Page 2 - Calauza_1991_78

I’ag. 2 CALAUZA • Nr. 78 • 1991

(Bursa XXIX) Qfi Cg ggllteStă Proprietarii de pămînt vor da faliment?

După Revoluţie interesul pen­ pină noaptea ? Să zicem că ape­ cînd această cheltuială nu e
opoziţia legea privatizării? tru a redeveni proprietari de pă- lezi Ia ajutorul societăţilor do greu să-ţi închipui că nu ai
mînt ajunsese la apogeu. In mecanizare. întîmpini' greutăţi, nici un fel de cîştig. Dacă mai
toate satele au existat discuţii, eşti purtat de azi pe mîine, se plăteşti şi impozitul îţi dai sea­
Este clar că avem de-a faec tru Uniunea Sovietică. Se ve­ neînţelegeri, lupte şi uneori chiar defectează tractorul, combina ! Şi ma că eşti falimentar sadea. Aşa
cu confruntări cu pronunţat ca­ hiculează cifra de 70 milioane crime pentru păinînt. apoi mai vin tarifele! Pentru un că entuziasmul se va transforma
racter politic. Aceasta si expli­ dolari, sumă ce poate fi livrată Ploile, oboseala, munca grea au hectar de grîu sau orz de recoltat încetul cu încetul în ură faţă de
că de ce pe unele aspecte ale prin intermediul Băncii Asiatice făcut să scadă imediat interesul ţi se cerc 4000 Iei sau chiar mai pămînt şi faţă de cei care ne
mult. Cheltuiala pentru un hec­
pentru pămînt. Vezi sute de hec­
conduc pe acel drum al falimen­
proiectului guvernamental (cuan­ de Dezvoltare. Taipe şi Mosco­ tare năpădite de rapiţă şi alte tar dc pămînt se ridică (dacă il tului proprietarului dc pămînt...
tumul împropietâririi, penetraţia va nu întreţin relaţii diploma­ buruieni. Dacă eşti bătrîn, cum lucrezi cu societatea de mecani­
capitalului străin) s-a accentuat tice. poţi oare să lucrezi de dimineaţă zare) la 17 000 sau 20 000 lei. Fă- X. ILINA
în mod deosebit, in timp ce al­
• înecpînd de la 1 august ma­
tele au fost lăsate în umbră, ca, a
de pildă, caracterul neoperaţio- gazinele care vindeau pe valută „ 2)â pmţi tlchlm au dă nu...
s-au închis. Aceasta este una din
nal în practică a programului în cauzele care au făcut ca leul să (Urmare din pag. I) domnului, fată dragă nu mai sta
condiţiile în care un sistem com­ aibă la „licitaţiile bancare" ccl în cînd la tine, sigur îi că în pă pernă şi dă din crace rapid
Parlamentul nostru mai lipseşte
puterizat naţional nu există. O- mai scăzut curs de pină acum copilaş pă lingă tine, dălen vi­ numa un hoţ brevetat la Aiud, ori cu telefonun coace să te pun
poziţia a considerat că i se ofe­ leag pă şcstache şi hai să cola­ căn rest avem dă toate, noi şi fuguţa pă felie cu cine trebuie.
ră un prilej de a obţine popu­ faţă de dolar : borezi la ziarul nostru Lumea italienii, ăia au o curvă deputată, Oricum convingerea mea ie că
I S = 270 Iei. Interlopă. Cum numi fac sînge aşa căi o idee ! miam perdut timpu dă pomană
laritate acum în preajma ale­ rău pentru vreo damă dă con­ Ce pont, animaţ mic vrei sămi cu tine siniora (siniore) AII Ca-
gerilor locale, anunţate de F.S.N, • Cursul mediu al dolarului, sumaţie mai ales cînd îi şi dă serveşti, nu şti căs retras pă bune pone !
pentru sl'îrşitul lunii octombrie. nerecunoscut, numi încord nici dăn afaceri, curat ca lacrima Arivedcrci roma,
la începutul lunii august era :
muşchii aiurea să te caut numii cristi ? Acu fac un ban cinstit, P.S. Doamnei ce ma sunat întro
I I.ASII 6 VI.ASII FLASII 1S == 1,7413 DM la Bursa din casaţi dovedesc -calităţile mele cresc ciuperci şampion şi iepuri noapte cînd ieram dă serviciu
dă boschet internaţional. Dacă dă casă, vopsesc puncte albe pă la redacţie, schiuzmi medăm că
Frankfurt şi de 1 $ = 1,7045 DM
• Deficitul comercial al Sta­ ieşti ucenica lu mis univers cau- tabla dă şah şi sug turla bisericii nu mam putut ocupa păndelete
telor Unite în luna mai a fost la Bursa din \ow York. tămă tu şi mai stăm de vorbă. din Deva sămi ascut gingiile,, că dă d-ta, da aveam deja lingă
de 4,37 miliarde dolari, compa­ Zic pas. Şapoi şlie Valone, ştie dinţii mior căzut la cutremura mine dă intervievat o persoană
b u r sa n i: vgrâ că dacă urci sus dă tot picaju din Banat. Oricum chestia cu comestibilă şi nu mă puteam
rativ eu 4,51 miliarde in luna îi cu botu pă labe ca Grivei în bumăştile dă cinci parale ie o pune pă lucru în schimburi pre­
aprilie. 1 DM = 113—120 lei farfuria cu luturi ; da ăstai des- goangă ori îi gata fumată ; dacă lungite. Poate altădată !
tinu fata, ăstai destinu ! în ches­ chiar crezi în ia ca în maica acelaşi.
• Taiwunul examinează acor­ 1$ =100—200 lei tia cu Parlamentul mai dat gata.
darea unui ajutor financiar pen­ II. B. O să mă mai gîndesc din cînd
Să se facă dreptate unui o m ! j
Mă numesc Medrea Ludovic, C.A.P.-ul nu s-a mai interesat *
Indiferenţa dumneavoastră domnule primar, ne poate costa viaţa.. 1 ! domiciliat în comuna Zam, nr. de ei. Pină în data de 04. 06. |
28. Mă adresez ziarului „Că­ 1991 cînd au venit să îi liciteze.
Nu ştiu sincer cum să încep dică iradiată cu cobalt mă a- distrugem omului ? E mai im­ lăuza" fiind cititorul şi abona- Şi a.şa s-a şi întîmplat — au
această scrisoare şi cui anume dresez şi de această dată dîn- portant să vindem toate vechi­ I tul acestui ziar, cu rugămintea fost licitaţi. Pe mine nu m-a
s-o adresez, dar ştiu un singur şilor. Rezolvarea unică ampu­ turile din sirăinătatc sau să că îmi veţi da unele îndrumări. întrebat nimeni cum m-am des-
lucru că aş vrea ceea ce ur­ tarea piciorului şi nici asta nu salvăm o viaţă de om. Dînşii Am lucrat la C.A.P. Zam — curcat cu ei timp de un an şi
mează să scriu să fie citit de se ştie cît poate fi de eficien­ se cred nemuritori ? Nu le este i i conducător de utilaj, din anul jumătate, cît i-am îngrijit şi
dl. primar şi vicoprimar al tă. în disperarea mea soţul meu frică că poate mîine nu 1979 pină la revoluţie cînd s-a întreţinut. Nu mi s-a plătit ni-
Devei. Mă numesc Taşcă Car­ mă duce la sediul ziarului „Că­ vor şti unde să fugă pentru a-şi desfiinţat C.A.P.-ul, la data de mic.
men şi am 35 de ani. Sînt ope­ lăuza" pentru a lua legătura salva viaţa ? Domnilor, daţi o
rată de 2 ori pină acum la cu d-nul Marcu. Dînsul îmi şansă d-lui Marcu — nu vă I I 22 ianuarie 1990, cînd am luat Sînt un om bătrîn de 56 de
piciorul sting dc-o tumoare garantează vindecarea fără a costă prea mult, pe cînd pe şi ultimii bani pentru cai şi ani şi nu avem nici eu nici so-
malignă în termenul medical, i’ămîne la aceşti ani fără picior. noi bolnavii — mii de bolnavi, munca pe care o prestasem. Din ţia pensie. Cu greu ne cîştigăm
un Neurofibrosareom. Acum Vreau să-l întreb pe dl. pri­ indiferenţa dumneavoastră ne data de 22. 01. 1990 şi pînă la traiul vieţii. Vă rugăm să ne
două săptămini am făcut din mar ce-i mai important oare poate costa viaţa.
nou o tomografie la Spitalul — să oferim spaţiu unui om \ 1 04. 06. 1991, am întreţinut şi în- ajutaţi dacă puteţi, să aflăm şl
Elias — Bucureşti. Rezultatul care poate salva vieţile ome­ TAŞCA carm en. grijit cei doi cai dîndu-le mîn- noi dacă ni se cuvine să fim
— Recidivă. Fiind tratată de neşti sau să-l oferim altora Hunedoara, b-dul Corvinul. care şi nutreţ şi tot ce trebuie plătiţi.
Institutul Oncologic Cluj — a- care prin eeea ce vînd due la nr. 3 bis t I pentru întreţinerea unor cai. Vă mulţumim

(Urmare din pag. 1) faste. Neîncrederea ar descuraja nute, din dobinzile dc la depu­ Pentru administrarea acestui i- ducătorii acestor Fonduri, fie ele
potenţialii întreprinzători, iar pri­ nerile bancare şi din cîştignrile mens capital se înfiinţează Fon­ de proprietăţi private sau dc
Există in principiu două mo­ vatizarea ar rămme o lozincă obţinute din vînzarea — cumpă­ dul Proprietăţii de Stat (F.P.S.) stat, trebuie să acţioneze pentru
dalităţi : transferul direct .şi tran­ goală. rarea de acţiuni ale societăţilor care este o instituţie publică cu desfiinţarea lor, deoarece prin
sferul indirect. Transferul direct, Aşadar, această soluţie, susţi­ comerciale aparţiuînd altor Fon­ personalitate juridică cu caracter transferul sau vînzarea de acţiuni
modalitate pentru care au optat nută de opoziţie, ascunde o cap­ duri. comercial şi financiar. şi active în final rostul lor dis­
partidele de opoziţie, constă în cană, care practic anulează legea Fondul Proprietăţii de Stat ave pare. Ori administrarea acestor
acordarea de titluri de valoare şi poate duce Ia mari dezechilibre un rol foarte important în pro­ giganţi va necesita un imens a-
care apoi să fie transferate in şi inechităţi sociale. cesul dc restructurare şi reabili­ parat funcţionăresc (o marc biro­
acţiuni Ia diferite societăţi co­ Proiectul guvernamental, susţi­ tare a societăţilor comerciale şi craţie ?!) care sc va opune cate­
merciale, prin intermediul Bur­ nut de un masiv grup de experţi CRONICA legea în scopul accelerării priva­ goric acţiunii de privatizare reală,
sei. români şi străini, optează pentru tizării îi conferă unele obligaţii care înseamnă pierderea locurilor
Care sînt dezavantajele acestei cealaltă modalitate, cea indirectă. cum sînt : reducerea permanentă de muncă, cc pot fi foarte pro­
modalităţi care. uu-i aşa, este Pentru a asigura transferul părţii a participării statului la capitalul fitabile.
foarte tentantă ? Lucrurile pro­ de 30 la sută din capitalul social, PARLAMENTARĂ social al societăţilor comerciale ; Legea în sine, nu oferă nici o
babil că vor derula astfel : după legea propune înfiinţarea a cinci rentabilizarea societăţilor comer­ garanţie că acest lucru nu sc va
transformarea T.D.P. (titluri de Fonduri de Proprietăţi Private ciale în vederea privatizării ; des­ întîmplă, pentru că Fondurile ac-
proprietate) in acţiuni şi obliga­ (F.P.P.) Acestea . sînt organizate fiinţarea unităţilor economice nc- ţionînd ca societăţi comerciale
ţiuni, acestea încep să circule li­ ea societăţi comerciale pe acţiuni într-o fază ulterioară, de la caz rcntabile. vor avea o maximă autonomie şi
ber pe piaţă, puţind fi vindute şi au in principal două scopuri : fa caz, F.P.P. îşi vor reduce cota Veniturile obţinute de F.P.S. nimeni, fie Parlament sau Gu­
pe bani. In condiţiile actuale, cind să gestioneze cu maximum de iniţială de 30 la sută din anumite pot fi folosite doar pentru inves­ vern, nu se va mai putea ames­
majoritatea populaţiei nu ştie ce profit capitalul social primit şi societăţi comerciale, oferind spre tiţii în societăţile comerciale fn teca în treburile lor. Pină atunci,
să facă cu acţiunile, precum şi să organizeze trecerea în proprie­ vînzare acţiuni. Aceste Fonduri vederea rentabilizării, finanţarea în funcţie dc răspunsurile pc
datorită dificultăţilor materiale tate directă către cetăţeni a a- nu au atribuţii de conducere di­ activităţii de privatizare şi pen­ care Ie va da societatea la im­
prin care se trece in prezent, rectă a societăţilor comerciale la tru acordarea de credite celor pactul cu Legea Privatizării, vor
mulţi vor dori să vîndă imediat ccstuia. lucrurile se întîmplă care deţin acţiuni, pentru că ele care doresc să cumpere acţiuni putea fi adoptate alte acte nor­
Practic
acţiunile pe bani lichizi. Feno­ astfel : toate Societăţile comer­ se ocupă doar de difuzarea cer­ sau active. mative care să corijeze deficien­
menul va avea două urmări ne­ ciale cu capital de stat sînt îm­ tificatelor de proprietate precum Ca şi F.P.P. şi F.P.S. nu are ţele pe care acum poate nici nu
favorabile : mai iutii o mare părţite în cinci grupuri relativ c- şi de crearea mecanismului pen­ atribuţii dc conducere, el nepu- le bănuim. Privatizarea unei e-
parte din depunerile la C.E.C. se gale, care constituie Cele cinci tru schimbarea acestora în ac­
vor transforma în cerere activă Fonduri. Fiecare Fond are în ţiuni ale societăţilor comerciale. tîndu-se implica în luarea deci­ conomii întregi, este un demers
ziilor la nivelul societăţilor co­
ceea ce va duce la sporirea ma­ compunerea sa societăţi comer­ Aşadar după ce vom avea cer­ merciale. Scopul acestei instituţii atît dc complicat incit este im­
sei monetare în circulaţie pe ciale din toate ramurile econo­ tificatele. de proprietate în mină, — Fondul Proprietăţii dc Stat — posibil să fie sonorizat în între­
piaţă, lucru ce va ridica inflaţia miei naţionale. l’.P.P.-ul este le vom putea transforma în ac­ este de a administra, pregăti şi gime. El trebuie început pc baza
şi preţurile ; o a doua consecinţă deci o instituţie financiară caro ţiuni în trei moduri : în condiţiile unei legi, bună sau mai puţin
cu urinări mult mai grave pc ter- are ca scop gestionarea capitalu­ stabilite de Ir.P.P., prin vînzarea oferi spre vînzare, intr-un pro­
centaj cc va fi aprobat anual de
men lung, ar fi polarizarea bruscă lui social. certificatelor şi cumpărarea dc către Parlament, cei 70 la sută bună, însă cu precauţie şi respon­
a societăţii. Oferta marc de ac­ acţiuni cu banii astfel obţinuţi şi rămaşi în proprietatea statului. sabilitate, pentru a nu transforma
ţiuni, va duce la scăderea va­ Fiecare cetăţean are un număr în sfîr.şit prin vînzarea lor la economia românească şi aşa de­
lorii acestora, astfel că ele vor fi egal de T.D.P.-uri la cele cinci Bursă şi cumpărarea cu banii ob­ Cam acestea sînt în marc pre­ bilă, într-un conglomerat haotic
achiziţionate la preţuri derizorii. Fonduri. ţinuţi, dc acţiuni. vederile legii privind mecanis­
Cei mai mulţi deci nu se vor a- Capitalul social al Fondurilor Pentru protejarea cetăţenilor mul dc privatizare. în dezbaterile dc întreprinderi falimentare,
lege cu nimic, pentru că banii se formează astfel : Statul trans­ români, care lipsiţi de experienţă parlamentare — şi nu numai —
obişnuiţi vor fi consumaţi rapid, feră fiecăruia din cele cinci fon­ nu ştiu în prima fază ce să facă subiectul cel mai dezbătut şi con­ P.S, Parlamentarii F.S.N, au ho-
in schimb cei care dispun de duri, 30 la sută din capitalul so­ cu aceste certificate de proprie­ testat l-a constituit înfiinţarea a- tărit — solidari fiind CU
membrii Guvernului —
să
bani, vor deveni mari proprietari cietăţilor comerciale care au fost tate, legea prevede că timp dc cestor instituţii, neobişnuite şl dea cîtc 2000 lei pentru si­
in mod artificial. In esenţă, ac­ repartizate acestora. Apoi fiecare un an, acestea nu pot fi înstrăi­ puţin cam neclare, numite Fon­ nistraţii din Moldova. Opo­
ţiunea s-ar transforma într-o po­ fond va emite tuturor cetăţenilor nate către persoane fizice sau ju­ duri. Există serioase temeri, că
larizare pronunţată a deţinători­ români certificate de proprietate ridice române şi după cinci ani, ziţia s-a eschivat cu o replică
lor de capital, dar nu pe fondul care după un an vor fi negocia­ către cele străine. aceste veritabile concerne indus­ „spirituală" : „Voi trebuie să
unui proces economic, ci al unu­ bile, pentru a permite posesori­ Aceasta este în marc procedura, triale, care grupează fiecare pe­ plătiţi, pentru că v-a bătut
Dumnezeu pentru cc faceţi cu
ia speculativ. Pentru reechilibra­ lor să-şi concentreze investiţiile dc transfer a celor 30 la sută din ste 1000 de întreprinderi, vor de­
rea societăţii ar urma o iminentă în unul sau mai multe fonduri, patrimoniul societăţilor comer­ veni atît dc puternice incit va fi ţara acum". Asta in ideea că
la 20 mai 1990, Frontul a ob­
expropicrc şi o nouă împroprie­ după dorinţă. Aceste Fonduri vor ciale. Ce se întîmplă însă cu cei practic imposibil să mai fie des­
tărire, intr-un interval foarte obţine venituri din dividentclc 70 Ia sută caro rămîn în proprie­ ţinut în Moldova 90 la sută
^
din voturi, E logic, nu ?
scurt CU urmări economice ne­ primite in baza acţiunilor deţi­ tatea statului în continuare ? fiinţate. Pentru că, nu-i aşa, con­