Page 4 - Calauza_1991_60
P. 4

Pag.  1                                                                                                              CAL AUZ A  •   NR.  CO  •   1991


                                                                           aşteptăm  şi  alte  colaborări.  I.o.
                                                                           gica  Dvs.  de  fier  ne  bucură.
                                                                            Dl.  A'.  Drînccni :  Reluăm   in
                                                                           pagini.
                                                                                        I'opovici:  Scrisul
                                                                            Dl.  IWihai
                 A L Ă T U R I   D E   CITITORII  El                       Dvs.  ne  e  pe  alocuri  imposibil
                                                                           de  descifrat  şi  n-am  vrea   să
                                                                           pocim  un  text  interesant.  Poate
                 Dl.  l.U. :  „Adevărul ?  Nimic   mări  num ărul  cititorilor..."  Iies.   reveniţi  cu  texte  dactilografiate
              mai  complicat..."  e  interesant.   tul  scrisorii  este  extrem  de  in­  la  două  rînduri.
              Poate  îl  publicăm.           teresant.  Oricum,  vrem  să   pu­  Dl.  Petru  Abrudcan :   Foarte
                D-na  Gusavete  Lucia :  Trans­  blicăm  destule  pasaje  din   ea.   frumoase  versuri  de  Paşti  :  „De
               criem  din  epistolă :  „Sînt  o  mai   Ne  e  teamă  că  nefiind  scrisă  la   învierea  lui  Cristos/  In  faţa  sfin­
              veche  cititoare  a  ziarului   dvs.   maşină  —  nu  vom  înţelege  e-   telor  altare,/  Ne  punem  cu  ge.
              şi  întotdeauna  am  apreciat  fap­  xact  unele   cuvinte  din  citate   nunchii  jos/  Gu  flori  în  mîini  şi
               tul  că  ziarul  este  obiectiv,   im­  (sau  de-ale  dvs.)  şi  mai  rău  vom   luminare./  Să  te  mărim  cu  chip
              parţial  şi,  cred  eu,  singurul  din   face.  Dacă  ne-o  puteţi  retrim ite
               judeţul  nostru  care  nu  fabulează   scrisă  la  maşină,  tare  bine  ar   smerit/  Prea   bunule  şi  ceresc
               pe  marginea   unor  evenimente   fi.  Dacă  nu,  ne  vom  descurca  noi   Tată/  Cc  pentru  noi  tu  ai  m u­
               fără   semnificaţie  pentru  a-şi  cumva...  Oricum  —  mulţumim  şi  rit/ Şi  altă  lume  ce  ne-aşteaptă..."

                                                                              DEZLEGAREA  CAREULUI
                                                                               APĂRUT  ÎN  NR.  59                                     teriilor  prime  şl  materialelor  ne­
                 ÎNCOTRO ? Războiul  ca  tehnologie                          Orizontal  şl  vertical  :  1)  Loca­  bul  trei  al  minerilor  de  la  E.M,   cesare...
                                                                                                           în   data  de 28  martie a.c. schim­
                                                                           tar ;  2)  Oradare ;  3)  Caporal ;  4)   Barza,  sectorul  „Maria"   nu  au   Se  parc  că  unii  dintre  condu,
                   Conflictul  arm at  din  Golful  în  faţă  cu  arm am entul  sofisti­  Adorată ;  5)   T aragot;  6)  Ară-   mai  vrut  să  intre  la  şut  deoarece
                 Persic  s-a  încheiat  de  o   ma­ cat  .bazat  pe  înaltă  tehnologie  * 1 * * * * * 7   toşi ;  7)  Relaţie.  nu  au  fost  mulţumiţi  de  salarii   cătorii  întreprinderii  au  fost  o*
                 nieră  surprinzătoare,  prilejuind  al  aliaţilor.  Dacă  în  trecut  răz-  i           şi  pentru  neplata  compensaţiei.   priţi  do  mineri  în  subteran  piuă
                 numeroase  comentarii.      boaicle  se  cîştigau  prin   vi.                           Minerii  au  cerut  schimbarea   la  realizarea  unor  înţelegeri  care
                   Luptele,  despre  care  70   la  goarea  unor  populaţii  prim i­  înainte  de  Sfintele  Paşti  —   nora  dintre şefi şi  au  acuzat lipsa   să  ducă  la  rezolvarea  problem e­
                 sută   din  francezii  chestionaţi  tive,  prin  strategia  genială  a   „Călăuza"  indrum ă  iepuraşii   de  grijă  pentru  procurarea  m a­  lor  ridicate  de  aceştia...
                 apreciau  că  pot  evolua  spre  un  lui  Napoleon   sau  prin  senti­  cu  daruri  către  copii...
                 al  treilea  război  mondial,  s-au  mentul  de  teamă  al  soldaţilor
                 încheiat  fără  ca  arm ata  ira­ sovietici  faţă  de  cea  mai  mo.
                 kiană,  cotată  totuşi  ca  a  cincea  destă  insubordonare,  la  care  se
               1   forţă  mondială,  să  fi  opus  prac.  referă  Ivan  Stadniuk  în  trilo­                                                  Medicina
                 tic  o  rezistenţă  notabilă.   Dis-  gia  „Războiul",  se  pare  că  e-
              £   proporţia  a  fost   fără  precc-  venimentele  din  Golf  au  evi-  l
              }   dent :  13  prizonieri  aliaţi  faţă  denţiat  rolul  precumpănitor  al                                                populară,  vrăji,
               1   de  circa  100 000  irakieni.   Mai  tehnologici  în  stabilirea  supre­
               l   puţin  de  o  sută  dc  victime  în  maţiei.                                                                               obiceiuri
               |    rîndul   efectivelor  americane,  Ne  îndreptăm  oare  spre   o
               7   deşi  acestea  transportaseră  în  polarizare  şi  mai  accentuată  a
               1   Arabia  Saudită  30 000  de  sicrie.  puterii  în  lume ?  Sau  efectul                                                 vindecătoare
               1   Explicaţia  se  pare  că  rezidă  acestui   conflict   surprinzător
               l   in  faptul  că,  practic,  în  zona  prin  finalul  său  va  fi  descura­                                              II.  „ABUBA"  (Abces  alveolar)
               I   Golfului  s-au  confruntat  două  jarea  celor  care,  asemenea  lui                                                 Umflarea  gingiilor  şi  a  obrazu­
               ţ  armato  dotate  cu  echipamente  Saddam  ilussein,  prin  ambiţii                                                     lui  din  priciua  unui  dinte  stri­
               £   specifice  pentru  două  generaţii  despotice,  ar  putea  prilejui  su.                                             cat :
                 diferite  de  arme :  dotarea  m a­ ferinţe  propriilor  popoare V                                                      Se  ţine  în  gură  zeamă  de  ur­
                 sivă  cu  arm am ent  convenţio­                                                                                       zică  fiartă  cju  rădăcină  cu   tot.
                 nal  a  irakienilor  s-a  aflat  faţă  lll JOIÎ  B O G D W    (                                                        Se  mai  ţine  fiertură  de  boboci
                                                                                                                                        de  m ăsălariţă,  sau  fiertură   de
                                                                                                                                        rădăcini  de  carul  dracului.
                                                                                                                                         Abureală  cu  ceai  de  măsălari
                                                                                                                                        şi  cu  boance.  Se  ţine  sare   ori
                               „ P l i c u l   m  e u . . . "
                                                                                                                                        oţet  în  gură.  La  dureri  m ari  de
                      (U rm are  din  nr.  59)  Judecată  prealabilă,  in  Bucovina,  la                                                măsele  şi  segetături  prin  cap  se
                                             m uncă  forţată,  pe  considerentul  că   Pe  u rm e le   m a te ria le lo r  p u b lic a te  face  baie  de  aburi  la  cap  dea­
                II.  Co  ne  fnoem  însă  cu  victimite   ar  fi  fost  „exploatatori".                                                 supra  unei  căldări  cu  tot  felul
               decedate,  earu-au  luptat  pe  fala  cu   P rintre  cci  „vinovaţi"  se  afla  si  to­
               hiena  com unistă  V          tal  nevinovatul  Dr   (in  drept)  Vic­  Pri mim   :       cestea  au  (ost  valorificate  la   preţul   de  buruieni  fierte  şi  apoi  se  leagă
                In  acest  context,  se  cuvine  să   ne   tor  M arttus  (moţ  de  origine)  care-a     de  decret.   In  felul   acesta   s-a   capul  cu  zeama  fierbinte  şi   se
               aducem   am inte  do  preoţii  :  Lupijca   Înţeles  să-şi  însoţească  pe  soţia  sa   Referitor  la  articolul  apărut  In  zia­  fereşte  de  orice  răceală.
               din  lUm cşor  care  a  fost  executat  prin   Agneta,  şi  pe  sora  sa  necăsătorită   rul  Dvs.  eu  n r  -57/l£»9i  intitulat  ,,G   evitat  distrugerea  efectivului  de  ani­
               Îm puşcare  la  Sibiu,  de  Ion  Buctoi  din   tot  Agneta  VACA  ŞI  O  OAIE  PENTRU  UN  CAL”   m ale  prin  Înfom etare,  pentru  că  ni­  Durerea   de  măsele  sau  de
               Cim puri-Surtiue,  unul  din  m ull-pu-   După  aproxim ativ  patru  ani  de  „Si­  sem nat  de  T.  Brftnişteanu  vă  rugăm    meni  nu  a  sprijinit  unitatea  pentru   dinţi  vine  din  răceală  ori   din
               ţlnll  strănepoţi  din  ţară  cle-ai  lui  ion   beria  rom ânească"  şeful   securităţii   în  virtutea  dreptului  la  replică  s5   cauză  că  dintele  ori  măseaua  ii
               Budai-D eleanu  (care-a  m urit  in  P o­  fostei  regiuni  Suceava  a  fost  „plă­  publicaţi  în  ziarul  Dvs.  urm ătoarele  :   asigurarea  furajelor.
               lonia  şi  are  şi-acolo  strănepoţi)  ca-   cut"  obligat  să  recunoască  în  1'ata   —  Efectivele  de  bovine  şi  ovine  e-   La  această  d»tă  unitatea   noastră   stricată.  Pe  unii  oameni  îi  dor
               re-n  1915  a  însoţit  pe  subprefectul   celor  duşi  în  robie,  că  s-a  comis  o   xistente  in  C.A.P.  au  fost  lichidate   are  achitate  în  Întregim e  toate  da­  toţi  dinţii,  ba  şi  jum ătate   din
               m aghiar  al  ju;i.  H unedoara  la  Bucu­                  In  cursul  anului  1990,  o  parte  dir,   toriile  către  stat,  inclusiv  cheltuieli­  cap  ;  pe  alţii  numai  dintele  sau
               reşti.  do  unde  a  obţinut  porum b  pen­  greşeală  cil  ei.  ele  în  conform itate  cu  prevederile                măseaua  stricată.
               tru  populaţia  înfom etată  (după  un   Probabil  că  evocind  asem enea  vre­  decretului  42  şl  43,  pe  bază  de  con­  le  eu  plata  in  natură  pentru   pro­
               an  de  război),  de  T rainn  Marcu  Ulpiu   m uri  de  Izbelişte,  se  va  găsi  cineva   tract  m em brilor  cooperatori  din  C.A.P.   ducţia  anului  1991  precum   si  credi­  Se  pisează  usturoi  şi  am este­
               Moşie,  ce  la  ieşirea  cu  D arurile  po­                 Ilia  care  nu  solicitat  acestea.  Iar  o
                                             oare  să  relateze  cu  lux  dc  am ănunte                  tele  pe  term en  lung  in  valoare  dc   cat  cu  praf  de  puşcă  ,se  dă  bol­
               m enea  —  cu  de  ia  sine  putere  —  ..În­  deplasarea  celor  duşi  in  robie,  de   altă  parte  s-a  vîndut  tutu ro r   celor   ISO  mii  lei.  De  asem eni,  in  prezent   navului  să  ţie  la  măsea.  Să  des.
               frăţii  noştri  duşi  în  robie".  la  i-ivezeni  la  Suceava.  îm prejurare   care  au  solicitat  anim ale  la  preţul   avem   disponibili  ICO 000  lei  care  u r­  groape  bolnavul  părul  porcului,
                .Prin  fraza  pusă  intre  ghilim ele  tre­                tio  ‘jo  •  ‘i.'kg  anim ale  adulte  şi  27  lei.1
                                             ce-a  determ inat  pe  cci  răm aşi  să  go­                m ează  a  fl  plătiţi  m em brilor  coope­  cu  rădăcină  cu  tot  şi  s-o  fiarbă
               buie  inţeleşi  ac-ei  fraţi  —  indiferent   lească  m agazinele  de  geam antane.  h  •   iar  anim alele  reform ă  au  ratori  tn  baza  Legii  10/1991.  înfundat  înlr-o  ulcică.  Zeama  s-o
               etnia  —  dislocaţi  la  5.09.1952  din  Va­                t".i   i ‘.te  i't  abal«»r  neutru  tăiere,
               lea  Jiului  şi  transportaţi  fără  vreo  CO X STA X TIN   PliF.UA  in  va  priveşte  efectivul  d ••  ovine,  u-  Sem nează  :  ing.  şef  c.A .r.   ţie  în  gură,  iar  cu  foloştina  să
                                                                                                                   (ss   Indescifrabil)   facă  oblojeală  la  falcă.  Să  ţie,
                                                                                                                şi   Contabil  şef,   (idem)  pe  măseaua  stricată   frunză  de.
                                                                                                                                        tutun.
                                                                           facă   himormîntarca  cu   pa.  I                             Se  ia  oţet  de  vin  şi  piret  de
                                                                           ruda  ?                                                      la  farmacie  şi  se  fierbe  la  un
                                                                             S O L D A Ţ I’I.  :  -  ■  Trebuie  să  |   1          >   loc  pînă  scade  pe  jum ătate  şi  pe
                                                                           fie  moii.  •              s                                 urm ă  zeama  caldă,  cit  o  poale
                                                                                     -   •            1   ]  Mica  publicitate  j       suferi,  s-o  ţie  în  gură  la  măsea.
                                                                             P Ă R IN T E L E :  —  Uite,  eres-  J
               I   —  t  a  face  l  ţi  cu  1,  l'ctrică.                 tine,  cc-fi  zic  eu  :  iţi  dau  un  pă-  )               Să  facă  bolnavul  ceai  dc  jaleş
               j  întrebă  învăţătorul.         —  însemnează  :  o  mar<■  iu­  hărcl  de  rachiu  ?  Dar,  să  ţtii  '   ^   V m d  fo rm u la re   p e n tru   A fri  (   şi  să  facă  gargară  (clătească  gura).
               ’   —  Trei !                  bire  dc  oameni .'          cu  băutura  nu.i  bună  şi  că  un  j   \  ea  d r  S ud.  T e le fo n   950/22257.  (  Coada  şoricelului  pisată   bine,
               ij   —  Tu,  prostule!  Dacă  ni  sini   —  Da  !  La   ruşi,  bunăoară,   păhărel  este  un  cui  bătut  la  I   i   •   \  amestecată  cu  usturoi  şi  cu  sare,
               .   unuL  ţi  iu  altul,   cîţi  sintem   iubirea  a  fost  util  dc  mare,  in­  sicriul  dumitale   '
               ||   împreună  ?               cit  oamenii  s-au  minent  între   Ţ Ă R A N U L   :  —  Fii  bun,  pă-  \   \   D o m n u lu i  O c tu v ia n   A lic,  la  \   să  ţie  bolnavul  Ia  măsea.
                   —  Doi  pmţt i.            ci.                           rinte,  şi  mai  bale.mi  un   cui,   \  îm p lin ire a   a   53  a n i  d in   p a r-  (   Se  pun  ia  măsea  foi  de  fragi
                             •  ©   -                   -    ©    ■         dacă  tocmai   ţi   ciocanul   în  I   (  te a    fa m ilie i   u n    cald   „L A   (   şi  de  căpşuni  pisate  si  am este­
               ,   —  •'!:,!  tu,  cc  însemnează  co-  C A I‘O TI  >/.('/,  :  —  Cum   tre­  mină.   ,  ( i Ml   I.Ţ I  A N I  !“  şi  s ă n ă ta te .   ^  cate  cu  sare.  Să  ţie  in  gură  ceai
               .   munisrnul  ?               buie  să  fie  soldatul,  ca  să  i  s<            V.R.   1                               dc  şină rf,  de  rufă  sau  d uni băţ.
                                                                                                                                                    (va  urma)
               (\ onliniiaia-  din  num ăr u l  trecui)                                                   o  pasăre   răpitoare  sperie  po­  parte,  unde  are  mai  mult   spa­
                                                                                                          rumbeii  şi  puii  se  ridică  în  aer   ţiu  sau  linişte.  După  cc  tinerii
                 Cine!  puii  cum păraţi  de  cres-                                                       odată  cu  aceştia,  se  desparte  dc   s.au  obişnuit   cu  noul  porum ­
                ■ulor  nu  sînt  dezvoltaţi  complot                                                      ei  şi  se  îndepărtează  de  porum­  bar,  pot  fi  alungaţi  de  crescă­
               şi  Încă  nu  pol  zbura  bine,  ei  se                                                    bar  şi  nu  mai  ştiu  unde  să   se   tor,  cîte  puţin,  spre  a  se  ridica
               Învaţă  mult  mai  uşor  cu   noul             LA  ÎNCEPUT  DE  DRUM  (IV)                 înapoieze.  Atunci  sînt  pierduţi.   in  aer  şi  a  învăţa  împrejurimile
               porumbar,  dacă  sînt  scoşi  afară                                                        Şi  această  imposibilitate  de  reve­  locului  unde  se  află  porum ba­
               câte  puţin  şi  la  distanţă  tot  mai   porumbarul.  Trebuie  să  amintim   acel  porumbar.  Aceasta  -se   m-   nire  a  tinerilor  este  o  moştenire   rul.  Mai  tîrziu  se  ridică  singuri
               mare  de  intrarea  în  porumbar   insă  că  această  primă  ieşire   a   tîmplu  când,  îndată  după  prima   de  la  porumbelul   sălbatec,  la   si  zboară  în  cercuri  largi   pc-
               şi  apoi  sini  lăsaţi  să  intre  singuri   puilor  din  porumbar  poate  pri­  ieşire,  înainte  ca  puiul  să-şi  în­  care  puiul  odată  ieşit  Ja   zbor   deasupra   porumbarului,  antre.
               înăuntru.  In  două,  trei  zile  se   lejui  pierderea  definitiva  a  loi   tipărească  bine  în  memorie  lo.   nu  mai  este  ataşat  de  locul  cui­  nîndirsr  si  fortifieîndu-şi  orga.
               obişnuiesc  şi   nu  mai  părăsesc  chiar  dacă  ei  an  fost  crescuţi  în  cui  unde  se  aflu.  un  zgomot  sau  bului  şi  se   stabileşte  în  altă  nismul.   P.  STANCULESC-
                                                                      Colaboratori  externi  ai  -.Călăuzei"  î   Petru  Jtirj
                           •    C Ă L Ă U Z Ă    *                                                                   ■  Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                     Sâptămînal  independent  de  opinie  şi   in­  (Detroit.  S.U.A.),  Marius  Usca tu   (Touluse,  franţa),   nile  gazetei  noastre  poartă  întreaga  răs­
                                                                   Johan  —  Lucas  ORADAN1  (Eppingen,  Germania).
                 formare.  Redacţia  şi  administraţia  2700  —       Acest  număr  a  fost  tipărit  de  prietenii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul  acestora,
                 Deva,  P-ţa  Unirii,  nr.  3,  Telefon  redacţie:  14001   grafi :  Otvos  toan  Gcza-  Pena  Nicolae.  Otvos  Ioan   ■  Aşteptăm  cu  încredere  scrisorile  cititorilor.
                 Telefon  de  noapte  ■  153-15.  Cont.  40720011  P>nnca   linotipişti,  Dcâna  Roşu  paginator.  Iepure  Dorin  zin­  Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
                 Comercială  Deva.                         :       cograf.  Mihăleş  Nicolae  stereotipar.  Popa  Valentin  şi   diţia  să  reflecte  adevărul.
                     Tiparul  s  Tipografia  Deva.____________ ______  Cristian  Oniga  rotativă.
   1   2   3   4