Page 2 - Calauza_1991_62

Pag 2 CĂLĂUZA • NR, 62 ^ 1991

Vinzâri înscrieri autoturisme „Vreau să văd sîngele ţîşnind din trup./

15,98
BURSA (XIII) 1000 lire turceşti 3939,30 XII (DEZVĂLUIRILE UNUI REFUGIAT IRAKIAN) instalat in deşert. Cind Saddam a
1000 dinari jugoslavi
ieşit dimineaţa devreme în ţinu­
PE SCURT. Potrivit unor ob­ In primăvara anului 1988, Ka- Spunc: „Eu v-am spus s-o bateţi tă de beduin şi fără vestă anti-
Esto binecunoscut apetitul servatori, o familie formată din rim este obsedat de ideca de a-1 pînă la moarte. Vreau să văd glonţ, Karim şi-a strins cu pu­
pentru autoturisme, graba fi- patru persoane, cu un venit mi­ asasina pe Saddam Hussein. Se sîngele ţîşnind din trupul său!*• tere arma. „Aceasta a fost In 28
reaseă de o intra în posesia u- nim de 3100 lei (240 mărci), du­ aflau în satul Beiji. Din cauza Gărzile îl ascultă. După douăzeci mai 1988, Ia ora şapte dimineaţa,
nei maşini bune. VlNZARl de pă plata chiriei mai poate cum­ frigului Saddam şi cîţiva comba­ de minute ei aveau cizmele pli­ a doua zi după miartea bătrinei.
înscrieri se fac în valută sau in păra 25 kg pîine, 25 kg legu­ tanţi stăteau în cort. Dar deodată ne dc sînge. Bătrina era moartă. Il aveam pe Saddam în faţa mea,
lei. Cu cît înscrierea e mai me şi 10 kg carne pe lună. pătrunde înăuntru o femeie bă- In noaptea aceea Saddam a băut vulnerabil. Şi apoi... Ah 1 Re­
voclie, cu atît valoarea tranzac­ 11 URS A NEAGRĂ trînă de 80 de ani, puţin cam mult alcool. gret foarte mult acea secundă
ţiei e mai mare. Să exemplifi­ 1 $ = 180 lei nebună, zdrobită de moartea în neagră în care am renunţat". In
căm : DACIA ÎN . VALU­ 1 DM = 105—110 lei război a unicului său fiu. In faţa Karim putuse uita execuţia dimineaţa aceea Karim a atins
TA : 1081 — 2500$ ; 1985 tuturor ea îl insultă pc Hussein : curzilor din munţi, palatul fără- culmea urii de care era în stare
întoarcere din Bagdad şi iluziile
— 2000$ ; 1987 — 1500$ : 1989 LICITAŢIILE BANCARE „Eşti Un criminal! Dar tu tră­ dar şi a teroarei pc care Saddam
sale pierdute, dar niciodată nu
— 1000$ : DACIA ÎN LEI ; 1 $ = 200 lei ieşti şi fiul meu este mort! La­ l-a iertat pc Saddam pentru moar. i-a inspirat-o.
1987 — 230 000, 1988 — 180 000, şule ! Asasinule !“ Saddam nu i-a După „Le Monde"
1089 — 110 000. Pentru OLTCIT FLASH — FLASH — FLASH spus nici un cuvînt, dar a ape­ tea acestei femei bătrîne. A doua Traducere şi adaptare
ÎN VALUTA : 1989 — 500—2000$, • Un gulden olandez este mai lat la unul din garda sa perso­ zi. era de gardă în faţa cortului dc MARIA MARCU
OLTCIT IN LEI: 1989 — 100 000— valoros decît francul elveţian nală şi i-a ordonat: „Scoate-o a-
150 000. ÎNSCRIERI ARO ÎN pe piaţa belgiană şi din Lu­ fără ! Bate-o !“ POLIflŞTI DE PRETUTINDENI, UNIŢI-VĂ !
VALUTA : 1981 — 2000$. ÎN­ xemburg. Afară, nebuna îi imploră pe
SCRIERI ARO IN LEI: 250 000. • în intervalul 29 martie — soldaţi să fie iertată o bătrînă Pc mormintul unui poliţist geniul John Makintoli, a cărui
LISTA DE CURSURI în vigoare 4 aprilie a.e. activitatea pe pie­ femeie fără minte. „Patru din scoţian se putea citi: Y0/ c ^mîngîiată văduvă ţine
ia începutul lunii aprilie (luni 8); ţele valutare interbancare a gărzile personale o lovesc cu pa­ pe str. Principala un cochet bar
unitatea monetară Curs în lei fost redusă simţitor, datorită tul puştii şi cizmele, dar fără „Aici zace intru’ Domnul, ser- deschis între orele 8—22.”
1$ 59,26 faptului că pieţele Europei Occi­ prea mare convingere." Apoi Sad­
1£ 105,27 dentale au fost închise pentru dam apare in pragul cortului şi
1 dolar australian 46,17 sărbătorirea Paştelui, pînă luni pare foarte mulţumit dc el. STA\ AICI, CĂ 5-^R e
1 DM 33,45 1 aprilie, inclusiv. PUTEA SĂ JJJĂH BĂTAIE
1$ canadian 51,30 • Ura sterlină s-a întărit uşor Şi apa domuule primar?
1 franc elveţian 41,84 faţă de dolar şi marca germa­
1 ECU ' 73.01 nă, fiind cotată, miercuri 3 a- In urma sesizării făcute de
1 gulden olandez 31,46 prilie, la bursa din Londra, cu către cetăţeanul Bota Mircea. din
1 lira irlandeză 94,81 1,7767$ şi, respectiv, 2,9726 DM. Hunedoara — B-dul. Dacia, CI/
100 şilingi austrieci 504,13 • Dolarul american a fost bi­ 82, cu privire la sistarea apoi
100 yeni japonezi 43,11 ne cotat la începutul lunii a- reci, am cerut informaţii de la
100 franci francezi 1045,70 prilie la bursa din New York : postul termic nr. 1 în persoana
100 franci belgieni 171,92 1 $ = 1,7170 DM şi 1 $ = 141,35 d-şoarei Isabela Andrei, de la
1000 lire italiene 47,00 yeni. II. H. care aflăm că în urma neplăţii
taxelor comune a unor cetăţeni,
Primăria şi conducerea I.G.C.L.,
Regimul juridic al femeii-mame a recurs la pedepsirea prin înse-
Nu
tare a
celorlalţi locatari.
ştim unde locuieşte dl. primar,
în condiţiile prevăzute de art. copilului pînă la împlinirea dar sîntem convinşi că nu in
155 din Codul Muncii, femeile au vîrstei dc un an unitatea la care centrul civic. U. F.
dreptul la concediu de mater­ este încadrată în muncă, este
nitate plătit, care se compune obligată să-i acorde (deci, după
dintr-un concediu prenatal de expirarea concediului de mater­ Victima din pădure Ne scrie un hoţ
52 zile şi un concediu postnatal nitate) în cursul programului de
de 60 zile ; dacă naşterea copi­ lucru, pauze pentru alimentarea In dimineaţa zilei de 17.III. I9!il, tind cu uşa deschisă traseul. La un (Urmare din pag. 1)
lului se produce înainte de ex­ copilului, de o jumătate de oră Ilind duminică. Jude Aurel a luat moment dat maşina a derapat şi culantă să facă afaceri-n stil
pirarea concediului prenatal, la intervale de cel mult 3 ore : maşina U.M.T.C.F care era parcată incălecind un zid de sprijin s-a în­ barbar. Acu căi democraţie îi
concediul postnatal se prelun­ la aceste pauze se adaugă şi acasă şi s-a deplasat la cabana dă noi. Numai pă cai că se fil­
geşte cu numărul zilelor de timpul necesar deplasării dus şi muncitorilor forestieri, in scop per­ clinat ia 45 grade către un piriu. mează un nou film românesc cu
concediu prenatal neefectuat. întors la locul unde se găseşte sonal. In Jurul orei 14.00 a fost ru­ Petrovai Nuţu s-» dezechilibrat şi s caft si juleală, haiducii nu alta
în condiţiile noilor reglemen­ copilul ; timpul acordat pentru căzut din cabină fiind surprins şl cu Bătrînu meşter şi Valone su-
tări şi anume potrivit prevede­ alăptare inclusiv deplasările nu gat de muncitorul Petrovai Nuţu strivit de maşina care s-a răstur­ perstari şi dacă ţam declarat
rilor Decretului-Lege Nr. 31/18 pot depăşi 2 ore zilnic ; pauzele sâ-1 transporte la un bufet din sa­ Bătrîne meşter că te-am citit
tul vecin. Curechlu. pentru a cum­
ianuarie 1990, femeile au drep­ se acordă pînă la împlinirea de nat. care eşti matale hai să-şi po­
tul la un concediu plătit pen­ către copil a vîrstei de 9 luni, păra bere. După ce au consumai Petrovai Nuţu, căsătorit, tatăl a vestesc şi cum, poţi fii trei ţipi
tru îngrijirea copilului, în afa­ putîndu-se prelungi pînă ia 12 împreună bere, în drumul de în­ trei copil a decedat în condiţii dra­ dăn care unu’’ sigur—
ra concediului de maternitate. luni în cazul copiilor prematuri, toarcere, spre cabana forestieră matice, avînd alcoolemia de 2,zC (Va urma)
Concediul pentru îngrijirea distrofici şi a celor care necesită s-au oprit la o cunoştinţă unde au grame la mie. Dragă Valone,
copilului se acordă, la cerere, măsuri deosebite de îngrijire, băut un litru de ţuică. Din satul Şl in acest caz ca şl în altele jus­ Mulţi dintre cititori spun că ăi fi
in contfriuarea concediului pen­ pe baza recomandărilor medica­ Poieniţa şoferul Jude "Aurei, a mal o nivenţie de-a "noastră. Iţi mulţu­
tru sarcină şi lehuzie sau oricînd le (art. 156 din Codul Muncii). tiţia işl va spune cuvintul, întrucH mim pentru felicitarea trimisă
pînă la împlinirea de către copil (Va urma) luat In cabina maşinii încă doi prie­ cei trei copil -trebuie întreţinut! de Paşti şi te rog să ne ierţi că
a vestei de un an. teni. Ajunşi în apropierea cabanei in continuare o facem publică chiar cu scrisul
VIOREL POP
în situaţia în care femeia- Consilier juridic pr. la şoferul a întors maşina si o înce­ Ing. GATA MIRON tău. Poate aşa 'se conving că noi
mamă nu recurge la acordarea Direcţia Muncii şi Protecţiei put manevra de mers înapoi pentru nu obişnuim să minţim...
concediului pentru îngrijirea Sociale a intra cu spatele la’ cabană, urmă- I.S.T.P.iM. Ifuncdoara.Dcva Te aşteptăm. MEŞTERUL -
(Urmare din pag. I) Cronica parlamentară nu a anunţat in acelaşi inter­
viu
televizat că a fost exclus
ţiuni din cadrul partidului, a din F.S.N. (mai rău ca pe vre.
fost doar o iluzie. Domnul N.S. mea comuniştilor) fără ca măcar
Dumitru nu a reuşit să adune să fi sfat cineva de vorbă cu
în jurul Iui nucleul unei posi­ fost pînă Ia Convenţia Naţiona­ căutat acolo unde expresia di­ sistem economic. La întrebarea: dînsul. De exclus nu l-a exclus
bile mişcări politice distincte. lă. o mişcare politică modernă, versităţii se poate exprima cel „Ce aţi fi făcut dvs. pentru re­ nimeni. Insă l-aş întreba de cîtc
De altfel, după lovitura nereu­ neîngrădită dc structuri organi. mai clar în structurile organiza­ lansarea economici răspunsul ori a participat Ia şedinţele gru­
şită din Convenţie, a revenit în zatorice rigide, fără acea atit torice, adică in Parlament. Pre­ a fost dezarmant dc simplist : pului parlamentar din care face
grupul parlamentar F.SN., fără de uzală unitate în jurul lide­ şedintele Senatului, domnul Bir- „M-aş fi ocupat de toate pro­ parte ca să nu zic Ia acţiunile
nici o jenă, dc parcă nimic nu rului. Admiterea existenţei di. lădeanu a intrai in „rezonanţă", blemele economici naţionale”. politice ale Frontului ?
s_ar fi intimplat. Incidentul din versităţii dc opinii in cadrul reluînd un mai vechi alac por­ Cam cum ar fi răspuns un se­ Eu zic că detaşarea acestui
Convenţie, este prezentat acum partidului, a creat imediat im­ nit împotriva Gu\"ernului. Este cretar de partid pe comună. A mic grup dc parlamentari este
ca o necesară diversitate în u- presia că Frontul este slab, că deja cunoscută poziţia sa faţă te ocupa de toate problemele c- firească şt esto mai puţin gravă
nitate, !ndică expresia opoziţiei nu poate introduce disciplina de prima etapă a liberalizării conomioi nu este o strategie de decît se pare. Rău este că de­
interioare din partid. Dl. N.S. necesară unui partid cu respon­ preţurilor, critica aspră adresată reformă economică, ei o preocu­ taşarea lor nu s-a făcut pe ba­
Dumitru nu este un lider poli- sabilitatea guvernării. Acest tip Guvernului pentru lipsa protecţiei pare curentă a oricărei admi­ za unor diferenţieri ideologice
1 ie autentic, pentru că nu a reu­ de disciplină — cine nu-i cu sociale, pcnlru „capitalismul nistraţii. Dc altfel nici nu este clare, ci mai mult ca urmare a
şit să transpună într-un sistem noi, este împotriva noastră — sălbatic" cum a fost definit ul­ prea sigur că dînsul e convins luptei pcnlru putere.
coerent, noianul de idei pe care este de mult perimat şi el mai terior sistemul economic ce ar de necesitatea unei Reforme C" Dl. Ion Ilicscu atrăgea de cu-
le are. Acest fapt însă nu re­ există doar în mintea celor ce rezulta din reformă, Aminarea conomiec. Adică „să modificăm rind atenţia asupra necesităţii
duce cu nimic rolul acestui in­ nu reuşesc încă să se desprindă etapei a doua de la 1 ianuarie pe ici pe colo dar să nu schim­ ca Frontul să-şi cureţe propriul
teresant personaj în menţinerea de mentalităţile vechiului regim. la 1 aprilie s-a datorat tot iir băm nimic". Este de la sine în­ aparat de acele elemente care
pluralismului dc concepte poli­ Teama de organizare care ne lervcnţiei d-lui BirJădcanu pc ţeles că odată cu prăbuşirea au ajuns in structurile de con­
tice in interiorul partidului. Fă­ duce eu gîndul la lin partid de lingă preşedintele Ilicscu. To­ Structurilor organizatorice ale ducere doar .aiînatz de setea de
ră asemenea oameni, un partid tip comunist — este o boală de tuşi, do ee s-a detaşat preşe­ partidului in 22 decembrie, nu au pulere sau bogăţie.
în formare, cum este Frontul, care încă nu ne putem vindeca. dintele Senatului de această c- dispărut şi vechile Cadre de
s-ar transforma cu rapiditate in­ Convingerea mea e că actualii tapă a Reformei, doar cu ci le­ partid şi mai ales nu a dispă­ 1\S. Legea Societăţilor Agri­
tr-un pluton, disciplinat ce-i lideri sînt conştienţi de faptul va zile înainte de aplicarea ei ? rut mentalitatea acestora. cole, a suscitat discuţii aprinse
drept, dar fără strategii necesa- că un partid trăieşte prin per. Oare nu pcnlru a putea spune Frontul este învinuit acum do în cele două camere ale Paria-'
sarc a l conduce prin hăţişul sonalităţile sale, chiar mai mult ulterior — în cazul linei posi­ intoleranţă Ia diversitate. Dar meniului. Principalele forţe ale
plin de capcane al teatrului dccit prin platformele politice. bile agravări a situaţiei politi­ nimeni mi i-a dat afară pe n- opoziţiei nu au votat legea, In-
luptei politice A-ţi îndepărta personalităţile ce şi sociale, cu superiorilnie : eeşli oameni. Ei au anunţat vocînd pericolul unei noi colee
Tn dinamica poliiică actuală, acum. ar fi o greşeală. Frontul „Eu v-am spus că nu faceţi public — fără o consultare pre­ livizări. Sigur că dUDă atîţra
în întreaga lum.-', scade rolul osie insă un partid elastic, efor­ hino, dar nu m-ali ascultat". alabilă în grupul parlamentar ani de agricultură forţat colec­
partidelor, care devin tot mai turile organizatorice care se fac, Personal, îl cred pe dl. Bîrlă- — că se retrag din gruparea tivizată, ne e teamă de orice fel
mult, rampe dc lansare a lide­ sint menite să structureze acest dcnnu animat de cele mai no­ r.S.N. şi sp constituie înti-un de asociere, deşi sîntem cu toţii
rilor ce odată intraţi in scena eşalon atit de numeros şi dc bile intenţii, dar a critica me­ alt grup distinct (numit F.S.N. conştienţi (şi partidele de opo-"
politică, devin pernaiităţi inde­ divers, dar nicidecum să-l în­ reu, a spune că Reforma pro­ 20 mai) pentru că au puncte do zific au recunoscut acest lucru)
pendente sau cel mult motoare corseteze ’n chingile unor regu­ pusă de Guvern este greşită din vedere diferite. doar fermele mijlocii sau mari'
ale partidului, şi pot schimba lamente şi programe stricte, ri­ punct de vedere teoretic, este Acum ei se pling că an fost sînt rentabile într-o agricultură-
direcţia de înaintare a respec­ gide. prea puţin. Cine îl oprcşlc să daţi afară. Acest mic grup mi modernă.
tivii formaţiuni politice. propună o altă variantă, o altă şi.a găsit nici liderul şi nici i- Frica dc orjoc pare a fi co­
In acest context se nţsm-Vr/ă în a'-esle 'undiţii, sprijinul ‘.trah-gie de trecere Ia economia deologia, iar acum încearcă să munist, este o "boală care ce
că r.S.K. este, sau cil p.iiin a micului grup dizident, trebuia de piaţă sau, de ce nu, un alt pozeze in victime. Dl, Birlădea- vindecă greu.