  producţia  globală  a  scăzut  cu                                                                                   porul,  caro  este  singurul  piroda*
       cea.  20  Ia   sulă  veniturile   au                                                                                    cător  şi  consumator   do  bunuri
       crescut  cu  10  la  sută,  ceea  ce   siunea  inflaţionistă.  O  cauză  —   410  miliarde  Ici,  iar  prin  buget   turi  dc  autor,  dar  mai  ales  asu­  materiale.   Această   veritabilă
       a  dus  Ia  o  presiune  inflaţionistă   mai  specială  —  a  recesiunii   o   sînt  alocate  30  miliarde   pentru   pra  procentelor   de  im pozitară   „curbă  dc  sacrificiu"  esto   Soşi
       greu,  de  stăpînit.  Această  iluzorie   constituie  criza  dc  autoritate  c-   acest  an,  din   care  15  miliarde   Trebuie  să  spunem  din  capul  lo­  inevitabilă.  Este  imperios  nece­
       nună  stare,   a  ridicat  ştacheta   conomică  a  structurilor  dc  con­  pentru  arm ată.  cului,  că  legc-a,  corelată  cu  IIo-   sar  ca  piaţa  muncii  să  fie  pusă
       dorinţelor  şi  aspiraţiilor  tuturor   ducere.  Aşadar,  diii  diferite  mo­  O  altă  măsură  pentru  echili­  tărîrile  Guvernului  îşi  propune   pc  criterii  clare  dc  rentabilitate
       cetăţenilor,  a  dus  la  o  stare  dc   tive  am  muncit  mai  puţin  dar   brarea  bugetului  este  o  politică   să  nu  diminueze  veniturile  reale   volum  şi  calitate  a  muncii,   •-
       autoîncredere  şi  chiar  cvaSiincon-   am  consumat  mai  mult,  ceea  ce   ncpopulară  dc  impozitare,   de­  ale  salariaţilor,  ci  diferenţierea   dică  pentru  muncă  puţină,  baai
       ştienţă  a  aparatului  tehnic   de   e  o  iluzie  că  bunăstarea   vine   oarece  practic  bugetul  se,  consti­  impozitului  în  funcţie  do  mări*   puţini,  iar  pentrn  muncă   Oral
       g u v e rn a re ;   sigur   că  treburile   dc  Ia  sine.  Această  iluzie,   ea   tuie  numai  din  taxe  şi  im pozita   mea  acestuia,   adică  la  salarii   m ultă  şi  cîştiguri  mai  mari.
       merg   bine.   Rezultatul  cumului   orice  iluzie,  s-a  spulberat  rajiid,   încă  din  toamna  anului  trecut,   mici,  impozite  iniei,  iar  la  salarii   Orice  întîrzicre  în  aplicarea  ar
       dc  erori  din  anul  1990  csle  o  de­  sacul   s-a   golit,   îar   trezirea   au  fost  m ajorate  impozitele  pe   mari,  impozite  mari.  Se  mai  pro­  cestui  sistem,  înseamnă  o  înde­
       gradare   rapidă  şi  accentuată  a   la   realitate   este   dureroasă.   circulaţia  mărfurilor,  diferenţiat   pune  desfiinţarea  taxei  pe  care  o   părtare  şi  mai  pronunţată  de  e-
       economici  naţionale,  serios   a-   Q.   Influentă   negativă   asupra   pe  grupe  de  produse.  A  urmat   plătesc  cei  fără  copii  şi  aplicarea   conomiile  ţărilor  dezvoltate.  Jir
       meninţată,  dc  un  colaps  cu  con-   bugetului,   rezultă   din   dimi­  apoi  Legea  impozitului  pe  profit,   unei  scutiri  do  impozit  în  cuan*
       scciuţe  catastrofale  pentru  ţara   nuarea   sumelor   ee   se  consti­  unde  nu  au   putut  fi  acordate   turn de 20 la sulă,  pentru  salariaţii   coastă  politică  va  da  roade,  peste
       noastră.                      tuie  din  impozitarea  producţiei.   toate  facilităţile  care  sc   doreau   care  an  copii.  probabil 2—3 ani, dar pînă atttOCi,
                                     Pe  dc  altă  parte,  trecerea  la  c-   pentru  încurajarea  agenţilor   c-   Pentru  compensarea  impozitu­
         Iată  principalele  idei  care  sus­                                                                                  trebuie  să  plătim   costul  RofQk»
       ţin  această  co nstatare:  mai  intîi   conomia  de  piaţă,  im pune  o  se­  conomici,  în  special  (iarăşi)   în   lui,  la  salariul  net  (ccl  pe  caro   mei,  care  no  va  aduce  odată  0
                                     rie  de  facilităţi  acordate  agenţi­  d irijam )  iir«>rit„1„i  sprr  învesti­  îl primeam  pînă  acum) se adaugă o
       este  vorba  de  o  recesiune  a  pro­  lor  economiei,  constînd  în  scu­  ţi'          sumă de mărimea  impozitului,  re­  odată  bunăstarea  atît  dc  doriW
       ducţiei  pe  toate  planurile,  rece­  tirea  dc  taxe  şi  impozite  pe  a n u ­  Acum  s-a  adoptai  Legea  im ­  zultatul  fiind  salariul  brut,  acest  şi  sperată.
   1   2   3   4