Page 2 - Calauza_1991_93

CĂLĂUZĂ • NR. 93 • 1991

BURSA (XXXXIV) Jiettaiuţia a iaUat pe paatta O petei (III)

Dl. Mugur Isărcscu, Guverna­ „In principiu, nu sînt împotrivă,
torul B.N.R. este adeptul unei dar momentul nu a fost bine ( Urmare din pag. 1) torii” casei : foşti şi actuali di­ cu distinsul domn L.F. (sperăm
posibile restructurări controlate ales" — era punctul de vedere rectori, alţi conducători, mari şi într-un interviu, în exclusivitate
a economiei naţionale. întrucit al d-lui Raţiu. plecat la drum, luîndu-şi de-alc mici, care erau îngroziţi. Şi a-
în anumite sectoare nu sîntem Şi Uniunea Sovietică va trece gurii pentru o zi întreagă. A ur­ cum, doamna Aurora îşi aduce — n.a.) şi-a făcut apariţia în bal­
competitivi pe plan mondial, în cursul acestui an la converti­ mat traseul obişnuit : de ia Gara aminte, clar, nu vag că, aici, la conul Operei, devenit celebru.
domnia sa propune ca soluţie — bilitatea rublei. La bursa neagră de Nord, pe bv. Republicii, apoi intrarea principală — o citez e- Din aproape toate colţurile ora­
închiderea fabricilor nerentabilc. — un dolar se schimbă pentru str. Circumvalaţiunii, str. Bre- xact : „atmosfera era înspăimîn- şului au început să vină mesaje
Deputatul ţărănist, dl. Ion Ra- 110 ruble. Record greu de egalat... diceanu (linia tramvaiului 4), tătoare”. Din piaţă, vuietul mul­
ţiu — intr-un interviu acordat Piaţa „Timişoara 700", str. Mă- ţimii se revărsa în valuri, valuri, pentru acest personaj, care pă­
Curs valutar rea a fi „capul". Şi e r a ! U ne­
BBC-ului, săptămîna trecută — răşeşti şi, în sfirşit, poarta Ope­ precum apele învolburate ale o-
se arată sceptic în reuşita op­ 1 dolar = 1,6372 DM rei. Marile bulevarde, străzile ceanului. Telefonul suna, ame­ ori era chemat cu insistenţă, la
ţiunii de corvertibilitate a leului Uncia de aur principale, cele mai mici intrîn- ninţător, fără întrerupere : „Nu telefonul de la poartă. Alte apa­
anunţată de guvernul Stolojan. 355,90 dolari duri erau, literalmente, ticsite de intră nimeni în clădire !“. A rate au fost instalate chiar pe
CINE PLĂTEŞTE MAI BINE ? militari : soldaţi simpli şi zgri­ apărut, Ia un moment dat, fos­ balconul de unde se vorbea. în ­
Salariul nominal brut, în triin. III 1991 buliţi de frig şi foame, ofiţeri, tul primar, speriat şi grăbit, care
Ramura industrială Salariul brut lună/lei poate şi generali care, însă îşi a plecat precum venise. în piaţă tunericul a cuprins oraşul şi,
1. Energie electrică şi termică 19 055 ascundeau „stelele" sub haine au fost montate, către orele seara, la 21,00, A.V. a plecat a-
2. Cărbune 17 811 greu de ghicit cui vor fi- apar- prînzului, instalaţiile de am pli­ casă...
3. Petrol 13 238 ţinind. A apărut, însă. un fapt ficare, zvonindu-se că „ştabii" de (Va urma)
4. Gaz metan 13 067 nou inedit : grupurile de oameni la Bucureşti (ce rost mai are. NICOL.AE rîR V U
5. Prelucrare lemn 12 803 civili — de toate vîrstele şi de... acum. cine ?) se vor adresa mul­
6. Sticlă, porţelan şi faianţă 12 163 ambe sexe — erau tot mai dese ţimii. Dar n-au mai venit... Dacă
7. Chimie şi petrochimie 11 789 şi, fiecare dintre ele se îndrepta îi era frică ? Acum nu mai ştie.
8. M etalurgie 11 675 de parcă un magnet uriaş le-ar Parcă era un robot şi nu putea
9. Poligrafie 11431 fi atras — înspre unul şi acelaşi uita im aginile dezastruoase : vi­ Casă a plăcerii
10. Extracţii minereu 11 224 punct central — Piaţa Operei. Şi trine sparte, distruse, geamuri
11. M ateriale de construcţii 10 683 încă ceva : tot mai des se au­ făcute ţăndări, incendii, toate supreme
12. Explorări forestiere 10 159 zeau cuvinte care te putea duce provocate de o mină a dracului
13. Alimentară 10 036 (atenţie, era 20 decembrie ’89, de pricepută şi iscusită. Ţiganii ţUrmarc din pag I)
14. Construcţii maşini, prelucrare metal 9 933 dimineaţa ! — n.a.) la pierzanie: şi hoţii noştri in nici un caz nu
15. Electrotehnică şi electronică 9 728 „Libertate", „Jos Ccauşescu”, puteau să facă un asemenea lu­ după luni petrecute pc mare.
„Jos cizmarul", „Români, veniţi cru „de înaltă ţinută artistică".
cu noi” (Ilm, ungurii — n.a.). Deznodământul zilei s-a produs Era chiar in calea lor în
Spaţiul din faţa „intrării artişti­ după orele 12,00. încet, aproape port. E o ţipă sinceră şi o
admir
pentru
asta. Spune
N e s c r i e u n h o ţ lor" era înţesat de militari şi pe nesimţite, armata a început foarte senină că a dat fali­
verificările legitimaţiilor se ţi­ să se retragă. Asta, în 20 decem­
neau lanţ. A trecut priutr-un a- brie ! Cu tot mai multă insis­ ment. Văizind că zimbe.se (la
(Urnaare din pag. I) şmecheria-n două după regula şti­ noi ar fi incredibil să fali-
absolută ! Pace şi linişte can ută dă dinainte cu trei iezi cu- devărat „baraj" de „cine eşti, tenţă, la pdarta Operei şi-au fă­ menteza o casă cu dame dacă
dumneata ?“ şi a ajuns Ia locul
regatu întinşilor, mai trebuia so cuieţi so iau meşteşugăreşte. de muncă. L-a înlocuit pe pom­ cut apariţia... civilii. LTşa masivă n-ar da ca ochii poliţia pe
iau dă lăbuţă pă Maricica, so Mapuc dă aritmetică. Număr ca pierul Oetavian Gruici, care, la şi grea de fier forjat a fost for­ acolo), se simte obligată să-mi
duc la sfatu popular iară coru la o sută de teancuri de zece plecare i-a spus doar atît : ţată, pentru ca, în cele din ur­ spună că-i vorba de ceva
pretenilor sănii cînten cor imnu beţe mapucă bîlbîiala cînd văd „Doamne, ce noapte !". Şi, piaţa, mă, să cedeze şi... revoluţia a foarte serios — de ceva deo­
măgarului închiriat ori să mă că număr şi nu să mai ter- sebit de grav : nişte ameri­
ungă berbec şef ! Clar ca ochii menă : comoara lui tutancamon. marea piaţă centrală a Timişoa­ intrat pe poarta Operei Române cani care au adus SIDA în
boului. Butoiu lu nea Costică Un şiroi de sudoaremi cure pă rei s-a umplut de mulţime. Zeci din Timişoara. Revoluţionarii — stabilimentul ei şi i-au îm ­
ajunsăsă păntru mine ca peştera spate rece ca laba morţii. Dracu de mii de oameni necăjiţi, umi­ singuratica doamnă îşi aduce bolnăvit intr-o singură seară
lu Alibaba şi hoţii respectivi, dîn minemi zice cu glas dă a- liţi, cu sufletele încărcate de foarte bine aminte de mulţi din­ 5 fete. Poliţia şi medicul au
povestea mea dă suflet. Mă tre­ mantă vlăguită : ia totu şintindeo închis şandramaua şi ei i-au
zesc întro noapte năduşit dă cărei poteca !!! îngeru meu păzi- ură, dar şi de spaimă. „La operă, tre ci — au pus stăpînirc pe clă­ pus în vedere să o şteargă
sudoare dă parcaşi fi săpat po­ tormi zicea cu vocea lu mama fi la operfs" au început să vină „ac- dire. Un grup restrins, în frunte pînăi ce nu-i pun brăţări...
rumb la ceapeu o normă ntreagă. iertată : ia numai jumate şi ieşi O nenorocire nu vine nicio­
Deschid ochii ca mîţu aprind cu meciul nul, zero-zero. Le zic dată singură. A plecat spre
bricheta şin faţa mea îl văd pă la amîndoi mucles, ia numa o Europa de Est. şi a nimerit în
nea Costică călare pe butoi ca cărămidă sai lovele dă ţigări România unde casele cu da­
sfintu Gheorghe călărind bala­ şimi şterg fizicu dăn zonă... „Noi vă vrem, dragi părinţi"! me nu sînt încă legiferate.
urul ! Rînjea ! mă scutur ca din (Va urma) Contra unor dolari aruncaţi
beţie şi sar din pat fuguţa ! Fac II. ilr-m e pornite spre lu:: exage­ şcoalâ (Atît de greu acceptată şi doar in ochii unui tip cu uniformă
lumină, ieu şi bunul tătic din P.S. Măi siniora, mă cap dă rat şi „liberalism " in com portare pe sub sofism e neprecizatc, părelnic acasă a ajuns să o cunoască
ceruri responsabil cu becu. Canei bibilică cu minte dă nicio cu­ toate planurile, dar m ai ales taţii m enite să încurce sau să inducă in pe Madam Aura, să se oferă
butoi canei nea Costică, mima loare. Blestem ele tale îs dă nicio caro vm acasă doar mai rău ca la eroare, să lase 1b „latitudinea" fite- aici ca profesoară de banc
aurore
căi-.ti ins „şcolat" sub alte
aiureli în capu lui Valone ! valabilitate ieus blăstămat dă un liotei, pretinzând spălat, m incare, nolem brlste), dar preoţim e co pe dc oficii faţă de barbaii. Ştie
netragerca „la răspundere" de acţiu­
Miera frică căi semn dă dileală. mic cam muşcat din ţîţa mamii nile sau salariul lor, ba folosind o parte nu e pregătită pedagogic să iotul, face toiul, are bani
Pastă vro cîteva zile iera tîrg aşa că blestem ele tales vacs al­ drept „argum ent" pum nul ! Aceasta facă faţă sarcinilor didactice specifi- dar nu-s legi care să-i favo­
marsn mărginime chestie dă tra- bina ! Măi fată, măi manii, Va­ nu e „europenizare" ci fuga de răs­ ,ce pe de alta e insuficientă num e­ rizeze meseria pe care o prac­
pundere. M -aţi auzit, dragi părinţi
ric şi. de ce să nu recunoaştem creş­
diţien clanu oieresc. Atunci chi­ lone (nu uita) nu tul judeci, îl ce deja încărunţiţi şi voi ? Sau cel tineşte ca in spovedanie, nici prea
judecă numa dumnezeu, negrii tică de la 12 ani...
tisem ora meciului ăl mare. A- puţin aţi auz.it strigătul disperat al „căutătoare" dc dorinţi şi acţiuni —
veam dă făcut vrio 3 transpor­ (n. red. Valone aşa îi numeşte copiilor 'voştri : „Noi Vă vrem . dragi şi, se pare că nici trasă ia răsp u n ­ -Yu vrea bani, nu vrea ni­
turi cu Arou, cu marfă păntru pe judecători) şi istoria gherlelor părinţi, pe am bii, şi m at ales eu dere. clar de cine, to t de „foştii no- mic de la Aura. Vrea doar
dragoste, cu pace, am bianţă propice
nienclaturişti ecleziastici ?". Undo eşti
măritat la proşti, la ultimu trans­ pă unde mo îngălat tablagii. Cu desăvârşirii noastre şi im plicit şi a tu, sfinte „I’opa Tanda". Dom nule să o ajute, vrea să nu uite
port cobor în beci. Lampa lui tine nani dialog ios retras dîn voastre !! ! T randafir şi ucenicii Şcolii Ardelene, meseria de matroană pună ce
aladin în labă. Acasă mişuna afaceri ştii bine iară picnirile C hiar dacă acest strigăt are alte ai Şcolilor şagunicne chiar ? U.ide t'a avea posibilitatea de a-şi
sînteţi voi. preoţi şi învăţători, LU­
numa baba Lala o mătuşă mai tale atît pă mine cît şi pă Bă- form e verbale şi din alte dorinţi ; el MINATOR! AI SATKLOU, fără da deschide propriul ei bordel...
se adresează in acelaşi grad dăscă-
trinu meşter ne lasă sloi. Cred
dea veche da lu nea caisă, cio- lim ii noastre. Să aducem alături de care n-ar fi existai deşteptarea Ro­ (Va urma)
că ieşti beteagă la scufiţă şi su­ ci şi preoţim ea rom ână (ortodoxă şi mâniei !
banu. deo vîrstă cu bunicu ma- feri dă sindromu nefe ! La revol­ catolică), care a cerut insistent drep­ preot învăţător VAI,Eli P. OI.EA
tusalemn. Merg la butoi, desfac vere. siniora al capone. tul de educare religios-m orală in (va ur.ua) *♦-****.* ** **.*+** + * Jţf+Jn + *. f
* * •
( Urmare din pag. 1) tă etapă. Dar se pare că noi fa­ pe termen lur.g un scenariu al tabilizare. Această situaţie se va chipuiţi-vă că in curînd griul
cem tot ce putem pentru a ne efectelor imediate şi pe termen clarifica în mare parte cînd sta­ însuşi va fi mai scump, apoi vor
tul fostului lagăr socialist între nune singuri beţe-n roate. Ape­ lung al unificării cursului valu­ tul, care este proprietarul a 90 creşte salariile celor ce produc
10 şi 15 miliarde dolari. Aceste lul primului ministru pentru or­ tar. încercarea este temerară şi la sută din economia naţională, pîinea, chiria şi celelalte chel­
sume pot fi acordate de BERD. ganizarea alegerilor locale piuă analiştii din domeniu nu şi-au va alinia preţurile de plecare a tuieli pentru magazinul unde se
Dar pentru obţinerea creditelor la 15 decembrie nu a avut efect procesului productiv la cele in­ vinde piinea etc. Influenţa asu­
sînt cîteva condiţii. Cadrul le­ asupra opoziţiei, şi nici chiar a- ternaţionale, atunci cînd ener­ pra preţurilor este deci extrem
gislativ trebuie să fie clar orien­ supra forţelor politice care par­ gia şi materiile prime, indiferent de greu de stabilit, ea produ-
tat spre economia de piaţă şi a- ticipă la guvernare. Parlamentarii CRONICA din ce sursă provin (internă sau cîndu-se practic in lanţ. Şi dacă
poi sectorul privat trebuie să fie liberali, ecologişti şi chiar unii import) vor avea preţuri la ni­ !a piinc este aşa de greu de fă­
cit de cît conturat, pentru că de la FSN au respins cu tărie velul celor practicate pe piaţa cut, ce va fi la un automobil, .1-
din totalul capitalului BERD, 60 această idee. Curios dar şi preşe­ mondială. Adică, cărbunele e- colo unde intervin mii de repere
Ia sută este destinat finanţării dintele [lieseu s-a raliat la acest PARLAMENTARA nergeiic, indiferent că provine din ce provin de la zeci de produ­
proiectelor din sectorul privat şi punct de vedere şi în consecinţă Polonia sau din Valea Jiului va cători. Este im posibil să spunem
doar 40 la sută pentru cel de data alegerilor va fi la sfîrsitul avea acelaşi preţ. Economia ro­ acum că o Dacie va fi 800 do
stat. lunii ianuarie a anului viitor. conturat încă un punct de ve­ mânească va trebui să concureze mii sau i milion d? lei Oricum
Rezultă că disponibilul de Ca­ Vor putea aceste partide să des­ CU cea mondială. Dar să mai un lucru este clar, un automobil
pital al băncilor implicate în re­ făşoare o amplă campanie elec­ dere, păreri, izolate şi timid ex­ dau un mic exem plu a scumpirii produs la Piteşti în aceste con­
forma economică a Estului e torală în toiul iernii ? Nici po­ primate au relevat dificultatea în lanţ provocate de unificarea diţii va fi mai scump ca unul
limitat, iar „foamea” de capital meneală. Ele nu vrut ca alegeri­ şi complexitatea subiectului pus cursului valutar. Aţi văzut că produs îr Italia sau Germania
a acestei zone este foarte mare, le să aibă loc mai spre primă­ in discuţie. Dai să încercăm to­ primul produs cc s-a aliniat (cu (ca să nu mai vorbim de Japo­
ceea ce a generat deja o verita­ vară, pentru ca greutăţile uşor tuşi. aproximaţie) la piaţa mondială nia) şi atunci te întrebi cine va
Primul efort care va fi simţit
bilă cursă. România a fost me­ previzibile pe care le va întîm- de noi toţi chiar din zilele ur­ a fost benzina. Efectele sînt din­ mai cumpăra şi asa amărîta
reu dezavantajată în această cur­ pina populaţia în această iarnă mătoare, va fi o creştere a preţu­ tre cele mai neaşteptate. Discu­ „Dacie".
Este clar că economia româ­
tam zilele trecute cu un brutar
să. Chiar în paginile acestei pu­ să îndepărteze electoratul ele cei rilor. Acest lucru se va realiza nească este silită să se alinieze
blicaţii, am arătat de mai miiilc care guvernează. Pentru că este pe două căi, ura reală şi una ar­ particular. El producea pîinea cu
ori, efectul nefast pe care îl arc ştiut lucrul că întotdeauna cei tificială. Ridicarea dolarului la 25 Iei/kg. Dar scumpirea păcureî la startul unei curse pentru care
nu este încă pregătită. Dar tre­
asupra economiei, propaganda ne­ care conduc sînt vinovaţi de toate cota de 180 ici, scumpeşte de cu care produce piinea aduce un buie să se alinieze pentru că
favorabilă pe care o fac unii ielele. trei ori toate resursele materiale spor de 8 lei/kg. Asta este nu­ nu putem intra in Europa doar
„ambasadori” tîe-ai noştri Prin Dar ce pierde România prin şi energetice care sînt legate de mai contribuţia directă. Dar a- cu consumul ci şi cu producţia.
străinătate. De asemeni, impor­ această amina--.? ? Probabil clau­ importuri. Este insă greu de pre­ pare şi cea indirectă. Făina se Economia românească sc află
tanţa unor gesturi politice este za naţiunii relei mai favorizale, văzut, de estimat, acest efect, va scumpi pentru că şi moara la răscruce de drumuri. Dar dru­
unde macină griul va avea chel­
mult sporită de efectul lor in pe care ne-o tot promit ameri­ pentru că procentul de partici­ mul pe care poate să-l aleagă
occident, fată spre exemplu, or­ canii. Pierdere care ne va afec­ pare a resurselor din import în tuieli mai mari (energia electri­ este unul sin gu r: cel al concu­
ganizarea alegerilor locale în a- ta cu cîteva sute de milioane de totalul producţiei diferiţilor a- că va fi mai scumpă), apoi tran­ renţei cu piaţa mondială. Dru­
cest an, ar fi avut o importanţă dolari. Şi dacă ar fi numai asta genţi economici c greu de sta­ sportul (griului, făinii, plinii etc.)
majoră în formarea unei ima­ şi ar fi suficient dar credibilita­ bilit, deoarece această participare va fi de trei ori mai scump. Una mul este lung şi greu, iar par-
gini favorabile in occident, în tea României în exterior, foarte poate să fie directă sau indi­ peste alta, brutarul meu a a- curgîndu-1 populaţia va suferi
situaţia in car • ţările vecine cum şubredă, va nai primi o lovitu­ rectă. Din această cauză, cred că preciat că trebuie să dubleze m ult timp de foame şi frig. Dar
ar fi Bulgaria sau Folonia au or­ ră. Dar asta c, ec să faci. unele preţuri vor creşte pe căi preţul pîinii. Şi asta fără să a- la capătul lui, poate ne aşteaptă
ganizat alegeri generale in aceas­ Dar să încercăm să schiţăm şi artificiale pentru o aşa zisă ren­ diică un spor de beneficiu, în­ bunăstarea şi fericirea.