Page 2 - Calauza_1991_79
P. 2
ras. » CALAUZA • Nr. 79 • 1991
Bursa (XXX) CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „CALAUZA”
In apărarea postului de radio Timişoara
Casele de schimb valutar
Mă numesc GHEORGHE VA- Răzvan Teodorescu din partea — Să-l întrebăm pe d-1. Răzvan
în România SILE cu domiciliu] în Hunedoa RTV Bucureşti dispune schim Teodorescu ce l-a determinat Să
ra, str. 22 Decembrie, nr. I, bl.
barea frecvenţei de lucru de 630
ia o asemenea măsură ?
A înccpt la 5 august 1391 ac Collie ciobănesc scoţian (Lassie): CM4, et. 6, ap. 66, pensionat KHZ frecvenţă pe care emite — Ce urmăreşte prin schimba
tivitatea caselor de schimb va 200$. • Pui Labrador, mascul: pentru limită de vîrstă, cititor postul teritorial de radio Timi rea frecvenţei de lucru de 630
lutar. Ele au permisiunea de-a 6—7000 lei. • Pui Kin japonez : permanent al „Călăuzei", prin şoara pe o altă frecvenţă, care KHZ al postului de radio teri
cumpăra şi vinde valută in nu 60$. • Pui Dobermann : 60$. prezenta, cu respect vin a vă ru este recepţionată doar pe o dis torial Timişoara ?
merar, de a cumpăra cecuri de ga să publicaţi în „Călăuza", un tanţă de 30 km.-Prin această mă — Să spunem un nu hotărît
călătorie în valută şi de a înca FLASH • FLASH • FLASH apel pentru toţi cei ce Iubesc şi sură, atît noi locuitorii judeţu amestecului grosolan al d-lui Teo
sa nnele servicii turistice. îndrăgesc emisiunea postului de lui Hunedoara cit şi alte jude dorescu în activitatea postului
B.N.R. acordă dreptul să efec • Rezervele de aur, deţinute de radio teritorial Timişoara. ţe nu mai pot recepţiona pos de radio Timişoara 1
tueze operaţiuni de schimb va Banca de Stat a U.R.S.S. la fi Dragi prieteni ascultători ai tul de radio Timişoara, post în Vrem ca postul de radio teri
lutar numai următoarelor cate nele anului 1990, se cifrau, după postului dc radio teritorial TI drăgit de noi şi recepţionat cu torial Timişoara să emită în con
gorii de persoane juridice: aprecierile lui Alexandr Doum- MIŞOARA : multă plăcere. tinuare şi pentru totdeauna pe
1) Bănci comerciale care sînt nov, director în cadrul acestei — Prin măsura abuzivă d-1 Dragi prieteni, frecvenţa de 630 KHZ.
autorizate deja să participe la bănci, la o valoare de 4,4 miliar
piaţa valutară interbancară ; de dolari S.U.A.
2) Case de schimb organizate • Economiştii sînt de părere că „0 căţea a fătat în blocul 23 din Hunedoara../'
de alte bănci, precum şi agenţi rata, şomajului va cunoaşte o
de turism, societăţi cu activitate creştere după aprobarea de că (Urmare din pag. I) se apropie şi soţia sa, Iuliann, mulţi oameni necăjiţi. Mult mai
turistică şi alte persoane juridice tre . parlament, în perioada ur Auzind despre ce discutăm, in mulţi decît înainte".
constituite conform Legii 31/1990. mătoare. a legii privatizării a cului se aud lătrături înverşu tervine şi e a : „Sîntem într-un Ce mai putem spune? Ne de
Autorizaţia pentru casa de 30 la sută din industria de stat, nate. hal fără de hal. Am ajuns mai părtăm în timp ce bătrînul Cris-
schimb se obţine plătind un co ce reprezintă ultimul punct le — Aveţi şi cîini pe aici ? rău ca pe vremea lui Ceauşescu. tof îşi înhamă încet calul la că
mision de organizare de 50 000 gislativ din programul dc re- Trăim ca nişte animale. Noi nu ruţă... A trecut oare cineva din
de lei, care este supus revederii f®rme al guvernului. — Sînt cîini vagabonzi care avem clrept nici la alimente pen mai marii oraşului să vadă si
periodice. • F.S.N. pregăteşte un document şi-au făcut şi ei culcuşul aici în tru că nu ni s-a făcut contract. tuaţia ia faţa locului ? A încer
Băncile şi casele de schimb consacrat perspectivelor economi bloc. Puteţi să veniţi să vedeţi, Daţi la ziar să facă ceva pen cat să măsoare cu înţelegerea şi
pot cumpăra, fără nici un fel de ce şi politice pe semestrul al una a fătat chiar zilele astea tru noi că murim aici la iarnă. nu numai cu datoria vieţile a-
limitări, valută sub formă de doilea al anului curent. Cu acest In România sînt acum foarte ceslor oameni ?
bancnote şi C.E.C.-uri de călăto prilej vom afla că deficitul co vreo cinci pui.
rie, de la rezidenţi şi nerezi mercial valutar va fi, la sfîrşitul Cel cu caro stăm de vorbă se
denţi, persoane fizice. anului, de 1,35 miliarde $... numeşte CRISTOP DANIEL şi
Normele emise de B.N.R. per arc 61 de ani. Tiptil, curioasă, L u m ea interlopă
mit băncilor şi caselor de schimb UNCIA DE AUR
să-şi stabilească liber cursurile tras una la moacă şi deacu hoaş
la care încheie tranzacţiile. Cursu = 355,60$ (min.) (Uratare din pag. 1)
rile schimbului se afişează la =365,00$ (max.) tori tata şi bunicu şi-un frate ca stătea cuminte şl el ş-o zis:
începutul programului şi nu pot de-al tati, crăpînd cu toţii la Acum Floricele te alesăs cu li
fi modificate în cursul zilei res gherlă tata dumnezeu să-l ierte nişte mare poţi opera în voie.
pective. BURSA NEAGRA este cu lanţurile la picioare şi la Avea baba de toate aşa că Ba-
II. B. 1$ =210—220 lei bacu luă din toate cîte ceva dar
1 DM = U5—120 Iei mîini fiind acuzat de crimă şi
BURSA CÎINILOR Dl' RASĂ viol, şi mare manglitor. Cum ghinionul fu mare, îl văzu un
s-a-ntîmplat ? Vreţi să ştiţi ? A . vecin şi făcu legătura între el
• Pui Labrador din cnnisa de CURS VALUTAR intrat de bunăvoie şi nesilit de şi ţipetele auzite parcă din casa
Anomis, rasă pură, pedigree : nimeni într-o căsoaie unde trăia hoastei. ll urmări cu privirea pe
200S. • Pui dog german cu pe 1$ = 1.7345 DM o babă de 98 de ani după şman- tata intrînd iute la bătrină în
1$ = 0,6003£
digree : 150$/buc. • Pui rasă gleală că v-nm spus că era de casă chemîndo pe nume dar
meserie mare manglitor. Crezînd hoaşca zăcea cu dinaintea goală
că hoaşca nu-1 aude s-a furişat în mijlocul camerei plină de
Pe urmele sesizărilor trimise binişor dar curva bătrină lo sim sînge ca o fată mare că de tata
ţit el fiind puţin tras la măsea o dezverginase la 98 ani ai ei şi
„Călăuze/" a vrut să se distreze puţin cu cum vă spusei hoaşca . zăcea har
domnişoara care începuse a dezgolită pînă la buric ţeapănă
Urmare a depunerii la redac în parte a;] fost trimise domni striga : ajutor, ajutor hoţii. A- buştean. Cînd am aflat am rîs
ţia noastră de sesizări privind lor respectivi. Mulţumim Direc şi eu şi tot neamu, că de, dacă
activitatea telefoanelor, montări ţiei de Telecomunicaţii şi insis tunci tata io zis : Stai fă că nu
de telefoane şi întreruperi pen tăm ca cititorii noştri să fie a- te bat ci vreau să mă conving tata a avut poftă să dezvirgineze
tru neplată — de către domnii jutaţi pe cît posibil. Le împru dacă eşti fată mare .şi cum curva o fată mare de 98 de primăveri
DRAGOI LIVIU şi TIVDA DU mutăm domnilor de la telefoane bătrină şi regulată nu tăcea el se putea căca cineva în gustul
MITRU, ne-a răspuns Direcţia de înscrisul „CĂLĂUZEI" — „Fie lui ?
Telecomunicaţii Hunedoara-Dcva. care om are adevărul, necazul şi s.a gîndit car fii mai bine să-o
Răspunsuri adecvate fiecărui caz bucuria Iui"... facă să tacă. luîndu-i mau, io Pa pe curînd D. M.
(Urmare din pag. I) gea protecţiei patrimoniului, Le zibil. Forma dc guvcrnnmint a sprijini să îşi păstreze şi dez publice, conform legislaţiei na
gea taxelor şi impozitelor şi datului român esle republica". volte identitatea. Temerea este ţionale în vigoare".
organizarea de alegeri din care multe, multe altele. Aşadar sînt tranşate două ches ne justificată pentru că în art. 6 Acest document adoptat în iu.
să rezulte instituţii cu adevărat în vederea alegerilor locale sini tiuni mult discutate: forma do se prevede : „Statul recunoaşte şi nic 1990, prevede aşadar obli
legitime. în aceste condiţii ne necesare alte două legi, care şi guvernămint (republică sau mo garantează persoanelor aparţinînd gativitatea tuturor cetăţenilor de
aşteptăm ca o parte a opoziţiei ele aşteaptă să intre în plenul narhie) dar mai ales cea referi minorităţilor naţionale dreptul la a învăţa limba oficială a statu
să încerce să blocheze lucrările celor două Camere. Programul toare la forma de stai. La dezbn. păstrarea, dezvoltarea şi Ia px- lui. Utilizarea limbii materne în
Constituantei, tocmai în această din această toamnă este atît de teren t e z e I o r, parlamentarii primarca identităţii lor etnice, relaţiile cu autorităţile publice
idee, de a depăşi termenul li încărcat, incit este posibil să se UDiMR au protestat asupra for culturale, lingvistice şi religioase". se poate face dacă este „posibil
mită. Frontul, care poartă răs lucreze în program de cinci zile mei „stat naţional". Acest text este în deplină con şi necesar".
punderea adoptării Constituţiei pe săpiămînă in plen, ceea ce ar cordanţă cu reglementările in Pretenţiile reprezentanţilor u-
(deţinînd o majoritate care ii per fi greu dc acceptat ţinind cont ternaţionale, recunoscute şi dc nor minorităţi (cea maghiară în
mite să adopte singură acest act de faptul că parlamentarii sint statul român. Documentul final special) cxccde textul de mai
legislativ fundamental preconi implicaţi în organizarea alegeri, al Reuniunii CSCE de Ia Vicna sus, deoarece ei pleacă de la pre-
zează o serie de modificări la Re. lor locale... CRONICA prevede referitor la această pro miza că pot exista cetăţeni care
gulamcntul Constituantei, pentru Ştim foarte bine că în această blemă : „Statele participante vor nu cunosc limba română şi ca
a limita numărul vorbitorilor şi a primăvară, Adunarea Consti proteja şi vor crcca condiţii pen atare au dreptul de a se adresa
timpului afectat dezbaterilor. Nu zele Constituţiei, Pe baza aces PARLAMENTARĂ tru promovarea identităţii et în relaţiile publice în limba ma
tuantă a dezbătut şi adoptat te
feste o măsură atît de democra nice, culturale, lingvistice şi reli ternă, iar statul are obligaţia de
tică, ci dacă vreţi de protecţie. tor teze care au însumat toate gioase a minorităţilor naţionale a asigura toate condiţiile de a O
Pînă una alta, Ia Comisia de re opţiunile politice, acceptate şi a. de pe teritoriul lor. Ele vor res face. în aceste condiţii bineîn
dactare a proiectului de Constitu doptate de Constituantă, comisia pecta libera exercitare a dreptu ţeles că limba oficială nu mai
ţie s-au strîns peste 1500 de a- specială a elaborat proiectul de S-a încercat să se susţină ideea rilor dc către persoanele aparţi osie numai limba română ci şi
mendamente, care vor trebui dez Constituţie. Proiectul dc Consti unui sfat multinaţional şi chiar nînd acestor minorităţi şi vor limbile acestor minorităţi care
bătute şi supuse votului în ple tuţie cuprinde 151 articole struc neunitar. Adică o confederaţie de asigura deplina egalitate a accs. vor solicita dreptul de a folosi
nul Adunării Constituante. turate în şapte titluri. Acestea state formale pe principiul auto tona cu alţi cetăţeni". limba maternă în relaţiile pu
Numai discutarea şi votarea lor sînt: Principii generale ; Drep determinării. Pericolul unei ase Practic nici o diferenţă faţă blice.
— prcsupunînd cca 5 minute de turile, libertăţile şi îndatoririle menea forme de stat ne este mult de proiectul Constituţiei. Referi Mai în glumă mai în serios, ne
amendament — înseamnă peste fundamentale; Autorităţile pu. mai clar acum, ciiul criza din tor la limbă, art. 13 din Consti întrebăm dacă ceea cc solicită li
125 de ore. De altfel vă puteţi blice ; Economia şi finanţele ; Iugoslavia a intrat într-o nouă tuţie prevede : „în România, nii sînt drepturi sau privilegii.
face o idee cnumerînd şi cîteva Curtea Constituţională ; Revizui etapă. De altfel în art. 4 al Con limba oficială este limba română". Referitor la aceasta, iată ce scrie
dintre legile ce aşteaptă : Legea rea Constituţiei ; Dispoziţii fi stituţiei se prevede : „Statul nre Documentul reuniunii CSCE de în Convenţia internaţională pri
cadastrului funciar, cea a aren- nale şi tranzitorii. ca fundament unitatea poporului la Copenhaga prevede referitor la vind eliminarea tuturor formelor
dei, cca priviloare Ia impozitele Tiilul I PRINCIPII GENE român. Sfatul este patria comună chestiunea limbii : „Statele par- de discriminare rasială : „Aceste
agricole, Legea creditării produ. RALE — are 11 articole şi regie, (icipante se vor strădui să ga măsuri (măsurile de protecţie a
cătorilor agricoli individuali, Le montează problcmelo privind : şi indivizibilă a tuturor cetăţeni ranteze ea persoanele care a- minorităţilor) nu vor putea fo
gea bursei, cea a falimentului, statul român, suveranitatea, teri lor săi, fură deosebire de rasă, parţin minorităţilor naţionale, in nici un caz să aibă drept efect
Legea învăţămîntuluiţ care pro toriul, unitatea poporului, celă- de naţionalitate, dc origine ci menţinerea de drepturi inegale
babil vor fi două sau trei), Le ţenia .dreplul la identitate, ro nică, de limbă, religie, de sex, dependent dc faptul că ele vor sau deosebite pentru diversele
gea sănătăţii (lot aşa două sau mânii din străinătate, partidele de opinie, de apartenenţă poli trebui să înveţe limba sau lim grupuri rasiale".
trei), Legea vânzării locuinţelor politice, sindicalele, relaţii inter, tică, dc avere sau de origine so bile oficiale ale statului respec Acesle toate considerente ură
din fondurile întreprinderilor, o naţionale, dreptul intern şi in cială", Aşadar, Constituţia cons tiv, să aibă posibilitatea să în îndreptăţesc să nlirm eă textele
alta privind reparaţiile ce tre. ternaţional, simbolurile interna finţeşte indivizibilitatea statului. veţe limba lor maternă sau să (lin proiectul de Constituţie re
buiesc acordate celor expropiali ţionale ,limba oficială şl capitala. primească un învăţămînt în a- feritoare Ia problema statului şi
sau deposedaţi abuziv dc bunu Proiectul de Constituţie prevede Sînt afectate drepturile minorită coaslă limbă, precum şi dacă este unele drepturi ale minorităţilor
rile lor, o nouă lege a pensiilor încă din primul articol că: „Ro ţilor de această prevedere ? Tea posibil şi necesar, să o idilizeze naţionale sînt dem. ’ratice şi în
şi a asigurărilor sociale, Legea mânia este stat naţional, suveran ma reprezentanţilor minorităţilor perfectă concordanţă cu regle
audiovizualului, cca a presei, Le şi independent, unitar şi indivi. este aceea că, stalul nu îi va în raporturile lor cu autorităţile mentările internaţionale.
