Page 2 - Calauza_1991_56

2
CĂLĂUZĂ • NIL 56 • 1991

B U R S A (V II) S IN G E DE O H IN TERM O S

in i'in j imoutornicirii apropiat să extindă numărul şi Acum mai bine de un sfert de Ce obraz mai poate avea cadrul lenţa limbajului, absenţa oricărei
Guvernului R .mâniei nt. 9/1991, categoriile de participanţi la plata secol, un renumit profesor pari. medical din Reşiţa, depistat la „perdele la gură" (limbric, ho­
Banca Naţională 9 României a valutară românească. sian avansa ideea recurgerii la graniţă cu sînge (de om) în ter­ mosexual, isterică, minte de lemn,
începui ci in ziua de 18 februarie grefe din piele de porc în ca­ mos. căci, pe lingă cît şi ce s-a tîrfă, sifilis politic, cur etc.). în-
Hei laţi i valutară intorbancară. Cursul de echilibru este stabi­ zurile de arsuri grave. Ineditul scos în neştire din ţara asta. în­ crîncenarea cu care loveşte în
lit pentru „o zi bancară" şi el a
Au primit autorizaţia de pârtiei, evoluat de la 200 de lei/dolar în procedeului, precum $i argumen­ cercarea lui mi se pare actul unii. îi dezvăluie afinităţile poli.
pare : B mea Comercială a Ro­ primele două zile la 225 lei/dolar tele prezentate, au făcut vîlvâ in cel mai degradant, o faptă in­ ti ce. Culoarea şi subiectivismul
mâniei, B.inea Română de Co­ in următoarele zile. La 27 fe­ lumea medicală. Dar nu una de calificabilă ! La fel ca şi neno. pot fi astfel bine desluşite, aşa
merţ Exterior, Banca Agricolă bruarie cursul era de 210 lei pen­ prea lungă durată, căci priorita­ tociţii şi nemernicii de ţigani din că nu poţi să nu-i dai crezare bă-
(AGROBANK). Banca pentru Mi­ tru un dolar, iar la 28 februarie tea medicului respectiv in do­ jud. Sibiu, cc-şi vând progenitu­ trlnului Edvving din lungul se­
ca Industrie şi Libera Iniţiativă de 203 lei. meniul vizat a fost repede con­ rile — bieţii puradei —, tîrguin- rial american de T.V., „Compa­
(MlNDBANK) şi Banca de Credit testată. Afirmau contestatarii că du-i ca pe nişte necuvântătoare? ! nia petrolieră Evving" care afirma
Cooperatist (BANKCOOP). Băn­ II. B. medicinii care a fost capabilă să Urcind puţin pe scara valorilor, că „politica este ca şi munca la
cile acţionează in cont propriu realizeze mumiile atitor faraoni se poate găsi din belşug acelaşi
sau în contul clienţilor lor. Ele ori de trepanaţii craniene, nu i.ar obraz ce cred că nu poate roşi grajd, nici una n-o poţi face fără
acceptă ordine de vînzare şi cum­ fi putut scăpa nici idcca grefei cu niciodată. Este vorba de o parte să te murdăreşti pc miini".
părare de valută numai de la BURSA NEAGRĂ şorici de porc ! a presei noastre, care se vrea şi
agenţii economice, ca persoane 1 S — 225 lei Acesta este punctul de vede­ apolitică şi independentă, dar vio­ Soc. DORU BOCANICi
juridice române. B.N.R. studiază 1 DM = 150 lei re al discipolilor lui Hipocrate şi,
în-A posibilitatea ca intr-un viitor nefiind în specialitate, nu ne în­
găduim a-i contrazice. Tindem NU, NU DĂRÎMAŢI PODUL !
F L A S H — F L \SH — F L A S H totuşi, să credem că doar pracli.
carea îndelungată a grefei cu de­
O Preţul aurului, în ultima de­ numai în valută naţională, în- liciosul şorici poate explica obra­ !n articolul „S.O.S." publicat constituie şi un simbol. Şi iată
cadă a lunii februarie, s.a si­ cepind cu 1 aprilie se inter­ zul mult prea gros cu care mulţi de dl. Doru Bocunici în nr. 53 deci — după părerea mea — că
tuat la nivelul de 3(15 de do­ zice vînzarea de mărfuri pe al săptămînaiului „Călăuza", ni aici intervine paradoxul : o pun­
lari uncia. \valută străină. Nu mai există au trecut şi mai trec prin viaţă. se aduce în atenţie în mod in­ te de legătură între noţiunea de
8 Bulgaria atacă si ea ..bursa Îngrădiri şi cetăţenii pot să-şi Aşa că, nu osie de mirare faptul voluntar (pentru că altul este libertate şi persoana lui dr. Pe.
neagra". Guvernul de la sud deschidă conturi în valută. în că societatea noastră bolnavă a subiectul articolului) o stare de tru Groza {'! !)
de Dunăre a anunţat un pa­ bănci. ajuns unde a ajuns 1 îi cunoaş­ fapt paradoxală. Se scrie... „La Prin urmare, consider că ar
tem cu toţii pe bişniţari, nişte pa­
chet de măsuri în acest sens. raziţi al căror obraz nu este nu­ podul peste Cernn de lingă se­ fi bine (şi timpul 1) ?să rupeţi,
In viitor toate plăţile de pe © La Deva, 1 forint se cumpără mai negru, dar şi gros. Sînt oa­ ra combinatului, pod ce leagă domnilor edili ai Hunedoarei,
teiâtoi iu! ţâiii se vor efectua pentru 2,20 lei. meni fără prejudecăţi, fără scru­ Piaţa Libertăţii cu str. Dr. Pe. această legătură... Nu. nu dă-
pule. dar, mai grav este faptul că tru Groza...“ (sublinierea îmi
C U R S U L V A L U T A R aparţine). Şi pentru că intr-a­ rîmaţi podul !
rîndul lor se îngroaşă lot mai devăr un pod are rolul de a
Dolarul m".ni festă o tendinţă larului va depinde de unii indi­ ROMAN EUGEN
de slăbire constantă, vis-â-vis catori economici, şi anume : vân­ mult şi cu persoane de o condi­ lega, a uni. acest fapt poate să
tic valutele iiber-convertibile eu. zări cu amănuntul, preţuri de ţie socială onorabilă 1
ropene şi yenul japonez. Care producător, producţia industria­
era cursul dolarului in i aport cu lă şi nu în ultimă instanţă ter­
principalele valute convertibile la minarea ostilităţilor în Golf.
mijlocul lunii februarie. înainte . „. Âm vasul o fata... violata
de începerea războiului terestru Lista de cursuri în vigoare cu­
din Golf? noaste uşoare fluctuaţii :
1.4465 DM - 1 $ Germania Unitatea monetară lei de toţi temnicerii e i...“
1 £ - = J.9983 S Anglia 1 liră sterlină 68,45
1,2377 SE =- ! S El veţ in 1 dolar S.U.A. 34,30
127,75 Yen -~ ÎS Japonia 1 marcă germană 23,59 (Urmare din pag. 1) violată de toţi temnicerii ei. Ea gaţi în aceste dulapuri. Ei sînt
4,9320 FF - IS Franţa 1 franc elveţian 27,51 se ruga. Tatăl ei era un opozont scoşi de acolo o data pe zi pentru
1,6303 Hfl — ÎS Olanda (Am citat din lista în vigoare specializaţi în menţinerea ordinii1 politic. Uneori, vinerea, zi de eon. a nu muri prea repede".
1009,20 it. lire!= ÎS Italia la 18 februarie 1991, ziua debu- Cu ci nimeni nu este în sigu­ cediu. ofiţerii luau fata cu ei. Ei Sfinţitul anului 1987. Coşma­
-- IS Canada iul ui pieţii valutare interbancare ranţă. Intr-o zi mi s-a făcut rău o spălau şi se amuzau. Avea nu­ rul reîncepe. Karim vizitează- în­
continuare a do- in România). cînd 1-nm recunoscut pe un ce­ mai 17 ani". Un lung raport al chisorile cele mai obscure din
lebru cîntăreţ irakian. Ilussein lui Amnesty International a de­ Bagdad. Tatăl lui. şeicul l-a rugat
— . — , —— , —— / —- i mmm 0 mmm 0 mmm • — , mmm m mmm m m am 0 să caute la Ramadi un vecin, om
Nahemâ. Avea braţele şi torsul nunţat deja deţinerea de ostatici modest, portar la clubul local, al
şi tortura sistematică a copiilor
ro- Aveam un pian de dat la fund bughit la facultate..." plin de sînge. i se arunca pe opozanţilor, copii supuşi expe­ funcţionarilor. El se numeşte Ka­
plăgi apă sărată şi, patru oa­
meni îl loveau cu cravaşe con­ rienţelor de tortură, violaţi sau rim Hmoud, poliţia l-a ridicat şi
(Urmare din pag. 1' poştă. N-ajunge. Is şi ei tot colegi fecţionate din sîrmă ghimpată pur şi simplu înfometaţi, pentru de atunci nu se mai ştie nimic.
de breaslă. strigîndu-i : Să nu mai faci nici­ a-i face pe părinţi să mărturi­ Karim anchetează dar nu află
pe lume o călăuză ca-n filme pe Da sâ termin ce-am început odată ce ai făcut ! „Crima sa ? sească. Cel mai tînăr caz relevat nimic. Rămîne un singur loc. Cel
video. Ai domne ceva flotă la la prima scrisoare. După lovitură A mers pe un sens interzis, la în acest raport este col al unui care este numit aici „Kasr al
scufiţă cu .jucărele mecanice şi chestia e că aveam un plan de limita perimetrului de securitate bebeluş de cinci luni. Nihayia", „Palatul de unde nu
ccrbccel. M-am tot chibzuit dacă dat la fund bughit la facultate, al palatului". L-au torturat o Karim este îngrozit. Ofiţerul de există întoarcere", care ocupă un
daţi viaţa mea do interlop la pu­ îmi zicea un coleg „EI pasato" lună. Timp de un an de zile, gardă dă din umori şi-i face
blicat or să mă in albaştri la-ntre- îi ziceam noi. că s-a şi dus să- Naheme nu a mai cântat". semn să.l urmeze spre o altă sub­ întreg cartier pe strada Dimeshq.
bări. Ce.o fi o fi in viaţa mea racu după o vreme bogdeaproste. în aceeaşi epocă. Karim vizi­ terană. „Erau dulapuri în pe­ Nu se refuză o gardă de corp a
de om cinstit retras din afaceri mă băiete mă cea mai bună fentă tează direcţia siguranţei generale rete de 70 cm pe 70, încastrate în lui Saddam Ilussein, cînd doreş.
clandestine. Numn-n filme cu cai s-o dai la curcani dă fraiereală a Bagdadului, in cartierul lui zid. El a deschis unul şi am auzit te să intre intr-o închisoare. Ka­
şi pac-pnc ii hoţ să-şi scrie me­ îi după ee-ai dat o gaură baro­ Al Nidal. Călătoria pe domeniul o voce care implora : „Lăsat i-mă. rim este condus într-o mare sală
moriile. Valone îi primul la noi ! sană să pui la dos lozu tot şi sâ ororii. începe. La capătul culoa. Ce vreţi să mai îmi faceţi as­
Zic eu că ne-nţclegem Băirine faci o boacănă mică de vreo trei rului, sînt celulele de „lung ter­ tăzi ?“. Era un bâtrîn în jur de obscură. Se vede obligat să sco­
meşter... Am să termin co-am în­ ori şase luni. Negri te condam­ men" : „Am văzut o fală. mur­ 75 de ani. un islamist, frate mu­ tocească „cu lanterna, în mij­
ceput la prima scrisoare oricum. nă, tu intri la bărhaus şi poa să dară. plină de păduchi în păr. sulman. Este aici de cileva săp- locul gemetelor şi mirosului de
le caute fraierii pin dau în boala însărcinată în luna a şasea. în­ cadavre". In van.
Oricum eu-mi trimit scrisorile pe tămîni : „Prizonierii aici sînt lă­
hi Parchison. chisa într-o celulă de 1,20 m pe
calea mea că n-am încredere in (va urma) 1,80 m. fără bec sau fereastră, saţi două sau trei luni încovri­ (va urma)

gajării pe criterii de competen­ nomic. Această clapă ce se va funcţională, bazată pe dorinţe nu la cei care le-au provocat. Şi
ţă, a impozitului pe salarii, a derula pe parcursul a cel puţin pe posibilităţi, care mai tîrziu asia pentru că unii lideri de sin­
soluţionării conflictelor de mun­ doi ani are la rîndul el trei seg­ sau mai devreme s-ar fi blocat dicat şi-au depăşit cu mult man­
că. Este de asemeni conturat mente distincte : cunoaşterea ca­ definitiv. Iată că nc apropiem datul pe care-1 aveau, transfor­
cadrul juridic privind sistemul drului legislativ, activarea in­ cu repeziciune (sau poate ani şi mând conflictele de muncă în a-
financiar (legile privind impo­ stituţiilor şi accelerarea procesu­ ajuns ?) dc clipa cînd acest com­ devărate lupte pentru putere
zitul pc profit, finanţele publi­ lui de constituire a celorlalte or­ plex angrenaj să se oprească sau de satisfacere a orgoliilor
parlamentară ce) ca principală pîrghie de con­ ganisme necesare economici de definitiv. Criza energetică nu va personale. Adevărul este că nici
trol economic, l’ rima etapă a piaţă şi în sfîrşit elaborarea u- mai putea fi la infinit subven­ un guvern nu ar fi găsit alte
(Urmare din pag 1) fost deci parcursă reiişindu-se nui ansamblu de studii de feza­ ţionată din credite pentru im. soluţii pentru a traversa mai u-
adaptarea unui important nu­ bilitate bazate pe criteriile stric­ porturi, uzura fizică şi morală şor actuala etapă. Modelele pro.
Programul de reformă lansat măr de nete normative, care sînt te ale eficienţei economce. a tehnologiilor dc fabricaţie va puse de uncie formaţiuni politi­
de Guvern in toamna anului ce sau personalităţi din lumea
trecut este înfăptuit, după păre­ economiei (Cojoearu, Rugină) ră-
rea unor economişti, în propor­ mîn totuşi simple studii teoreti­
ţie de 70—80 la sulă, procesul ce. Cauzele sînt mult mai adinei,
decurgînd normal. Acest program CRIZĂ SAU DEZASTRU ECONOMIC ? ele s-au acumulat {ntr-o lungă
este structurat in trei etape prin­ perioadă şi nu mai ţin numai dc
cipale care sint : creorea unui sistemul economic. Ele ţin de
cadru legislativ adecvat, înfiin­ structura macro şi micro ccono.
ţarea şi activizarea instituţiilor mică şi de relaţiile resursc-capa-
necesare şi, definirea şi aplica­ cilăţi-tehnologii, de cultura mun­
rea programului macroeconomic chiar şi corelate intre ele, creeîn. Se impută Guvernului faptul că afecta grav productivitatea mun­ cii, de Un ansamblu întreg de
de ajustare economică. Legile du-se cadrul legislativ necesar ar fi vinovat dc actuala stare a cii dar mai ales calitatea pro­ cauze Aplicarea unui alt sistem,
de bază pentru reforma econo­ reformei. A doua etapă a întîm- economiei naţionale, cedind cu duselor scoţîndu-lc din compe­ ait model economie pe o maşi­
mică au intrat deja în vigoare. pinal mult mai multe dificultăţi. prea multă uşurinţă presiunilor tiţia internaţională, epuizarea nărie ncfuncţională este irealiza­
Mă gindeso la legile de orga­ Totuşi principalele instituţii ca­ exercitate de sindicate sau şi-ar resurselor naturale, prost utili­ bilă.
nizare economică cum sînt cele re sprijină reforma au fost rc- fi făcut propagandă electorală zate de o industrie ineficientă, Este cazul să nc întrebăm cu
privind transformarea unităţilor sirueturale. Astfel aparatul ad­ oferind cu falsă generozitate se va accelera, fondurile pentru toată seriozitatea : ne aflăm în
economice de stat jn regii auto­ ministraţiei centrale de stat a „cadouri" pe care le plătim a- investiţii se vor reduce drama­ faţa unei Crize, sau a unui DE­
nome sau societăţi comerciale, fost organizat pc principiile func. cum cu toţii. Sigur că multe tic (bugetul trebuind să suporte
rcgislru) comerţului, societăţile ţionalităţii economiei de piaţă, iar greşeli puteau fi evitate, dar a- marile cheltuieli ale proiecţiei ZASTRU ECONOMIC ? Sigur
comerciale, concurenţa neloia­ sistemul bancar a fost de ase­ ceasta este o altă faţă a proble­ sociale) intirziind rctchnologiza- răspunsul în sine nu are dccît
lă, investiţiile tic- capital străin, meni eliberat de chingile eco­ mei. Probabil că aceste greşeli rca. Imensele pagube provocate darul de a evalua riscul şi efec­
fondul funciar etc. An fost nomiei planificate. au grăbit şi agravat „boala" e. de grevele din transporturi spre tele la care trebuie să ne aştep­
A venit aşadar momentul trece­ exemplu, ridieîndu-se probabil tăm. Mai important este progra­
promovate şi legile privind re­ conomiei dar esenţa problemei
rii la ultima etapă care este de­ la mai multe zeci de miliarde mul de limitare a crizei econo­
laţiile de muncă ca de exemplu sigur cea decisivă, a aplicării este cu totul alta. Sistemul su- de lei, vor fi suportate de în­ mice şi apoi dc înlăturare şi
cea a salarizării, a cumulului programului de ajustare sau de pcrcentralizat „planificai", a treaga populaţie, pentru că ele trecere la un nou model econo.
de funcţii, a promovării şi an­ restructurare de nivel macroeco­ produs o economic absolut ne­ practic nu pot fi recuperate de mic cu adevărat viabil.