Page 2 - Calauza_1991_59
P. 2
Pag. 2
CALAUZA • Nit. 59 • 1991
(X) CURSUL LA
în
TllânuşUe în cui, domnule !Eenea!
LICITAŢIILE BANCARI
-Am primit o scrisoare din gat să nu le consemnăm nume- ca tot gospodarul. Nu credem
partea locatarilor blocului 23, I<î- De frică, da, oameni că deranjează atît de mult.
în paralel cu bursa neagră scara III, de pe strada Mine buni, de frica vecinului lor. Cîinele l-am adus pentru co
rului, din Deva. Un reporter
L.i parterul blocului ţap. 42)
ocupaţie, să nu
pil, să aibă
Comportarea foarte ciudată a Sintcm martorii unei tendinţe al ziarului nostru s-a depla locuieşte familia ing. Ilie Roi- mai fugă de acasă. Via, este
bursei negre face imposibilă de scădere n puterii Icului $j sat la faţa locului pentru a bu. Aici ne-a însoţit doamna adevărat, a crescut în cei 15
previziunea pe mai multe zile. nu de creştere, cum ne-ar fi verifica cele sesizate: Claudia Dohangie. ani de cînd o avem. Cînd am
Perturbatiile sînt generate de făcut plăcere să constatăm. — Aici locuim 20 de fami — Am doi copii mici, unul plantat-o însă. nimeni nu s-a
fluctuaţiile cursului Ia licitaţii lii — arăta domnul îoan Do- de 7 luni şi altul de doi ani opus. Am să vorbesc cu so
le de valută. Bursa neagră se menţine pc hangie, şeful de scară. Am şi nu mai putem suporta si ţul....
Marţi 19 martie, runda de li aproape, totuşi sub nivelul lici putea trăi, în linişte şi bună- tuaţia creată de familia Be- Locatarii au dreptate. Via
taţiei bancare.
citaţii valutare a început cu un vecinătate cu toţii. Din păca nea — ne spunea doamna A- ta în colectivitate îşi are re
curs de echilibru de 175 lei/do- 1 $ = 150—175 lei (Deva ■— te însă relaţiile dintre loca driana Roibu. Am ajuns de gulile ei deosebit de clare. Cu
lar S.U.A. Acest nivel era iden Bucureşti). tari sînt alterate din cauza u- stau ziua Ia prînz cu lumina forţa. în mod nedrept, nu se
tic cu cel înregistrat vineri 10 1 DM *= 100—125 lei (Deva — nei vii şi a unui amărît de aprinsă în casă. poate obţine nimic. Via poa
martie şi este cel mai bun dc Bucureşti). cîine lup, mare de-un cot, ca Am sunat şi la apartamen te fi amplasată în altă parte,
deschiderea licitaţiei valutare • Preţul aurului n înregistrat re tînjeşte după hîrjoană şi tul domnului Ioan Benea, de asemenea, cuşca cîinelui şi
de la B.N.R. Miercuri 20 martie în prima decadă a lunii martie libertate şi stă toată ziulica proprietarul viei, cîinclui şi a conflictul s-ar stinge. Doar
— surpriză ! Leul a pierdut din nivelul minim de 363,70$ uncia închis în cuşca sa. Mai multe celor cîţiva zeci de metri pă bunăvoinţă să fie. Mănuşile
nou teren în disputa lui cu do şi nivelul maxim de 369,20$ familii s-au plîns că îi deran traţi de grădină, bine proteja în cui, domnule Benea. şi,
larul american „cursul de echi uncia. jează, ba cîinele care latră, tă de răuvoitori cu sîrmă ghim din nou la treabă. în acest fel
libru" fiind de 200 lei/dolar. II. B. ba via care nu lasă soarele să pată, plasă metalică şi fier veţi recîştiga simpatia, res
intre în camerele de la par beton. Ne-a primit soţia’ aces pectul şi preţuirea vecinilor
ter. Asta-i marele nostru ne tuia, doamna Rădiţa Benea. dumneavoastră.
Z VC/iS /A/ U X .A caz şi uite că trebuie să vină — Soţul meu nu este acasă. P.S. Doamna Benea ne-a su
ziarul ori primăria să ni-1 re Ştiţi, el este antrenor de box nat la redacţie rugîndu-ne să
zolve. Noi nu putem... la clubul Explorări miniere nu mai scriem despre cîine.
Am discutat cu mai multe Deva, iar azi are meci în de Amărîtul căţeluş a fost sus
persoane care ne-au relatat plasare cu echipa. Am plan tras din cuşca sa de un... hoţ.
acelaşi lucru. Unele ne-au ru- tat şi noi o floare, un brad, REPORTER
„ACEŞTIA SIMT ASASINI RAMBO"
(Urmare clin pag. 1) au păzit Parlamentul din oraşul spălător. în cele patru barăci
vechi baricadat pentru a-1 apă de lemn în care locuiesc oame
Letoniei. Deja în 2 ianuarie au ra de atacuri. „Această bandă nii lui şi care au fost înainte
ocupat Casa Presei conform măr sălbatică — afirmă Bergmanis — locuinţe ale celor eliberaţi din
turisirilor unui dezertor din în are sarcina de a face aici exact puşcării miroase a mahorcă,
sărcinarea şi în solda Partidu ceea ce au făcut paraşutiştii la varză acră şi lemne putrede. Din
lui Comunist leton care-şi re Vilnius. Aceştia sînt asasini Ram-
vendică această clădire ca fiind bo". difuzoarele instalate răzbat mai
„proprietatea" lui. Acum două mus. Aceştia sînt asasini Rambo" tot timpul diferite comunicări
săptămîni au atacat Şcoala su şi ordine. împreună cu trei co
legi locuieşte într-o cameră mi
perioară de Poliţie din Riga. Această acuzaţie este respinsă că. „Mai rău ca animalele" se
Au incendiat camioanele care vehement de lt.-major Alexander vaită Kuşmir. trebuie să trăias
Kuşmin, 33 de
ani, ofiţer al
trebuiau să le bareze înaintarea
spre centru, au ciuruit un auto „beretelor negre". „Avem o frică că trupa lui de 120 de oameni,
doar pentru că Ministerul
de
buz după ce au evacuat călăto cumplită de atacuri" — afirmă a- Interne leton nu-şi respectă pro
rii din el şi trăgeau asupra ma cesta. „Sîntem făcuţi nazişti iar misiunea de-a le da locuinţe mai
noastre sînt amenin
familiile
şinilor care treceau. Un şofer ţate cu moartea". bune. Fetele tinere care se află
de camion a fost omorît prin- aproape în toate camerele or fi
tr-un glonte în cap. „Frica" este conform spuselor
„Numai proştilor le c frică de lui Kuşmin cea care îi determi soţii, logodnice sau prietene,
beretele negre" afirmă munci nă pe oamenii lui să aibă ar chiar fiice. „Familiilor noastre
torul constructor Ginters Berg- mele mereu la îndemină. lingă le este doasemenea teamă şi
BATAIA l e u l u i PESTE OCEAN ! manis, unul din voluntarii care pat, pe coridoare, chiar şi la multe n-au locuinţă".
(Urmare din pag. I) atitudinea lor „nceonforinistă" lansa o teorie politică diferită corect, şi Frontul să se lase a- diţionate de stabilirea domici
politie. Ai înrola pe aceşti oa de cea oficială. într-un fel N.S. dormit dc iluzia propriei puteri. liului în ţară, cu 5 ani înainte
lui, N.S. Dumitru, nu a reuşit să meni într-o ideologie a devenit Dumitru şi-a jucat cartea vieţii Ea să facem o mică comparaţie, de data alegerilor. Amendamen
lanseze nici o idee originală şi o sarcină extrem de grea în în încercarea de a „sparge" Frontul ar putea fi asemuit unui tul ii vi/a direct pe Ion Raţiu
să capteze un număr suficient special după alegerile de la 20 Frontul, însă a eşuat lamenta dinozaur, care nu se sinchiseşte şi Radu Cîmpeanu, adversarii
de adepţi ineît să poată constitui mai, cînd grupul parlamentari bil. Discursul său, destul de in de mai slabele vieţuitoare care în alegeri ai domnului Ion Ilies-
o fracţiune. Dar există şi o do lor F.S.N. s-a manifestat în mul coerent, nu a adus nici o nou îl atacă fără o şansă aparentă cu. Parlamentarii F.S.N. au că
ză de adevăr în ceea ce se spu te cazuri ca o grupare de inde tate, anunţînd doar că e „mai de reuşită. Dar ştim bine, aces zut în involuntara cursă întinsă
ne despre Front, evidenţiindu-se pendenţi. Dar acest lucru a la stingă" (adică mai spre so te uriaşe animale preistorice, ne de acest deputat neutru.
slăbiciunile sale. A nu recu fost şi este încă un element po cialism) decît Moţiunea oficia funcţional alcătuite de natură, Gravitatea adoptării acestei
noaşte existenţa unei crize, dar zitiv. Dacă Frontul ar fi o gru lă. Mai mult a intrat într-o pe au dispărut în negura istoriei. teze, a reieşit abia ulterior cînd
mai ales necesitatea restructu pare monobloc, el şi-ar' impune nibilă dispută cu sala, care l-a Frontul pare insă a fi un orga a fost analizată la rece. A in
rării şi renunţării la unele idei (prin majoritatea confortabilă fluierat copios. In acest fel, pre nism, care este neaşteptat de a- troduce în Constituţie, restricţii
scheme şi in special la „balas pe care o deţine în cele două tinsul grup dizident, nu şi-a daptabil evoluţiei, preluînd cu de a candida în alegeri, este
tul" uman, înseamnă a da dova camere) cu mare uşurinţă voin găsit nici liderul şi nici ideo rapiditate toate schimbările de profund nedemocratie. Doar
dă de iresponsabilitate politică ţa ceea ce ar putea devia spre o logia. mediu. două ţări din Africa mai au a-
şi civică. Coagularea greoaie, semenea prevederi, fn fond cel
imposibilitatea ordonării si dis care decide asupra dreptului
ciplinării acestui numeros grup, Cronica parlamentară unui cetăţean de a aspira la o
are cauze obiective, generate de înaltă demnitate trebuie să fie
modul special în care s-a for electoratul, care prin votul său
mat acest partid. Chiar in dra va sancţiona sau valida aceste
matica zi de 22 decembrie 1989, formă mascată dc totalitarism. Şi totuşi pentru a nu rămîne Un motiv important pentru ca aspiraţii.
in toată ţara s-au format spon Această opoziţie în interiorul doar un foc, de paie, un nou re F.S.N. trebuie să rămînă unit O astfel de prevedere consti
tan organisme (Consiliile F.S.N.) partidului de guvernămînt. cali grup de deputaţi fun indepen este... constituţia. Dezbaterile tuţională ar fi adus Frontului
ale unei puteri apolitice, care ficată dc unii ca slăbiciune, in dent plus alţi nouă grupaţi în- din constituantă au intrat in fa- un marc deserviciu, prin apre
aveau sarcina de a înlătura capacitate organizatorică, este tr-un inedit grup parlamentar) za disputelor dure. între prin cierile nefavorabile ln care s-ar
structurile de conducere comu de fapt principala armă de lup s-a desprins din grupul parla cipalele forţe politice. Paradoxal, fi expus pe plan internaţional.
niste şi a umple vidul de auto tă împotriva partidelor din o- mentarilor F.S.N. Format di» dar nu toţi au înţeles (sau poa S-ar fi spus pur şi simplu aşa
ritate ce a apărut imediat. în poziţie. oameni din linia a doua, acest te nu doresc) necesitatea unei „Uite CPUN-ul a făcut Legea
aceste organisme au intrat oa în aceste condiţii, era absolut grup nu are însă o platformă Constituţii profund democratice. electorală mai democratică, (in
meni pc care îi unea disperarea normal ca o parte din membri politică care să-i unească, hotă- Una din problemele foarte dis. ea nu existau asemenea restric
şi curajul, ura împotriva comu F.S.N. să se desprindă de aceas rîrea lor, avînd la bază cauze pulatc este cea naţională. în con ţii) iar Frontul care a eîştigat
nismului şi spiritul de sacrificiu diferite : teribilism, naivitate, fruntarea pe această temă s-au alegerile face o Constituţie mai
iar aceste lucruri nu sînt sufi tă formaţiune politică, pe mă interese personale. Oricum eve angajat toate grupurile parla puţin democratică. Parlamenta
sură ce ei îşi clarificau propria
ciente pentru a genera structuri ideologie şi constatau că ea nu nimentul are o importanţă mult mentare. Sarcina de mediator, a rii Frontului, au avut însă în
capabile să conducă şi zic eu corespunde cu cea a partidului mai mică, decît sperau autorii revenit prin forţa împrejurărilor ţelepciunca şi puterea de a re
nici, măcar să se conducă pe din care fac parte. Acest feno ei. Efectul scenic, ca să zic aşa, rronlului. Trebuie ales între cunoaşte că au greşit şi să revi.
ele, pentru că ele nu constituiau men este mai puţin pregnant nu este susţinut de conţinutul tendinţa I’ .U.N.R. de a cenzura nă, anulînd amendamentul de
o ideologie Aceste grupări de decît se anticipa, poate şi da replicilor. drepturile minorităţilor, pînă Ia care v-am vorbit. O bătălie, poa
oameni au constituit structura torită faptului că ideologia, Nu trebuie însă să fim naivi, a lc nivela complect şi a le în te cea mai importantă de pînă
viitorului partid intitulat Fron subcstimînd pericolul extinderii globa în drepturile majorităţii, acum, cea cu propriile limite şi
tul Salvării Naţionale. Acest frontului este suficient de elas acestui fenomen. întrebarea ca şi între dorinţa U.D.M.R. de a prejudecăţi a fost cîştigată dc
tică
în ea
pentru a îngloba
partid a avut deci mai înfîi membri cu păreri nu chiar con re se pune în mod logic este : avea garantate toate drepturile Front. Şi ca să reiau generoasa
membri şi apoi o platformă po vergente. De altfel dînd dovadă eît de marc poate fi acest risc care să-i confere o existentă a- idee cuprinsă în titlul Moţiunii
litică ,o ideologie care a fost de o înţelegere superioară a dis şi care ar fi urmările lui. proape independentă minorităţii de Ia Convenţia Naţională, „Un
conturată în perioada electorală. ciplinei de partid, Statutul F.S.N. Veleitarismul, s-a manifestai maghiare. Unele teze, care pu viitor pentru România", pute
Faptul că pe aceşti oameni nu in mai toate formaţiunile poli teau duce la o criză gravă a rea de regenerare, de adaptare
i-a unit un crez polit'c liber ac prevede posibilitatea prezentării tice şi evident s-a făcut simţit Constituantei (retragerea unor şi progres a Frontului constituie
unor moţiuni care să lanseze idei
ceptat a marcat puternic evolu şi în cadrul Frontului. Din fe grupuri parlamentare) au fost garanţia acestui viitor. Născut
ţia ulterioară a partidului. A- politice diferite şi care să con ricirea pentru acest partid, a- amînate, graţie malcabilităţii din grijile primelor zile după
eest lucru, corelat, cu o puter stituie alternative politice. A- ceastă boală nu a cuprins cu a- de care a dat dovadă Frontul. Revoluţia din Decembrie. Fron
nică aversiune faţă de ceea ce ceastă posibilitate a încercat^ să devărat structurile conducătoa Teza 13 din titlul II. a generat tul, partidul atît dc iubit şi de
se cheamă „disciplină de partid" fie fructificată de N.S. Dumitru re, ci mai degrabă este un pu un episod unic şi mult comen contestat, partidul considerat
a făcut imposibilă organizarea care a devenit (sau a încercat seu de nemulţumire a unor tat. La propunerea unui deputat fără ideologie şi structură, a do.
unor structuri clasice de partid să devină) liderul unui presupus „decembrişti" care simt că pierd ecologist, a fost adoptat un a- vedit că este pe calc să devină
Unde mai pui faptul că majo grup de opoziţie. Domnia sa a contactul cu plutonul fruntaş. meudament prin care dreptul cu adevărat un partid modern,
ritatea liderilor (şi în special a Există totuşi riscul, ca semnalul de a candida pentru Parlament capabil să conducă ţara în a-
candidaţilor în alegeri) au fost luat cuvîntul imediat după pre ccastă perioadă dc mari con
personalităţi recunoscute pentru mierul Roman în idcca dc a acesta să nu fie receptat în mod sau pentru preşedinte sînt con fruntări sociale.
