Page 1 - Calauza_1991_56
P. 1

Criză sau  Dezastru  economic?


                                                                                                               cronica                 nic  să  înţeleagă  încotro  se   în­
                . M  a  t  ţ i $  o - a ^ t !                                                                                          dreaptă  societatea   românească,
                                                                                                                                       acum  cînd  fiecare  este  îngrijorat
                La  începutul  fiecărei  primă,                                                                 P A R L A M E N T A R A  pentru  ziua  de  mîine.  Cred   cil
              veri,  gîndul  oricăruia  dintre  noi                                                                                    toată  convingerea  în  rolul  ma­
              se  îndreaptă  în  primul  rînd  spre                                                                                    jor  pe  care  ii  are  jurnalistul  în
               acea  fiinţă   unică  şi  deosebită,                                                        Prezentarea,   săptămină   de   stabilizarea   (sau   destabiliza­
               care  este  mama  sa.  Cuvîntul  a-                                                       săptămînă,   prin   intermediul   rea ? !)  vieţii  sociale.
               cesta,  MAMA,  ne  tulbură  citit  de                                                     cronicilor   parlamentare,  a   a-   Mă  întreb,  uneori,  ce  confu­
               mult,  căci  semnifică  valoarea  su­                                                     cestui  amplu  proces  tic  restruc­  zii  trebuie  să  existe  in  mintea
               premă  a  existenţei,  iar  rezonanţa                                                     turare  a  întregului  cadru  legis­  omului   simplu,  de  pe  stradă,
               sa  aparte  este  la  fel  de  copie,                                                     lativ.  poate  de  la  o  vreme  să   cum  se  zice,  din  moment   ce
               şitoare  pentru  fiecare  fiinţă.                                                         devină  obositoare  şi  poate  chiar   jurişti  cu   experienţă  nu   au
                                                                                                         plictisitoare.  Alte  publicaţii,  te­  puncte  de  vedere  convergente  a*
                Să  urăm  deci  mamelor  noastre                                                         leviziunea,  s-au  axat  pe  prezen­  supra   unui  text  de  lege.  Ori
              un  cel  mai  călduros  „La  mulţi                                                         tarea  părţii  pitoreşti,  neobişnui­  legea  a  devenit  în  ziua  de  as.
              a n ia s ig u rin d u -la   de  deosebi­                                                   te  şi  uneori  senzaţionale,  a  vie­  tăzi   un  bun  public,  care  este
              tul  nostru  respect.                                                                      ţii  parlamentare  în  dorinţa  do   folosit  in  mod  nemijlocit  de  în­
                Cum  la  8  Aiurite   este   ziua                                                        a  şoca,  de  a  cîştiga  —  facil,  de­  treaga   populaţie.  In   această
               MĂRIEI,  NA TA LI EI,  ERJ1CĂ1,                                                           sigur  —  atenţia  citiloriior  şi  te­  idee,  voi  încerca  astăzi  o  ana­
                                                                                                         lespectatorilor.  Nu  mi-am  propus   liză  a  stadiului  Reformei.  Cred
              ELISA BEŢII EI,  FENELLEI,  LU.
                                                                                                         să  analizez  în   această  cronică,   că  osie  necesar  acest  „slop-ca-
              DIVINEI,   LUI ZEI,  deci  a  fe­                                                          fenomenele  şi  mutaţiile  ce  s-au   dru“  acum  cindo importantă  e*
              meilor  de  pe  tot  globul,  consi­                                                       produs  in  mass-medin.  Doresc  să   (apă  a  fost  parcursă.
              der  că  inserarea  unor   reflecţii                                                       relev  doar  necesitatea  de  a  in­
              care  le  vizează  farmecul,  reflecţii                                                    forma  in  mod  corect,  fără   pa­  DUMITRU  ARMA.ŞESCU
              aparţinind  unor  celebrităţi,  cons.                                                      siuni  politice,  pe  cititorul  dor.  (Continuare  in  pag.  a  2-a) ;
              tituie  o  recunoaştere  a  calităţi­
              lor  lor  deosebite :
                •—  „Femeia-i  cel  mai   scump
              mărgăritar'1  (Goethe);                                                                                           "           NE  SCRIE  U N  H O Ţ
                —  „...greutăţile  zilnice  din  ţa.                                                      lumea  interlo p ă ^
              mitic,  nu  bărbatul,  ci  femeia  ic
              îndură".  (Agirbiccanu);
                —  femeia  este  „sclava  ce  tre­                                                       „Aveam un plan de dat Sa fund bughit la facultate,..“
              buie   aşezată  pe  un  tron"  (Bal-
              zac);                                                                                                                    faci  ziarul o  să  te  chem  ca  pe nea
                —  femeia  este  „o  gîndire  dan.                                                         D om nilor,                 Pane.  profesorul  meu  şi   anume
              sînd"  (J.  Prav ort);                                                                                                   bătrinc  meşter.  Bătrîne  meşter,
                —  femeia  este  „trandafir  ce­                                                           Sînteţi  mari  dc  tot,  prima  lux.  hai  s-o  lămurit  pe  bune.  eu  îs
              resc  în  viaţa  pămîntului"  (Sein­                                                       Eram  eu  conştient  de  faptu  ca   meserie  hoţ  calificat  ş-atît  punct,
                                                                                                         sînteţi  gagii  de  gaşcă  şi  mă  daţi
               ilor) ;                                                                                   la  ziarul  dumneavoastră   „CA-   căci  am  jurat  cu  mina  pe  sfîntn
                — femeia  este  „o  mlncarc  pen­                                                        LÂUZA"  pe  cnrc-1  apreciez  în   cruce  în  faţa  iu  ăl  bătrîn  al  meu
               tru  zei  gătită  de  diavoli"  (Sha-                                                     mod  deosebit.  Ghici  şefa  de  unde   că  orce  fac,  julilor  in  stil  grande
               kcspe.are);                                                                               am  bughit-o  că  sînteţi   boieri ?   da !  dă  acord,  dar  nu  cremenal
                —  femeia  este   „jumătate  fil­                                                        încă  de  mult  cînd  a  citit  mandea   or  bagabont  de  piaţă.  Iloţ  me­
               deş,  alta  graţie“  (B.F.  Moreno).                                                      pe  spate  la  „CĂLĂUZĂ"  c.avcţi   seriaş,  pentru  asta  m-am  şcolii.
                     OORU  BOCANICI                                                                      şi  externi  în  Detroit  şi  la  franţuzi   Vă  scriu  că  mi-a  plăcut  titlul  Ia
                                                                                                                                       zinru  matale  bătrîne  meşter  eşti
                         Sociolog                                FEMEIA                                  am  zis  uite  dornic  că-i  mari  dă
                                                                                                         tot.  are  şi  valută.  Cum  nu  .ştiu     RAF  VALONE
                                                                                                         cum  le  cheamă  pe  matale  ăl  de  (Continuare  în  pag.  a  2_a)
                     „La  ora  şapte  dim ineaţă;  obosită;  Loulou;                                                 Am  văzut  o  fată ... ^violată
                     trav ersează  un  Paris d e|a  trezit  la  viaţa.*. “
                                                                                                                    de  toţi  temnicerii  ei...“
                   Joi,  la  o  oră  matinală,  mica  Refuză  să   fie   fotografiată,  fereastră.  O  conving  cum  pot
                 Irupă  s-a  dus  la  barul   unde  membrii  familiei  ei  ignorind  că  şi  se  culcă  ascultătoare.  La  11   V I.  (M ărtu riile  unui  refugiat  irakian)
                 Loulou  se  simţea  cel  mai  bine.  ea  este  de  fapt  un  bărbat.  Ce  se  trezeşte,  lese  pe  balcon   şl   Mai  tîrziu,  Saddam  Hussein  a   a  lui  Karim  şi-i  şopteşte :  „încă
             i   Eric,  fotograful,  a  prins-o  dan-  face  in  viaţă ?  Locuieşte  cu  pă­  urlă  cit  poate  „Numele   meu   făcut  din  el  un  erou  şi  i-a  aco­  n.ai  văzut  nimic !“.  Urmarea  îi
             i                    homosexual  rinţii  la  periferia  oraşului,  este  este...  Lolita“.  La  ora  12  cînd   perit  familia  cu  zeci  de  cadouri :   va  da  dreptate. _
             i   sînd  cu  un  tînăr                                                                     Saddana  este  întotdeauna   aşa-   La  Bagdad este  trimis  în  stagiu
                  blond  care  avea  ochii  închişi  studentă.            soseşte  fotograful,  ii  declară  că                        la  gruparea  „Davvrat  al  Zabet”.
                  sentimental.  Mai  tîrziu  ea  îmi                      anulează  reportajul.  La  ora  12   spune  cu  o  grimasă.  Karim — mai   o  grupă  de  ofiţeri  ai   palatului
                                                                                                         întîi  îşi  ucide  victima  pentru  ca
             j    prezintă  o  prietenă  franceză,  o                     şi  jumătate,  după  o  cafea  şi   să  poată  conduce  mai  tîrziu  fu­  După  „Le  Monde"
                 sosie   perfectă  a  lui   Carole   Intîm p iări  d e   la   nişte  cornuri,  este  în  plină  for­  neraliile.  „Şarmul  este  definitiv   traducere  de
             i
                  Bouquet.  doar  vocea  era  diferi-                     mă.  Cînd  îl  telefonez,  mă  roa­  spart.  Una  dintre  gărzile  de  corp   MAXIM  DINCULESCU
             i    rită.  Are  24  de  ani  este  foarte   casa  cu  d a m e  gă  sâ-i  scuz  şantajele.   Rîdem   observă  tremurai  abia  perceptibil  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                  militantă  nu  pierde  nici  o  emi­                    şi-i  spun  că  lentilele  ei  se  află
                 siune  despre  travestiuri  şi  citeş­  La  ora  şapte  dimineaţa,  obo-  aruncate  în  maşina  ea.  VISUL  IRAKULUI -  TUNURILE  GIGANT
                 te  toate  articolele  despre  aceste  sită,  Loulou  traversează  un  Pa­  (va  urma)
                  chestiuni   eu   o   aviditate  ris  deja  trezit  la  viaţă.  In  ma­                   Un  om  de  ştiinţă  originar  din   fonnanţclc  acestor  tunuri  gigant )
                 febrilă  plîngîndu-se  că  e  consi­  şină  îmi  spune  că  dacă  nu  ră.   După  „GLOBE"   Canada  a  proiectat  schiţe  şi  de­  au  o  capacitate  de  a  lansa  pro­
             i    derată  ca  un  fenomen  de  bilei.  mîn  să  dorm  la  ea  se  aruncă pe  "*’***’'   DANA  ALDE A  talii  pentru  un  tun  gigant   pe   iectile  rachete  de  dimensiuni  cu.
             i                                                                                           care  le-a  predat  în  1990  dieta,   prinse  între  2.5  şi  3  m,  lungime,
                                                                                                         torului  de  la  Bagdad.  O  lună  mai   2  tone  greutate  şi  rază  de  acţiu­
                                                                                                         tîrziu,  3  ţări  nu  sesizat  intenţia   ne  pînă  la  450  mile,  respectiv  730
               | IW W V lW J V W J W J W ^ A W A W W iW .V .W W y W i W W W W W W Irt                    Irakului  de  a  intra  în   posesia   km.  Lungimea  ţevii  tunului  este
                                                                             Din  plicurile  cu  hoţi,   părţilor  componente  ale  tunuri­  de  487  picioare,  respectiv  150  m.
                                             interviu  cu  editorul sau tradu-                           lor  cu  tir  foarte  lung.                'PETRU  JUR.I
                                                     cu
                       MARE  ZVON            cătorul  respectiv  în  „Ramuri".   criminali  şi  excroci    Redăm  mai  jos  cîteva  din  per.  .corespondent  special  S.U.A.
                                             Era  editat  în  Franţa  —  imediat
                                             apăreau  pe  o  pagină  (sau  două)   D IN A M IT Ă             CE  M A I  IM P O R T Ă    Z IU A   C ÎN D   M O R   P E Ş T II
                                            interviu,  proză,  poezie  aparţi-   P E N T R U   N E V A S T Ă      R O M Â N U L
                  Se  zvoneşte  că  Marin  Sores-                                                                                        în  locuinţa   lui  A.   Pintilic,
                 ea  şLa  dat  demisia  din  Uniu­  nînd  binefăcătorului  „dezintere­  X'.a  percheziţia  casei  lui   Ion   Ionel  I’ompa  din  Roşiori   de   vagonetar  la   mina  din  Veţel,
                 nea  Scriitorilor  pe  motiv  că  ti­  sat”  de  dincolo.  Şi  noi  îl  iubim   Moisici  din  Bărbuleşti  —  Dîm­  Vede,  fără  ocupaţie  dar  foarte   s-au  găsit  G00  gr  dinamită,  iar
                 nerii  din  redacţia  revistei  „RA.   pe  Sorescu  —  dar  trebuie  să   boviţa  s-au  găsit  3  calupl   de   ocupat  cu  specula  internaţiona­  în  cea  a  lui  Ion  Erhan,  tot  va­
                                             aflăm  precis  metodele  dumnea­  exploziv  a  340  gr.   fiecare  şi                     gonetar   dar  la  mina  Ciucea,
                 MURI”  n-au  mai  fost  de  acord                                                       lă,  a  cumpărat   printre  altele   jud.   Suceava  s-a  găsit  un  kg
                                             lui  de afirmare afară, metode— c   5  irţ  fitil  detonant  po  care   Ic   din  Germania  un  pistol  cu  ga­
                 ea  revista  să  fie  doar  un  spa­                      ascunsese  —  zice  el  —  ca  să  se                       de  dinamită,  2  capse  electric©
                                            drept... cam  dictatoriale...  Nu  de                        ze  lacrimogene  şi  14  cartuşe  a-
                 ţiu  pentru  evidenţierea  relaţii­                       răbune  pe  nevastă.                                        şi  50  cm  fitil  Bickford  —  sus­
                                             alta,  dar  şi  Ceauşeseu  făcea  a.                         decvate  pe  care  le-a   introdus   tras  de  la  locul  de  muncă.
                 lor  personale  alo  redactorului                           Cîte  Lo  fi  făcut  femeia   aia   fraudulos  în  ţară.  întrebat   ce
                                             eelaşi  lucru  eu  operele...  apărea                                                       La  mare  distanţă  unul  de  ce­
                 şef  eu  diferiţi  editori   străini.                     bietului   om  de  i-a   rezervat   intenţiona  să  facă  cu  arma  —   lălalt  cei   doi  hoţi  de   trotil
                 Mal  pe  cărare  —  ani  de.a  rîn-   o  „operă”  în  Grecia  —  apă.   1  kg  de  exploziv  drept  răsplată   a  răspuns  senin:  îmi  sînt  ne­  par   a   nu   avea   nimic   în
                 dul  —  era  publicat  M.  S.  în  reau  şi  măslinele  „Krinos"  fără   —  ştiind  (artificier  fiind)  că  pon.   cesare  pentru  autoapărare.  comun.  Şi  totuşi  ah  mărturisit
                 Argentina,  apărea  imediat  un  sîmbure,  la  borcan...  tru  omorîrea  unui  om  erau  nece­  De,  viaţa  „oamenilor  de  afa­  aceeaşi   pasiune  —  Braconajul
                                                                           sare  doar  5  gr.  de  exploziv 1  ceri"  e  plină  de  riscuri j  piscicol !   LILLYN A  MITROI
   1   2   3   4