Page 2 - Calauza_1991_54
P. 2
p a g . 2
CAlAUZA • NR. 54 • 1991
...Zilnic se poate urmări pe
E bine de ştiut rican CNN, aceasta de la înce Excluşi vitate
SAT 1 em isiunile postului ame
...Cursul comercial al rublei ...Guvernul României a auto putul războiului din Golf (5,00— „ u i m v *
transferabile : 35,00 lei I rizat înfiinţarea Bursei de va 7,00). Am remarcat că preţul (Urmare din pag, 1) cesc In condiţii deosebit de grele
...Începînd cu 1 februarie 1991 lori din România. Vom reveni aurului a crescut de la 392,50 $ tn subteran. Ce-i drept au şi sa
zlotul polonez nu se mai pri cu amănunte. uncia (înainte de 17 ianuarie continuă. Care este poziţia dvs., larii mari. Au apărut în presă
meşte la schimb valutar pc te ...Rata anuală a inflaţiei în u- 1991) la 398,10 $ uncia. Dease- a Ligii sindicatelor Minere din speculaţii că o serie de alte
ritoriul României. După cum nele ţări est-europene : menea preţul petrolului este în Valea Jiului faţă de acest ra drepturi ale minerilor, pe care
bine se ştie, aceeaşi soartă au 1990 1991 creştere. Specialiştii prognozează port ? Liga Sindicatelor Minere le-a
avut-o la 1 ianuarie leka alba Bulgaria 25 % 30 % ca el să atingă 50—60 US $ per dl. MIRON COSMA — însăşi obţinut de la Guvern, au fost
neză, leva bulgărească, coroana Ceho-Slovacia 10 % 30 % baril, in cazul unui război cu prezentarea în două variante a o recompensă pentru acţiunile
ceho-slovacă, yenul nord-coreean, Ungaria 27 % =0 % durata de 2 luni şi chiar 80 US î evenim entelor şi practic exis din iunie.
soul cubanez, tugrikul mongolez, Polonia 580 % 20 o/0 per baril, dacă va dura 9 luni tenţa a 2 rapoarte nu este de
dl. MIRON COSMA: — Nu
forinţul unguresc, dongul viet România 20 % 30 % de zile. La 29 ianuarie preţul natură să acrediteze ideea că este de loc aşa. Liga a obţinut
namez şi rubla sovietică. Yugoslavia 100 % 55 % era de 25,10 US î per baril. s-a făcut lumină in această pro
...Din Frankfurt/Main se a- doar repunerea în nişte drep
nunţă că paritatea de 1,54—1,55 blemă. Nici una dintre cele 2 turi fireşti, drepturi pe care m i
variante nu satisfac şi asta pen
DM = 1 $ pare să fie nivelul şi tru că nu sînt în totalitate con nerii le-au avut în trecut dar pe
pentru luna februarie. La 15 ia forme cu adevărul! De altfel care dictatura Ie-a refuzat brutal.
Acestea au fost obţinute pen
nuarie 1991, 1 $ = 1,5415 DM. Liga primind acordul Conferin tru toţi minerii din ţară, nu
„Shaze-holder"
ţei (n.a. este vorba de Conferin doar pentru cei din Valea Jiu.
ţa Ligii Sindicatelor Minere din lui. în ce priveşte posibilitatea
B U R S A (5) Valea Jiului care s-a desfăşurat unei recompense guvernamentale,
la Petroşani pe 9 februarie) îşi nici această opinie nu este con
Necesitatea creării va prezenta punctul de vedere formă cu adevărul, întrucît ma
burselor de valori într-o întilnire la care ii vom joritatea drepturilor minerilor
invita pe cei doi preşedinţi ai au fost acordate prin Hotărîrea
în România Parlamentului, membrii comisiei nr. 2G7 a Guvernului, emisă Ia
dc anchetă, presa şi televiziunea.
Economia de piaţă este dc ne- 24 martie 1990, deci înainte de
conccput fără burse dc valori. Dorinţa noastră este ca la Pe evenim entele din iunie.
Este necesar să apară form e de troşani după amintita reuniune REPORTER : — Vă întreb dom-
proprietate şi societăţi em iţă să triumfe adevărul !, Prea mult
toare de acţiuni. Cronologic, au fost discreditaţi minerii şi pe nule COSMA, dacă situaţia la
s-au înfiinţat societăţi, corporaţii Timişoara sau la Bucureşti bu
şi bănci pe acţiuni. G uvernul a nedrept ! năoară. sau în ţară, în decem
decis la începutul acestui an în REPORTER : — Totuşi se p a brie trecut, ar fi degenerat spre
fiinţarea Bursei de valori din re că atunci în iunie au fost şi
O replică la „Călăuza vede tot“ — IJ M iN Iţ'A VEDE TOT... anarhie .minerii ar mai fi ple
România. P entru început p rin m ineri care, să spunem aşa, cat să ,,facă ordine" 7 Dar în
ESTE UN OM BANuTrOfT” ” cipala acţionară este Banca N a s-au cam întrecut cu glum a, au viitor ?
ţională.
Infiinţîndu-se bursele naţio făcui abuzuri... dl. MIRON COSMA : — Da,
(U rm are din pag. 1) nabilă. Şi ea, a căzut ! ! Saddam nale dc devize, s-a făcut un pas dl. MIRON COSMA — A veţi şi o spun cu certitudine. Mine
siunea este teribilă1*, îşi aduce Ilussein, furios, cerc cu insis spre convertibilitatea internă a parţial dreptate. însă chiar noi rii ar fi făcut-o şi o vor face
am inte K arim . Mai ales nu tre tenţă un contra-atac, nu vrea Icuhli. am fost cei care am predat or
buie să-ţi arăţi em oţiile .ca Sa- să asculte pe m inistrul său care Pregătirea de cadre speciali oricind situaţia in ţară ar cere-o!
b 3h M irzeh, unul dintre prefe evaluează pierderile um ane la zate a început încă din anul ganelor dc cercetare pe unul din- Aş vrea s5 fiu bine înţeles. De
raţii preşedintelui, dintre gărzile cifre foarle m ari. arată că deja trecut prin participarea noastră ire m inerii im plicaţi intr-o ac aliiel aceeaşi întrebare a fost
de corp, pînă în ziua cînd sub drapel sînt un milion două la activitatea bursieră din alte ţiune la dom iciliul d-lui Ion pusă şi de către reporterii de
Saddam l-a privit lung şi i-a sute de mii de soldaţi şi epui ţări. Raţiu.
spus : ..Sabah... ceva s-a schim zarea rezerviştilor.......Nu-mi pasă O scrie de acţiuni sînt cum la B.B.C., apărînJ ulterior un
bat la tine. C hipul tău nu mai de pierderi ! o retează Saddam , părate sau rcvîndutc la burse Este bine să notaţi că alături reportaj dat pe programul prin
este acelaşi. Şi l-a trim is in do im portant este ca să recucerim din străinătate (Londra, Paris, de m ineri au apărut tineri dc satelit Sky News. Reportajul a
m iciliu forţat**. Fao !". Au fost lansate contra New York), în condiţiile in c&re lt»—17 ani precum şi alte per fost realizat la Urieani, iar m i
K arim este încă o dată im atacuri unu după altul, oam enii la noi se creează ac.nn societăţi soane care in nici un caz nu erau
presionat şi îngheţat do acest m ureau pe capete iar tancurile m ixte cu capital străin care sc m ineri. Ponoasele le-au tras însă norii au fost la fel de fermi în
b ărbat capabil să perceapă su se înfundau in nisip la fiecare bucură de solvabilitate şi pres răspunsul lor.
fletul unui om dintr-o singură lovitură de tun. Şi totul se des tigiu econom ico-tinanciar. O ri lot m inerii !
privire. Bineînţeles. Clteva mici făşoară în noroiul iernii. L,a cum, să fim pesim işti ! II B. REPORTER : — M inerii m un- (va urm i)
chestii îl încurcă. De ce Snd- sfîrşMul lumii aprilie, Saddam
dam , in turneu prin ţară, stri soseşte pe front pentru a pre
gă m ulţim ii : „Veniţi ! A propia- lua personal conducerea lupte
ţi-vă de m ine ! Mai aproape !“, lor. El desem nează patru sute „Hogeacul sloi, maşină nlcL**
din m om ent ce ordonase gărzi de gărzi de corp pentru a ple
lor de corp. să îndepărteze pe ca în prim a linie şi şă lanseze (U rm are din pag. 1) să jum ulesc num ai bani, va artă plastică, nici o problem a,
cei care se apropie mai m ult. cu un atac masiv cu arm e chimice. pe om fără să ştie şi prin faţa lută ceva şi auru. Restu, bog în seră aprind chibriu) să m ă
lovituri crunte de baston peste Dar se porneşte vîntul care b a bordeiului doctorului. Hbgcacu daproste. nu m ă lăcom eam cu. orientez şi dau să intru pe
picioare ? te în sens contrar atacului. ..Pro sloi, m aşină nici. Cobor la poar Doctorul, ziceau oam enii. că-i uşă-n casă. H enţ. E ra-ncuiatâ şi
A trebuit să vină vara anului prii noştri oameni au fost gazaţi. tă şi dau telefon. La telefon ni m ilionar la C.E.C. cu acte-n re avea grilaje de fier. Hoţ 'doctoru,
1985 pentru ca oglinda să se Am adunat cadavrele a 120 de meni. Planul meu era să sun şi gulă de m ai m ulţi ani. Şi îmi îi era frică să nu-1 julească ca
spargă şi ca ofiţerul K arim să gărzi de corp — spune K arim la spital pentru orice eventua ziceam dacă are m ilionul la reva. P arcă m -am bucurat m ai
înţeleagă că S:f!dam Ilussein Am condus pînă Ia Bagdad cor litate. Zis şi făcut. Fac pe m ortu C.E.C. trebuie să fie şi p-aeasă tare. Asta are de ascuns dacă
nu este chiar liderul pe care ai pul unui prieten din Ramadi, de bolnav şi că aş fi bun cu ceva tare că altcum va l-ar lua bagă gratii. Da m ai avea el un
fi dorit să-l servească. Era epo locotenentul Kassem , un b ărbat noscut de-a lui domn doctor. cu ilicitu. Planul era să trec prin geam de aerisire la baia din
ca m arilor străpungeri iraniene. care a îm blinzit şi dresat un M. şi întreb : e dom ’ doctor că seră şi casă şi acolo să caut culuarul cu sera. Aici li de
Intr-o dim ineaţă, la ora G şi 30, vultur regal pentru a-1 oferi Iui am o urgenţă i Cine întreabă ? vreun seif în vreo cam eră. Cum m ine, zio cu. In doi tim pi şi
a venit m inistrul A părării care Saddam. „Pe front. Saddam nu Zic. M itică, m ecanicu lui domn m ă adunasem în curte la doclo- trei m işcări eram în baie. A-
a an u n ţat că pasdaranii (trupe are decît o obsesie, o unică reac doctor de la m aşină. Zice fata : ru nici nu ştiu prea bine. dar prind becu, că nu e ra să orbe-
de elită iraniene) lui Khomcyni ţie : „Trebuie să luăm înapoi Nu-j dom ’ doctor că-i plecat la înainte dădusem un telefon. căiesc şi răm în crucit. B aie d-aia
au luat Fao. A ceastă insulă la Fao !“. în această zi. K arim în m unte. Săru’ m ina. In tru la un Zero. E ra o lună de nu-i drept nici în film e cu bandiţi. M a
sud dc Irak era o fortăreaţă con cepe să-şi pună întrebări. ■ film şi bag la cutie idei gîrlă. în crucea nopţii. .-Iveam la m ine m a m ia. ca-n necheraian.
siderată de necucerit, inexpug (va urm a) Eu sînt om sensibil. Eram croit nişte scule faine şi tehnică do (va urm a)
lai^iai^r«ri_iciWBiBi*>-ii» init-nrn*
vadă cu meri, peri şi vişini, în
(U rm are din pag. I) tr-o zi cineva a pus o pancartă
fului, dar prin stim ularea agen SINTEM SĂRĂCI, DAR... pc care scr ie : „Livadă cu vi
ţilor economici aceştia produc şi şini*'. Din acel moment, bineîn
vînd m ai m ult (deci creşte im ţeles că nimeni n-a tăiat meri
pozitul pe salarii) şi investesc şi peri, dar nici n-a mai plan
m ai m ult. larj caro pot fua cuvinlal pe Primul punct sună a şa : „Ro se permită autodeterminarea şi tat nimeni astfel de pomi. Adică,
în
final desprinderea şi alipi
A sigurarea unui oarecare e- m arginea unui articol. mânia este un stat naţional, su rea la ţara la care ar voi popu germanii şi toate celelalte mino
oliilibru s-a făcui prin sacrifi S-a trecut apoi la dezbaterea veran, unitar şi indivizibil’*. A" laţia din acel teritoriu. Este n- rităţi, nu se vor mai putea dez
ceasta propoziţie succintă, laco
carea investiţiilor. Această op propriu-zisă a Tezelor pentru c- nică chiar, consacră conceptul meninţată în acest fel însăşi volta liber, pentru că ţara noas
ţiune 'este desigur criticabilă, labornrea proiectului de Con fiinţa statului şi poporului ro tră este numai pentru români.
d ar reprezintă, efectiv singura stituţie a României. Această de Stat unitar şi naţional. Pare mân. Dar aceste stratageme sînt Subtil, nu ? Da, însă nu într-ntît
de la sine înţeles acest concept,
soluţie. A sacrifica, ca în trec ui, schiţă de constituţie, cuprinde uşor de descoperit şi dejucat. A ca să ne lăsăm păcăliţi. Dacă în
asistenţa socială devine o sacri principiile care vor sta la baza de o simplitate şi chiar bana scrie în Constituţie că România România există o singură naţiune,
ficare a nivelului de trai. A şadar viitoarei legi a legilor, principii litate dezarmante. Şi totuşi pe este un stat multinaţional sau atunci toţi cciăţcnii ţării au
marginea lui s-au purtai nume
în acesl an, vom consum a aproa structurale pe şase tiilnri. lată federativ este o încercare pe a- drepturi egale, libertăţi egale,
pe tot ce vom produce, fondul această structură : roase şi aprinse discuţii, gene tit de brutală pe atîl de him eri indiferent de limba pe care o
de acum ulare (pentru investi- Principii fundam entale ; D rep rate de ideea statului naţional. vorbesc. Dar poate că unii,
Bineînţeles că acest concept
a
ţiiie sociale) roJueîndu-se la 30 turile ; libertăţile şi îndatoririle că. Nici un român indiferent de nu vor drepturi egale, ci privi
m iliarde lei, din care aproape fundam entale ale cetăţenilor ; fost pus sub semnul întrebării culoarea politică nu va vota aşa legii, adică drepturi in plus pcn.
ju m ătate sînt destinate apărării. A utorizaţiilor publice ; Consiliul şi chiar negat de reprezentanţii ceva. In aceste condiţii grupa tru o fracţiune a poporului, gru
minorităţilor naţionale. Sigur nu
Avînrl în vedere, că se află în constituţional ; revizuirea con rea maghiară (şi nu numai ea) a pată pe criterii etnice.
diferite stadii ele execuţie, in stituţiei ; Dispoziţii finale şi tra n este o noutate faptul că minori încercat un procedeu mai subtil. Acest lucru însă, nu se poate.
tatea maghiară din ţara noastră,
Ei s-au zbătut literalmente, să ne
vestiţii pentru a căror term inare zitorii. a încercat, în special în ultima Nu se poate pentru că oricîţ
sînt necesare 410 m iliarde lei, Din aceasta înşiruire de tuluri, Vreme, să acrediteze ideea statu inoculeze ideea că, prin preciza dc conciliant şi răbdător ar fi
rea faptului că se precizează că
rezultă că aceste obiective vor se ponte deduce faptul că in lui. fc-derativ sau măcar m ulti românul, el nu poate răbda la
m ai dura încă m ulţi ani, pînă prim ul sinf prezentate sintetic România osie an stat naţional, infinit să fie călcat în picioare.
să poată fi folosite, fie obiective toate ideile de bază ale Consiliu-- naţional. După Revoluţie, extin se aduc prejudicii minorităţilor El a învăţat în lungi secole da
noi nici nu poate fi vorba... (iei, caic sînt dezvoltate apoi în zi iul în mod artificial sfera na naţionale, caro sînt practic con asuprire, eă nu toţi vecinii îţi
ţiunii do democraţie, s-au vehi
damnate la moarte. Adică, vezi
13 februarie 1991, va intra de special in urm ătoarele două. culai teorii pe care le credeam bine, în ţara noastră va exista
sigur în istorie, pentru că în a- Principiile fundam entale sînt de mult închise în paginile isto o singură naţionalitate, cea ro sînt şi prieteni, pentru' că aşa
ceastă zi au început lucrările e- rezum ate in 18 puncte, care cu rici. Aceste teorii, aduse de pe mână, celelalte urmînd să dis cum zice bardul popular „cel
fective ale A dunării C onstituan prind intr-o form ă de m axim ă meleaguri străine, urmăresc Un pară prin izolare şi marginali- ungurean, este m ai viclean0.
te. în şedinţă, au fost discuta concentrare toate ideile care stau singur lucru, să fărîmiţezo uni zarc. O simplă speculaţie, caro Dar m ulţi parlamentari au se
te unele m odificări la R egula la baza constituţiei. în num ărul tatea statului român, unitate do la o prună vedere, pare a se ba sizat acest veritabil cal troian,
de astăzi voj prezenta doar eîle- limbă şl naţionalitate. Do la a-
m entul C onstituantei m enite să za pe o teamă reală a acestor m i şi-au ripostat pe măsură. Să nu
va dintre ele, in special cele eeastă fisurii ci’eată în monolo norităţi. Ni s-a spus eîîkiF^ o
elim ine tim pii m orţi, prin lim i ne facem griji, viitoarea Consti
care an suscitat dezbateri ap ri gul Unităţii naţionale ar urma mică Istorioară, cu un iile bineîn
tarea num ărului de pnrlaincn- ge. ..r" tuţie este totuşi pe m îini bune.
«poi ca anumitor teritorii să li ţeles conform căreia, într-o li
