Page 3 - Calauza_1991_65
P. 3

CÂLAUZA •   NR.  05  •  1091                                                                                                                  î'ag.  3


        Legea  nr.  31/1991  privind  sta­
      bilirea  duratei  timpului  de  mun­
                                         11  cheamă  Bulgăr  Robinson
      că  sub  8  ore  pe  zi  pentru  sala­  şl  locuieşte  în  Ilia.  A  lucrat  ca                                          tricinn  auto  pe  nume  IEUNIU ţ
      riaţii  care  lucrează   in  condiţii                             Apelul  unui  om  fără  picioare                       (are  locuieşte  în  Deva  şi  este
      deoscbite-vâtămătoare,  grele  sau   şofer  35  de  ani.  Dc  5  ani,  o                                                 in  prezent  pensionar.  Deci,  a-
      periculoase,  precizează :       boală,  l-a  lăsat  fără   picioare.                                                    cest  om  fără  picioare,  îl  roagă
        „Existenţa  condiţiilor   deose­  Nu  se  mai  poate  bucura  nici   ţele.  Prin  „Călăuza"  aduce  cal­  Deci, Bulgăr  Robinson,  ar  putea   pe  electrician  să-l  sprijine  pen­
      bite—vătămătoare,  grele  sau  pe­  măcar  o  clipă  de  o  cărare,  de   de  mulţumiri  unei  familii  din   avea  un  cărucior   cu  care  să   tru  a  putea  instala  motorul  pri­
                                       un  bulgăr  de  pămînt  pe  care
      riculoase  —  la  locurile  de  inuncă                         orăşelul  CHIMAY—Belgia,  în  zburde  pe  şosea,  să  nu  mai  fo­  mit.  Mai  face  un  apel,  pentru
      SE  STABILEŞTE,  pentru  fiecare   să-l  simtă  reavăn.  Nici  măcar   special  D-lui  Maudux  Francis,   losească  puterea  fizică  a  mîini-   un  acumulator  uşor  de  12  volţi,
      unitate,  de  inspectoratele  de  stat   de  o  pietricică,  nu  se  mai  poale   care  i-a  trimis  un  motor  Japo­  lor.  în  acest  scop,  face  un  apel   30-35  amperi.  Poate  apelul   de
                                       împiedica.  Sigur,  viaţa  acestui
      teritoriale  pentru  protecţia  mun­                          nez  marca  Honda  şi  4  cauciu­  către  o  mai  veche  cunoştinţă   faţă  v-a  fi  auzit  şi,  mai  ales,
      cii,  pe  baza  determinărilor  efec­  om,  nu  este  de  loc  uşoară  dar,                                              ii  va  aduce  lui  Bulgăr  Robin­
      tuate  de  către  personalul  încă-  oameni  de  bine,  încearcă  să-i   curi  olandeze,  la  care  se  mai   şi  chiar  prieten,   la  vestitul   son  căruciorul  cu  pornire  au­
                                       mai  atenueze  cit  de  cît  suferin-  adaugă  alte  ajutoare  materiale.  (cum  îi  spune  Robinson)  elec-  tomată.   '   Ţ.  MIRON
                                      Aflată  în  faţa  T.V.-lui  în  seara
                                                                                                                                 Dacă  vă  fac  din  ochi
                                                                                                                                                       însă
            Ştiaţi  că...            de  25  aprilie  1991,  în  jurul  ore­  Brâncuşi,  Ţepeş  şi...                          produsele  lactate,  brînză,  urdă,
                                     lor  20.30,  privesc  cu   mîndric                                                        smintină,  caş  ctc.  mai  strîngeţi-
                                     speranţă  şi  îngrijorare  ereseîndă                                                      vă  o  dată  cureaua  liberalizării,
                                     nou-nouţa  bancnotă  dc  500  Ici.       strîngerea  curelei                              iar  copiilor  nu  Ic  mai  spuneţi  po­
                                     Intre  timp  a  apărut  şi  pc  piaţă.                                                    veşti  cu  moşi  buni  şi  înţelepţi  că
      drat  in  unităţile  specializate  alo
      Ministerului  Sănătăţii  din   care   Mîndrie   pentru  că  nu  se  uită   şit  prim-ministrul  să  bage  frica   făceai  piaţa,  astăzi  nu  vom  pu­  nu  vor  mai  avea  ineredere   în
      rezultă  depăşirea  limitelor  prevă­  tripticul  dc  aur  al  culturii  ro­  în  bişniţari,  o  poate  încerca  sim­  tea  cumpăra  pe  barba  blajinului   bancnota  din  port-money-ul  d-
      zute  de  normele  republicane  de   mâne,   Emineseu-Brâncuşi-Enes-   bolistica  lui  Vlad  Ţepeş.  îngri­  şi  ancestralului  sculptor,   dccît   voastră.  încă  nu-i  dezamăgiţi.  În­
      protecţie  a  muncii.  Inspectoratele   cu.  Speranţă  că  încă  nu  este  to­                                           cercaţi  mai  bine  cu  poveştj  des>
      de  stat  teritoriale  pentru  protec­  tul  pierdut  (adică  mai  sînt  posi­  jorare  pentru  că  dacă  acum  eî-   verdeaţă  pentru  ciorbe  şi   alte   pre  Ţepeş.  Poate  ele  vor  ţine...
      ţia  muncii  au  obligaţia  de  a  ve­  bilităţi  pentru  bancnote  de  200,   ţiva  ani  îngrămădeai  în  buzunar   salate  şi  ierburi  recomandate  cu­
      rifica  dacă  la  data  efectuării  de­  300,  100  ctc.)  şi  că  dacă  nu  a  reu-  cîtcva  bancnote  de  zece  lei   şi  relor  de slăbire.  ELEONORA  STANCIU
      terminărilor   s-au  aplicat  toate
      măsurile   pentru   normalizarea
      condiţiilor  de  muncă  şi  dacă  in­                                                                Veşti  bune  din  America
      stalaţiile  de  protecţie  a  muncii
      funcţionează  normal.
        Durata  reducerii  timpului   de                                                             Colaboratorul  nostru  Petru   CONSTRUCTION   &  REPA-
      muncă  şi  nominalizarea  persona­                                   La V   ca  o            Jurj  a  înfiinţat o  Companie  de   IltS  FROiVI.  îl  felicităm  şi  îl
      lului  care  beneficiază  de  program                                                        construcţii   numită   chiar   mulţumim  că  nu  şi-a   uitat
      de  muncă  sub  8  ore  pe  zi  se  sta­
      bilesc  prin  negocieri  între  patroni                                                      TRANSILVANIA  —  DEVA  —    niciodată  ţara,  baştina...
      şi  sindicate,  sau,  după  caz,  repre­
      zentanţii  salariaţilor".
        Considerăm  că  liderii  sindica­
      lelor  din  unităţi  trebuie  să  me­                                                         100.000.000  d e  cîinî
      diteze  cu  atenţie  asupra  acestor
      prevederi  care  vin  în  sprijinul                                                         . Prieten  adevărat,  câinele  şi-a   sau  sub  avalanşe,  în  depistarea
      muncitorilor  şi  împreună  cu  con.                                                       câştigat  încă  din  negura  vremu­  gazelor scăpate  din  conducte  şi  la
      ducerile  respective  să  treacă  la                                                       rilor  locul  în  familie  şi  societa­  descoperirea   ascunzătorilor   de
      aplicarea  lor.                                                                            te.  Pentru  satisfacerea  nevoilor   droguri,  în  conducerea  nevăzăto­
              MIRON  CÂTA                                                                        sau  capriciilor  sale,  omul  l-a  se­  rilor  şi  a  surzilor  prin  aglomera­
           ISTPM  Hunedoara  Deva                                                                lecţionat  cu  grijă,  croind  în  ce­  ţiile  urbane.
                                                                                                 le  15  milenii  de  convieţuire  a-   înfiinţat  în  1988  Clubul  Naţio­
                                                                                                 proape  800  de  rase  distincte  în-   nal  pentru  Cîinii  Utilitari,  cu  se­
       I                                                                                         tr-o  populaţie  de  peste  100.000.000   diul  în  Deva,  a  pregătit  în  şcoli
                                                                                                 de  cîini.                    judeţene  de  dresaj  canin  sute  de
              Din  durerile  şi  suferinţele  unui  fost                                          Urmîndu-1  credincios  prin  cîm-   clini,  o  parte  din  aceştia  absol­
                                                                                                pli  şi  munţi,  în  deserturi  şi  în   vind  examene  de  lucru  pe  spe­
                                    deţinut  politic                                             cosmos,   apărîndu-i  viaţa  şi  pă­  cific :  însoţire,  pnză-apărare,  ur­
                                                                                                                               ma  sau  pază  specială
                                                                                                                                                    conform
                                                                                                 zi ndu-i  turmele  şi  vatra,  clinele
                                                                                                 a  dobîndit  capacitatea  de  a-1  în­  normelor  de  arbitrare  ale  Fede­
              Ministrul  transporturilor în  guvernul  Nistor  !"                                ţelege  şi  a-1  iubi  pe  om.  Clinii   raţiei  Chinologice  Internaţionale.
                                                                                                 de  pază-apărarc,  cîinii  utilitari  se   în  perioada  4-11  mai  1991  ins­
      I    IV.  Dc  la  colegii  mei  de  ce­  şi  concis   întrucîi  totul  se  va  du-nij  şiroaie  din  gură.  pot  dresa  foarte  bine  şi  foarte   tructori  pentru  cîinii  utilitari  ai
         lulă  am  aflat  numele  cîlorva  consemna  într.o  declaraţie  pc   „Las’  că  ştim  noi  mai  bine !“   uşor  pentru  o  multitudine  de  ac­  Asociaţiei  Chinologice  din  Româ­
         dintre  călăii  noştri.  Unul  era  care  va  trebui  să  o  semnez.  în  şi  iar  pac  un  pumn  în  ficat.  A-   tivităţi.  Sînt  foarte  buni  cîinii   nia   participă   la   Deva   la  o
         locotenentul  de  securitate  Lu-  camera  de  anchetă  mai  intra­ poi  m-au  lovit  pe  rînd  cu  pum­  poliţişti  şi  cei  care  apără  fron­  tabără  de  perfecţionare  şi  specia­
         pea  care  îl  omorîse  în  bătaie  pe  seră  doi  caralii.  nul  în  cap  şi  cu  piciorul  în  tes-   tierele,  cei  caro  păzesc  obiecti­  lizare  in  finalul  căreia  vor  sus­
         tînăru!  Roman  Miron.  Ancheta­  Au  urmat  întrebările.   „De  ticole.  Mi-am  pierdut  cunoştin­  vele  economice.  Ei  pot  fi  specia­  ţine  două  demonstraţii  de  dresaj,
         torul  ce  mă  interoga.se  pe  mi­  unde  şi  cu  ce  ocazie  l-ai  cu­  ţa.
         ne  se  numea  lordache  şi  era  noscut  pe  Nistor  Ioan ?“  „Ce   Dar  bestiilor  nu  lc-a  fost  su­  lizaţi  in  salvarea  oamenilor  imo­  in  municipiul  Hunedoara,  vineri
         locotenent  major.  Tot  atunci  în  fel  dc  om  era ?“  „Cînd  te-ai  în-   ficient.  M-au  trezit  turnînd  din   bilizaţi  în  case  incendiate  sau  în   .1U  mai,  ora  17  pe  stadionul  „Si-
       celulă  am  făcut  legătura  între  tîlnit,  de  cîtc  ori  şi  ce  aţi  dis­  găleata  cu  spălătoare  apă  peste   pericol   de  înec,  în  descoperi­  dcrurgistul"  şi  în  municipiul  De­
         monezile  de  50  de  bani  care  le  cutat ?“  „Dacă  Nistor  Ioan  ţi-a  mine.        rea  oamenilor  în  viaţă,  îngropaţi   va,  sîmbută  11  mai,  ora  10  pe
         aveam  asupra  mea  la  perchezi­  vorbit  şi  ţi-a  oferit  o  monedă
         ţie  si  monezile  lui  Nistor  Ioan  de  50  de  bani  însemnată  pen­  „Si  nu  recunoşti  că  trebuia   sub  dărîmăturile   cutremurelor  stadionul  „Cetate".
         poansonatc  cu  micuţul  triunghi  tru  a  vă  recunoaşte ?“  „Dacă   să  fii  ministrul  transporturilor
         pentru   recunoaşterea  asociaţi­  ştiu  despre  un  guvern  Nistor  şi   în  Guvernul  Nistor,  banditule 2“
         lor.                        ce  funcţie  ocupam  eu,  Borcan   „Eu  ministru 2  Niciodată  dom­  SOCIETATEA  COMERCIALA
          Am  mai  aflat  că  securitatea  Ioan,  în  acest  guvern ?“  nule !“                        CRÂCIUNSCOMP.
         încearcă  să-l  acuze  pe  Nistor   La  primele  întrebări  am  răs­  „Scoatcţi.l,  aruncaţii   afară   Rest.  „Bachus"
         de  acţiuni  subversive,  de  încer­ puns  calm,  scurt  şi  concis  aşa  pc  acest  ticălos  împuţit!"  urlă   Vă  oferă  zilnic
         care  de  răsturnare  a  regimului  cum  mi  se  indicase.  Cînd  am   lordache  la  cei  doi  caralii.  MENIU  PENSIUNE
                                                                  Am  zăcut  apoi  pc  o  saltea
         popular,  de  formare  a  unui  gu­  răspuns  însă  că  în  viaţa  mea   puturoasă  în  celulă  2  zile,  în­  !a  preţul  de  30  de  Iei  com­
         vern  propriu  prin  care  să  pre­ nu  am  auzit  prostie  mai  mare   grijit  fiind  de  colegii  mei  de   pus  din  supe  şi  ciorbe,  dife.
         ia  puterea  în  ţară.      dccît  că  aş  ocupa  vreo  funcţie   suferinţă.  După  încă  o  zi  mi  se   rite  mîncăruri  gătite  şi   de­
          După  patru  zile  sînt  scos  din  într-un  guvern  Nistor  care  să                   serturi  variate.
         nou  şi  dus  sus  la  anchetă.  Am  înlăture  pe  comunişti,  am  fost   rezervase  surpriza  confruntării   Se  pot   face   abonamente
         luat  loc  pe  un  scaun  în  faţa  lovit  sălbatec.    cu  acuzatul  principal,   Nistor   lunare   şi  săptămînale,   cu
                                                                                                          ireproşabilă,  pentru
                                                                                                  servire
                                                                 Ioan.
         mesei  anchetatorului.  Acesta îmi   „Nu  recunoşti 2"           (va urma)               acasă  sau  în   saloanele  res­
         spune  că  de  abia  acum  începe   „Dar  nu  ştiu  la  ce  vă  refe­                    taurantului  nostru.
        ancheta cu  adevărat iar la  între­  riţi  domnilor  ofiţeri!“  am  mai   IOAN  BORCAN
         bările  puse  să  răspund  scurt îngăimat  eu  cu  sîngele  curgîn-  (a  consemnat  CRISTIAN  ILCA)  Programul  dc  servire  între
                                                                                                  orele  12—17.
        îmi  este  foarte  greu  să  vorbesc                                                                                   o  preţuiau  pe  ea  şi  ea  îi  preţuia
      despre  mama.  Cine a  fost mama ?         AMINTIRI  DESPRE  PĂRINŢII  MEI                                              pe  ei.  în  legătură  cu  aceasta,
      Ştiţi  că  titlul  pe  care-1  iubea  ea                                                                                mi-aduc  aminte  de  timpul  cina
      cel  mai  mult  era  „mama  regină".                                                                                    eram  refugiaţi  în  Moldova,   la
      Acesta  a  fost  numele  cu  care  de                                                     vorbesc  despre  dînsa,  pentru  că   Bicaz.  La  un  orfelinat  de  pe  Va­
      fapt  a  fost  cunoscută  In  Româ­  înainte  dc  a  muri  atît  de  neaşteptat,  Maica  Alexandra  (prin­  erau  atîtea  lucruri  şi  probleme  pe   lea  Bistriţei,  la  Mînăstirea  Bis­
      nia  mai  mult  declt oricare alt nu­  cipesa  Ileana  a  României)  ne-a  înmînat  o  parte  din  manuscrisele   care  le  vedeam  în  acelaşi  fel.  în   triţa.  era  un  mic  orfan,  nu-mi
      me.  Pentru  mine  a  fost  mama   personale.  Incepind  din  acest  număr  vom  publica  sub  titlul  „A-   primul  rînd,  în  marea  dragoste   amintesc  cum  îl  chema  dar  el
      mea.  A  fost  regina  mea  şi  a  fost   mintiri  despre  părinţii  mei”  o  parte  din  însemnările  ce  se  află  la   pentru  România.  Cred  că  nimeni   îşi  zicea  singur  „Marele  Păcătos".
      şi  cea  mai  bună  prietenă  pe  ca­  noi...                                   V.R.      n-a  iubit  România  cum  a  iubit-o   El  fugea  de  acolo  şi  venea  la  noi,
      re  am  avut-o.   Totuşi,  cînd  mă                                                       mama.  Totuşi,  cînd  vă  gîndiţi,  a   la  Bicaz  —  la  Mama  Regina  —
      gîndesc  la  dînsa  astăzi,  îmi  este                                                    venit  în   Ţara  Românească  un   şl  văd  şi  acuma   cum  feciorul
      foarte  greu  să  o  văd,  mai  mult   fiind  foarte  mirată,  am  întreba­  bine  de  seamă  cînd  spui  „nu",   biet  copil  de  17  ani  care  nu  ştia   deschidea  uşa  zicînd :  —  „Maies­
      pot  să  spun  că  o  simt.  Persona­  t-o : „... dar  lumea spune,  de pildă,   pentru  că  nu  trebuie  să  dai  î-   nimic  despre  nimic,  nu  ştia  ni­  tate  a  venit  Marele  Păcătos".  El
      litatea  ci  care  era  atît  de  caldă,   eă  tu  mă  răsfeţl  foarte  mult  şi   napoi;  dacă  este  „nu"  trebuie  să   mic  despre  istoria  României,  ni­  avea  atunci,  cred,  şapte  ani.  era
      atît  de  înţelegătoare  şi  atît  de  o-   că  niciodată  nu  mi-ai  spune  „nu“   fie  un  „nu"  adevărat.  Este  ceva   meni nu se gîndise  s-o  înveţe  ceva   cam  de  o  vîrstă  cu  mine,  şi  el  Si
      menească  îneît  pentru  ea,  cn  a-                                                                                     spunea  mamei:  —  ....ce  vrei.  eu
      devârat,  toată  lumea  era  egală.   şl  dacă  aş  cere  să-mi  pun  capul   care  am  încercat  şi  eu  să  aplic   şi  nu  vorbea  o  boabă  româneşte.   vorbesc  româneşte   dar  tu  vor­
      Nu  era  nimeni   despre  care  să   în  foc  ai  spune  da".   Şi  mama   copiilor  mei,  şl  nu  cu  autoritate.   De  fapt,  n-a  învăţat   niciodată   beşti  regineşte".  Vă  spun  această
      spună  dînsa  că,  omeneşte,  o  per­  mi-a  răspuns:  „sigur  că  aş  spune   A  fost  totdeauna  o  încredere  ex­  bine  româneşte  şi,  cu  toate  aces­  poveste  pentru  că  arată  o  latură
      soană  era  mai  importantă  decît   „da"  dacă  al  fi  atît  de  proastă   traordinară  între  mine  şi  mama.   tea  nimeni  nu  s-a  înţeles  atît  de   foarte  puţin  cunoscută  a  omeniei
      alta,  Rar  am  auzit-o  să  zică  „nua.                                                                                 care  o  caracteriza  pe  mama,
     O  singură  dată,  de  fapt,  mi-aduc   să  faci  aşa  ceva".  „De  altfel,  —   Ne-am  înţeles  aşa  de  bine  şi  de   bine  cil  poporul  român,  şi  cu  ţă­  (va  urma)
      aminte  că  mama  a  spus  „nu",  şi,  spunea  dînsa  ■=■  trebuie  să  bagj  aceea  găsesc  că  îmi  este  greu  să  ranii  cum  s-a  înţeles  mama.  Ei  Maica  Alexandra
   1   2   3   4