Page 3 - Calauza_1991_86

CĂLĂUZĂ • Tfi-. 86 • 1991
Pag. 3

m uncă m ai scurt, crcnţi-vă
o
Democraţia - o ceartă în ADEVĂRATA independentă şi...
şl... fiţi m uncitori-capitalişti
pentru că acum — din păcate Scrisori din împărăţia mizeriei
familie? — to t m uncitori-eom unişti aţi
răm as (de ce ? păi nu prea vă
Am reuşit — e drept, pen­ unde lucraţi, pentru a rentabi­ interesează, pe unii, procesul M ă num esc BlKSAN MARIA amîndoi cîte o locuinţă. O are J
clin str. Lum inii nr. 13-8, P etri - nu m ai
tru puţine zile — să fim uniţi. liza bucata de păm înt pe care o m uncii ci mai degrabă pe col al la, pensionară ele 8 ani. Am avem nici drepturile |
Am reuşit să distrugem o dic­ lucraţi, pentru a rentabiliza du­ cîştigului — indiferent cum va din „epoca de au r ", noi cei de- ,
tatură, un sistem dictatorial. gheana prin care v-aţi p rivati­ li el) ! lucrat şi în m ină ca să-m i pot m olaţi pe jum ătate, chiar da- I
creşte copiii căci am răm as vă- că aceste drepturi au fost doar ‘
D intre noi au fost ucişi m ulţi zat — ei bine, cu toţii aţi fost Dacă fiecare întreprindere ar duvă şi stau aici din 1955. De pe hîrtie ? .
prieteni, fraţi şi surori. Avem înţelege că produc pentru ce­ doi ani şi jum ătate nu avem Este adevărat că acest cetâ- I
prieteni m utilaţi. P rin tre noi se tăţenii patriei lor şi nu pentru apă din cauza lucrărilor la ţean are copii dar locuinţa a- J
plim bă torţionarii .şi ucigaşii iar a avea cu orice preţ o producţie calea ferată pentru m ina Pi- ceasta e la fel ca cea avuta I
nouă ne este frică să-i arătăm cu OPŢUNI DE AZI care va fi falim entară încă din lier. Mi s-a spus că nu-m i m ai înainte. Credeam că s-a cam *
m ina, ne este frică să-i ducem start : atunci preţurile ar fi cu face legătura la apă pentru că lerm inaf cu m inciunile şi cu 1
în faţa judecătorului. în fru n ­ m ult mai m oderate şi m arfă pe m ă dem olează şi îm i dă locuin- favorizaţii d ar se m inte şi m ai J
tea m ultor în treprinderi şi prin de acord (fiecare in sectorul piaţă m ult m ai m ultă şi de ca­ ţă. rău. C hiar acest cetăţean a- pro- |
m inistere, P arlam ent ţi Senat, său) să scum piţi produsele de litate. P rim ăria m i-a dat pînă a- mis că eliberează locuinţa, d ar I
îşi m ai duc veacul m ulţi com u­ 5—10 ori şi chiar m ai mult. Acum Cit despre faptul că „Noi nu cum trei repartiţii d ar eu am nici gînd nu are, cu toate că fosta 2
nişti de ELITA — ca să nu vor­ ieşiţi pe străzi strigînd „Jos gindim , noi m uncim !“, a r fi răm as cu hîrtia şi alţii cu casa, locuinţă este goală. (
besc de Poliţie şi S.R.I. — care G uvernul !“, în loc să recunoaş­ m ai bine să fie reorientat în ■ fiind ocupate abuziv de unii O are pînă cînd se m ai per- J
au grijă să-şi „prim enească" d ru­ teţi greşeala de care aţi dat sensul „.„Noi gindim de aceea cetăţeni care se m ută din casă m it aceste abuzuiâ ? Unii Îşi I
m ul vieţii şi să-l „prim enească" dovadă. m uncim 1". în casă şi au fost susţinuţi de fac de cap şi alţii sint p u r şi ,
si pe al nostru. în m ulte fa­ Domnilor şi doam nelor, G u­ Să auzim num ai de bine, doam ­ sindicat. sim plu călcaţi in picioare. De |
brici — în prim ele zile de după vernul a liberalizat preţurile nu nelor .şi domnilor. U ltim a locuinţă am prim it-o ce ? Că au „prieteni" la sindi- J
Revoluţie — au fost schim baţi pentru a face dum neavoastră DORU CIIINEZU in m artie 1991, dar a fost ocu- cat ? De exem plu dl. BRAIŢ, ,
„şefii" com prom işi, aud că au rentabilă o fabrică falim entară, pată noaptea de PREDUŢ DI- cuci dom nia sa il susţine m ult! I
fost puşi la loc (e drept, nu ci pentru că acest lucru era pri­ NU care avea locuinţa la V-am scris cu speranţa că J
peste tot). mul pas spre econom ia de pia­ Poliţia călare şi... j etajul 3 şi a coborît la etajul poate dum neavoastră găsiţi a- (
Dacă dum neavoastră conside­ ţă ! Acest lucru nu l-aţi înţeles 2 deşi are tot două camere. I ceste răspunsuri căci eu nu le ,
raţi DEMOCRAŢIA ca pe o şi nici nu-1 înţelegeţi din mo­ Papa Ioan Paul j s-au făcut actele pentru pro- găsesc. Sau poate veţi afla dc |
ceartă în fam ilie, ca pe un „aşa m ent ce preţurile continuă să curatură dar el este tot în io- la dom nii care susţin încă a- ‘
am chef eu să fac", ca pe un crească. al IMea cuinţă. M i-c groază num ai cînd ceste acte nedem ne de „oam eni |
„îl dau jos pe ăsta pentru că V reţi preţuri mici ? A tunci m ă ginde.se că vine iarăşi iar- de bine" cum se cred m ulţi »
nu m ă bagă în scam ă" — atunci puneţi oam eni com petenţi la Este o unitate foarte „închi­ na şi trebuie să cărăm apa de azi. Dacă aţi avea drum prin fi
dragi cetăţeni ai Rom âniei aveţi conducerea întreprinderilor, de- sa44, cu antrenam ente dure şi pe deal, pe calea ferată. A ici l ulea Jiului v-aş fi recunoscă- *
tot ceea ce există la ora actu a­ barasaţi-vă de „băutorii de ca­ complexe. Beuşesc Întotdeauna nu vin nici m aşinile cu căr- toare dacă aţi veni şi în a - fj
lă : ŞOM AJ şi IN F L A Ţ IE ! fea" de prin birouri, faceţi lu ­ sft determ ine m anifestanţii să • sc buni. coastă Îm părăţie a m izeriei în J
retragă, cu o eficacitate extra­
Pentru a rentabiliza fabrica cruri de calitate într-un tim p- ordinară. D atorită lor, in m ai Liderul sindicatului de la care stăm vreo 3 fam ilii. ţ.
puţin de cinci m inute, ordinea se m ina P ctrila mi-a oferit o gar- Vă doresc la toţi num ai b i- 1
restabileşte. sonieră, dar eu stau cu unul ne şi sănătate. Cu încredere şl Jj
La 50 km de New York, caii
şi poliţiştii se întilnesc periodic din băieţi şi de aceea am cerut respect pentru adevăr. Jj
pentru a deveni „cci m ai buni4*. apartam ent, căci şl aici avem BÎRSAN MARIA *
Amintiri despre părinţii mei Se recrutează m ai intîi caii. Fi­
delă tradiţiei am ericane, adm i­
nistraţia pune afişe cu „de vin-
zare° la toate cluburile hipice
X III. La ieşirea în curtea scăl­ să ajungă uşor. A fost pusă iu ­ unde există cai disponibili. Ast­ C ontroversă
d ată în soare, muzica m ilitară a tii la Balcic. Cind am pierdut fel, foarte repede, vechii cai de
întîm pinnt sicriul în sunetele so­ Balcicul am putut s-o ducem la curse, de ranch sau plim bare sint aprinsă la Cugir
lem ne ale Im nului Regal, intr-o B ran unde. intr-o stîncă deasu­ luaţi de faim oasa poliţie. Sc
face o selecţie foarte riguroasă.
atm osferă vibrînd de em oţie şi pra bisericii pe care o clădise Apoi urm ează iniţierea. Se esti­ Doam na EMILIA GROZA clin Cu-
de plinătatea sentim entelor. A dînsa, i-am făcut o m ică capelă m ează că o form aţiune se poate gir a susţinut recent în faţa a doi
fost una din puţinele regine care în care a fost depusă şi unde face în 6 luni. încep să circule redactori oi „Călăuzei" că dl. Ion
prin oraş, supunindu-se călăre­
a fost dusă la m orm înt pe un lum ea putea să vină liberă să ţilor orbeşte. Raţiu a r fi Ianoş şi nu Ion. Discu­
afet de tun. Un detaliu care ne.a se închine. Cind a trebuit să In centrele de antrenam ente, ţia sc purta ele la două nivele di­
rupt inim a, nouă, copiilor ei, a părăsesc şi eu România am în ­ ofiţerii obişnuiesc apoi caii cu ferite ; redactorii noştri se aflau în
fost să vedem calul ei roib, cu cercat să iau inim a d ar nu a fost pocniturile de pistol, învăţîndu-i strada T ineretului Iar doam na Gro-
să nu se clintească nici la cele
şeaua de dam ă, urm ind sicriul. posibil fiindcă micul m orm înt m ai puternice zgomote. Această za în balconul blocului dc pe a-
era aşa de bine cim entat şi nu disciplină de fier nu exclude însă
M am a şi-a lăsat inim a ţării, afecţiunea şi com plicitatea din­ cceaşi stradă, şedea în tr-un fotoliu
cu o frum oasă scrisoare in care se putea deschide fără a produce tre poliţişti şi caii lor. Fiecare comod... prin
Controversa a luat sfirşit
spunea că toată viaţa ci lum ea zgomot şi a atrage atenţia poli­ om se ocupă personal de calul
a venit să i se plîngă şi ea a ţiei com uniste. Era ca şi cum ar său, obţinind acelaşi ritm de prom isiunea noastră că vom repro­
ascultat cu inim a deschisă şi, fi fost dorinţa ci să răm înă în m uncă. Se m unceşte 0 ore pe duce fotografia d-lul Ion Raţiu. Aşa
zi tim p de cinci zile pe săpiă-
dacă trupul ei trebuia să fie dus România, în mijlocul poporului minfi. că ne ţinem dc cuvînt.
la C urtea de Argeş, alătu ri de ei iubit. Mai recent, aceşti ..m unted” a- ION ALBU
tata, de Regele C arol .şi de Re­ (va urm a) sigură m enţinerea ordine! la con­
Sto-
certele rock (vezi RoUlng
gina Elisabeta, ca vrea ca inim a nes) şi l-au însoţit pe Papa Ioan
ei să fie acolo unde poporul poate MAICA A LEX A N D R I Paul al n -lea cu titlul de pro­ Ştiaţi că? răspindit m irosul de lăm iie, in
tecţie apropiată. Aceasta este o tim pul pauzei de prînz o arom ă
, ■ —. t .. , m— a ■ ■- ■ „ f am m a — a m m a a mmm a aaam a mmm a mmm a w a mmm a mm- m are încredere acordată lor de liniştitoare de trandafir, ia r
Anchetele
adm inistraţie.
către
I J realizate au relevat că sînt cci lor in organizarea ştiinţifică a obicei unele sem ne de obo­
• Din corectările specialişti­
după m asă, cînd se resim t de
m ai buni în zonele e d e m ai vio­
i phofnix „Simbolul pătimirii noastre11! lente ale N.Y. Un poliţist căla­ locului de m uncă rezultă im ­ seală şi som nolenţă, sînt difu­
re ţine locul a cinci poliţişti pe
jos. Astăzi sînt 139 de bărbaţi şi portanţa pe care o au culoarea, zate m irosuri înviorătoare de
9 femei (!) care com pun poliţia lum ina, tem peratura, muzica uleiuri eterice şi de răşini de
mişcării muzicale autohtone. J călare a N.Y. repartizată in 6 în crearea unor dispozitive fa. copaci.
Tinerii rockcri, fani ai metal- | trupe, dispuse In toată capitala, vorabile de m uncă. în atelie­ • Echilibrul ecologic este
din M anhattan la Drooklin, tr e - '
ului sau spccd-thrash-ului, ire- I cind prin faim osul şi periculosul rele întreprinderilor m odem e serios am eninţat de cenuşile de
buia să ştie că Phoenix n-a j cartier Bronx. culoarea pereţilor şi a utilaje­ term ocentrală rezultate din a r ­
Cu ani în urm ă influenţa lor
fost doar o „formaţie vocal- | se lim ita num ai la Central Park. lor este gîndită pînă în cele derea cărbunilor. A ceastă p ro­
instrumentală" cum titrau afi- J La slîrşitul secolului trecut se m ai mici detalii, se asigură o blem ă pare a fi rezolvată d e
şale, ci — înainte de toate — I găseau 400 d e cai num ai la ilum inare optim ă şi este difu­ specialiştii unei firm e olandeze
a reprezentat un simbol al cui- % N.Y. Activitatea cuprindea con­ zată o muzică special aleasă. care au reuşit un procedeu de
turii şi tradiţiilor strămoşeşti, | trolul m anifestaţiilor, însoţirea In scopul creşterii producti­ transform are a cenuşilor de
personalităţilor sau supraveghe­
descifrînd originile existenţei J rea com petiţiilor sportive. Atunci, vităţii muncii, firm ele japoneze term ocentrală in m ateriale de
milenare, nu printr-o istorie > a face parte din „munted*1 consti­ au început să utilizeze şi m iro­ construcţie. Reziduurile sint
falsificata de minciuni şi in- I tuia un veritabil privilegiu. As­ surile. Sistem ele de ventilaţie transform ate in agregate uşoare
terese meschine, ci prin mc- j prinde In fiecare an 2 000 de vo­ conduse prin calculatorul elec­ pentru betoane, înlocuind pie­
tăzi această unitate dc elită cu­
sa] sonor, sincer şi curat, poale | luntari înscrişi pentru 30 de tronic, răspîndesc arom ele pro­ trişul de rîu care a devenit un
chiar unic in felul său... * locuri. DANA ALDEA gram ate. D im ineaţa, pentru a. m aterial tot m ai far.
Ei rămin in conştiinţa noas- I nihilarca oricărei oboseli este ing. MIRON CĂTA
tră cei ca ne-uu dat nume. Ic- '
gănîndu-na speranţa si liber- I
tatca cu „MUGUR DE FLUIER" J
şi duioase „CANTAFABULE". |
i'olosindu-mă de materialele şi [ SERIALUL NOSTRU SPIONAJUL N-ARE VIRSTĂ
informaţiile strînse dc-a Iun- j
I A u trecut 16 ani... Era intr-a gul anilor voi încerca să re- \ In tim pul prim ului război. Ca­ căror origine engleză era prea m inarist intr-o şcoală teologică
J după amiază răcoroasă de liefez principalele etape ale * m era Comunelor a ţinut la Lon­ proaspătă, a descoperit că dom ­ evanghelică germ ană. O noufl
I toamnă timpurie, cind peste traseului parcurs de acest „mi- I d ra o .şedinţă secretă în care nul deputat Lincoln se născuse m işcare m isterioasă şi reuşeşte
I S 000 de spectatori s-au adunat racol bănăţean"... prim ul m inistru şi m inistrul de în G aliţia şi il chema Trcbici. să-şi ia licenţa în Teologie Ia
...Sintcm in primăvara <mu-î
în tribunele stadionului „Cor-
război au făcut im prudenţa
să
J vinul" din Hunedoara, pentru lui 1961, cînd „febra" TJIEy comunice deputaţilor unele a . Liceul şi-l făcuse la B udapesta U niversitatea din M ontreal, şi pe
la 1900 ajunge preot creştin la
| a asista la unul din cele mai SIIAD O W S ajunge şi la Şcoala * m ănunte intr-adevăr secrete a- Ncw-Ycrk. Inventind o descen­
* fascinante concerte pe care Medie nr. 2 din Timişoara, I supra situaţiei şi perspectivelor denţă fem inină din preşedintele
I PIIO ENIX le-a susţinut pe a- „electrificind" sufletul a cin ci' războiului. DEPUTAT, SPION, şi eroul naţional am erican L in,
* ceste meleaguri. Atunci, pe 16 tineri dornici să formeze şi ei j A bia au trecut citeva săplă- MANDARIN, PREOT, coln, îşi adăugă la coadă num ele
( octombrie 1975, M IRC EA B A - — asemetii semenilor lor b ri-J seam a că germ anii erau infor­ ESCROC, CĂLUGĂR, de Lincoln.
m îni şi englezii şi-au p u tu t da
N1C1U adresînd „un cald sa- tanici — o gaşcă de tineri cu >
C alitatea de preot o foloseşte
î lut din partea trupei", ne Invita chitări electrice. Şi-au găsit şi I m aţi pînă în cele mai mici a- CONCURENTUL pentru citeva escrocherii şi. de
I la u n spectacol retrospectiv, un nume, „la modă" — SFINŢII J m ănunte de to t ce se discutase LUI DALAI-LAMA frica poliţiei am ericane c nevoit
| deschis cu „V R E M U R I‘ şi in- — asortai cu o vestimentaţie | în şedinţa secretă. Era un lucru să fugă, nim erind la L ondra,
I cheiat — după aproape 4 ore " 9ic"- a • « i inexplicabil, in P arlam entul en­ în W hitc Chapcl. Redevine p reot
* — cu „P A S Ă R E A ROCK AN D Dar acest nume ^deranjează I glez sînt doar num ai gentlem eni schim bîndu-şi pentru prim a oară creştin, schim bîndu-şi doar con­
I ROLL", într-o atmosferă de pe unii tovarăşi — prea comod , şi gentlem enii nu pot fi trăd ă­ cetăţenia din austriacă in cca fesiunea şi intrînd in cea an g li­
2 vis, ce va ocupa cu siguranţă instalaţi în fotoliile culturii — | tori. m aghiară. E un fel de a vorbi cană. Sub haina neagră de păs­
astfel, sînt nevoiţi să-şi schim- J
T rădătorul era onorabilul de­
I o pagină sentimentală în albu­ bc num ele în.„ PIIO ENIX, | pu tat englez Lincoln, al cărui că şi-a făcut liceul, căci nu a tor anglican ajunge să câştige
sim patia arhiepiscopului de C an -
m ul amintirilor. Despre PHOE-
reuşit să-l term ine fiind d at a-
| N 1X s-a scris puţin, dureros (va urma) I num e adevărat nu-I ştia n i­ fară încă din clasa a (3-a. T ic­ terb u ry carc-i dă o parohie fo arte
I de puţin, deşi ar fi meritat un meni ! hiei se face atunci actor, dar bogată.
j capitol întreg din antologia ŞTEFAN BUDOI | C înd poliţia a cercetat m ai în­ după cîţiva ani se plictiseşte de ■ (va urm a)
deaproape trecutul deputaţilor a meserie, se botează şi devine se­ P.D.O,^