Page 2 - Calauza_1991_94
P. 2
c ă l ă u z a m m . - m m - * * w i
BUÎ<S A (XXXXV) Violată la 9 ani de tatăl ei... rău, zise fetiţaplîngîfld.
— Taci cucvă ţi -o -tovi. an
timp ce îşi freca orgafiuF băţos
CURSUL. VALUTAR. Dolarul (Urmare din pag. 1) mari, desfăcindu-le cu mîmile. de cel. al fetiţei, Ea de durere-se
S.U.A cunc'aşte o evoluţie des Beţivanul se excitase la culme tot trăgea de fundukţ.splingiad.
cendenta pe pieţele valutare in BURSA NEAGRA seră... Fetiţa începu să plîngă şi şi începu să mugească ca un taur După un timp himemil cedă
ternai ioiinle în raport cu m ajo mai tare. El s-o facă să tacă îi fioros. Fetiţa speriată de cele ce fiind bruscat puternic ■; de- bestia
rita te a principalelor valute con 1 $ = 270—275 lei trase cîteva palme, ameninţînd-o i se întimpla nu scotcam ici un umană caro era tatăl ei.
vertibile. continuind să răm ină 1 DM 130—140 lei că o omoară dacă mai scoate un cuvînt. Beţivanul se puse dea — Au, zise fetiţa şi leşina, căci
■puţin atractiv datorită slabelor cuvînt, apoi îşi continuă treaba supra ci spunindu-i : o pătrunse brusc şi puternic, fără
-perform anţe ale economiei amc- începută, sărutînd-o cu foc pe — Desfă picioarele, şi ea se milă, mugind ca o fiară.
■ rieane. tot corpul. Fata speriată spuse supuse în tăcere. Bestia umană nu ţinu eoni că
• 1 S 1.6015 DM (21. XI. '01) NOILE PREŢURI LA MOBILA — Mă doare tăticule" dar el se El îşi luă bărbăţia făloasă şi fetiţa leşinase. Cu atît mai- bine,
— un dorm itor 93 528—253 536 lei răsti la ea — „Taci". Ajunse cu
_!a bursa din New York. — o sufragerie 50 000—205 000 lei incertă să o introducă între pi stătea liniştită ! Nu-1 mal deranja
• Uncia de aur are o fluctuaţie — mobilă de hol 48 000—80 000 lei sărutul la vulva micuţă a feti cioarele fetiţei care plingea. Ili- în delirul Iui sexual. Numai cind
ţei caro sc-nfioră brusc simţind
mcnul nu cedă şi bărbatul se c-
intre 350.00 £ şi -105,80 S. — un scaun de buc. 1700 lei că limba părintelui rătăceşte ca nervă şi înjură. ejacula încetă şi se potoli...
• I.ista cursurilor de schimb in — un taburet 1000 lei nebună printre labiilc mici şi — Au tăticule, mă doare tare (Va urma)
— o bibliotecă, cel puţin 95 000 lei
lei. stabilită de B.N.II. : • Mobilă dc lux, produsă de Tg.
1 dolar S.U.A. — 179—180 lei
Mureş :
1 mmvă germană — 110—110 lei — sufragerie „Baroc" 580 000 ici
1 franc Lance/. — 3'2—33 lei — dormitor „l-d 10" 440 000 lei „...Din gume de la chiloţi miam făcut praştie i“
1 liră italiană — 0.H—P.lo lei Cine arc bani, să cumpere !
J franc eleveţian — 122—125 Ici II.B.
(Urinara din pag 1) red. inlr-o maghiară aproxim ativă: coma*da jos textila căs un lord
fără tată şi fără mamă). Şi cine carmino galante, am dezbrăcate
m măsiiie, imi şopteşte din trom putea să joace rolu lu Sandokan bucată cu bucată uşurel printre
pa lui eustache glasu dă am anta Tigru malaieziei in caz de troz- suspine şi pupături iară bichineii
Capitalismul începe la Istambul vlăguită (n. red. : Valone c un neală la o adică decît Valone ! i iam tras jos cu dinţii, de gumă
poet înnăscut, un adevărat stilist Neam urcat pă căruţă icu şi Ana ca de praştie ! Termină cu pros
al lumii interlope, un pictor u- (aşa o chema pă neconsolată), în tiile Valone, termină odată ! A-
(Urmare din pag. 1) vremea prin ţară, ce .mai o pe neori naiv care descoperă în lim cărcăm la B. tot ce putem in m anlş din urechi, glasu ăla vlă
acolo ?" ba română prilejul unic al unor cotelu zburător şi cind sontin- guit caremi spuseseşi m atale Bă-
■ denia le sufocă, te oboseşte chiar, Undeva pe bulevardul princi invenţii literare, ce ne dezvăluie dem iacătă câ apare proprietarii trîne Meşter car fi num ită dă
la un moment dat. Trebuie să pal il cunoaştem pe Horst .lung. o limbă nudă, eliberată dc com femeii. Circu clulchi nu alta. filozofi alteregou (nota Bătrînu-
f devi nepoliticos ca să mai scapi E neamţ, din fosta R.D.G. şi plexe !), iţi plictiseşti martorii, Ala so pleznească, ieu mă bag lui Meşter către cititori : am a-
; de insistenţele celor care te im- vinde încălţăm inte in faţa ma dă din manivelă Ia acţiune dornic, in ioc, eavaleru dreptăţii care a- vut cu Valone mai multe discu
i bie să le vizitezi magazinul, să gazinului de care aparţine : „Sînt dă din manivelă. OCHE1 mo părâ femeile, animalele şi copii ţii, descoperind ia el o inteli
j probezi, să cumperi... aici de 15 zile. Am venit pentru lani, ii zic, dau ! Nea Costică îşi tră ca Zoro nu alta, îl altoiesc pu genţă nativă deosebită, şi intr-
într-un prim magazin il cu- că am în Istambul un frate şi sese o sculă pă roţi faină rău ganţ ţintel pă mirlan citindui din co- adevăr Ia una dintre discuţii cind
j noşti pe Aurel Stana, pensionar pentru că fabrica iu care am lu gliibir, un Mercedes dizăl dă la du m ânerelor elegante dă la pa îmi povestea de „glasurile" care
j din Bucureşti, care, de două luni, crat a dat faliment. Dar nu-mi un neamţ dus cu plutan ReFe. gina că, cu o femeie poţi face ii şoptesc dc multe ori cum
I lucrează ca vînzător aici. la turc. place deloc. ’Abia aştept ca fa Pentru obiect a cotizat 5000 dă nişte lucruri mult mai lăsate dă să procedeze in anumite împre
î „Ce să fac,, să tai frunze la cîini brica, să se redeschidă şi eu să bălceşti, şimi dam in ceasu morţii la Dumnezeu decît săi strici por- jurări, i-am pomenit ceva des
I prin Bucureşti şi să aştept pen- mă reîntorc acasă". că butoiu cu moloz (n. red. V a tretu ! Larn lăsat vorbind singur pre teoria alter ego-ului fiecă
. sia aia mică .pe care o am ? Aici, Pe acelaşi bulevard, intr-un lone se referă la banii ascunşi pă animal şi fuguţa la machi- ruia). Prileju dea lovi in -econo
| turcii imi dă masă, casă, iiaine magazin. îl cunosc pe Korcsi Fe- în butoi) scade la cîntar. Dă la netă. Sfîr Fitibaldi nu alta pînă miile lu nea Costică so ivit min-
f şi 80 dolari pe lună. Tot e ceva, renk. îm preună cu fratele său mercedesu lu nea Costică mio la reşedinţa clanului dă oieri în dean (n. red. intr-o maghiară a-
I nu 1“ Mai încolo sîntem opriţi de a deschis acest magazin în care rămas o am intire can filme cu mărginnne. Ce să vă spun cap ă proximativă ; imediat) cind cio-
o româncă tînără şi frumoasă, găseşti pielărie, tricotaje, aur. Şeherezada. Cum a fost, vorba drum damicela o ţinuto numan- banu şio adus acasă un echipa)
Valcria Apostol, care ne îmbie „Sînt de mulţi ani aici. Aproape ardeleanului ?! O nepoată d'a trun plîns cu sughiţuri şi cur dă zidari şi alţi responsabili dea
să vizităm magazinul unde lu că mi-am uitat şi limba. Ala ciobanului plecase dă la băr geau la şoricei din ochii fru lu meşterul Manole. săi zidească
crează ea : „Sînt aici îm preună descurc tot mai greu în ma bat, cala o batea plus dă asta iera moasei că mă lovisen inima cu cocina pântru automobilu nem
cu soţul. Mai avem trei zile şi ghiară... Dar imi place aici. în dă o gelozie monstră. leu cu sentiment ! Am cărat bagajelen ţesc. Garaj dă lues cu apă şi ca
- plecăm. De casă ne-am descurcat a fa ră . de magazin mai lucrez şi iampreună trebuia să dăm fu- casă unde în afară de baba Lala nal încălzire şalte m arafeturi să
noi. Am stat la hotel. Vin unii ca recepţioner la un hotel. Viaţa gula pînă la B. unde iera domi nu iera nimeni, am luato pă A- se sim tă bine jum ătatea dă mi
dintre ai noştri, români, şi ne mea- se petrece între hote) şi ma ciliul conjugal să aducem lucru niţan braţe, şi direcţian dorm itor lion în iei ! Băieţii dă veniseră
jicnesc. Ne spun „Vă place, hai gazin ! rile iei acasă la nea Costică că săi arăt ieu ce înseamnă un băr la lucru erau încărcători frun
v-aţi m ăritat cu turci..." dar noi fetiţa rămăsese dă mică pisică bat ce preţuieşte o femeie sen taşi. iam prins pă doi cum dau
ne vedem de treabă... Cum o (Va urma) orfană, nincen opu eiş oniu (n. sibilă şi necăjită. Nu iam dat tîrcoale la pivniţa Iu nea Cos
tică săi salte dă molan. Atuncia
■ ■ ■ ■ . ■ ■ ■ ■ . ■ ■ ■ . ■ ■ . . . ■ ■ ■ ... . ......... . . . . . . . ■ ■ Valone o intrat în priză directă,
ultima repriză eliberaţi :ringu!
Cea şescu poseda puternice calităţi de hipnotizor ... lui N.C. El a mai hipnotizat chestia cu lucratu acoperit ce -vo
destule persoane în timpul vie
ţii... spuneam ieu cu cevan -urm ă.
(Urmare dic pag. Ij tor doi colegi — psihicul său Din acel moment — N.C. a A. dar, despre calitatea asta Fraierii trebuia să muşte din
s-a opus cu înverşunare forţei fost trecut la izolare. Mulţi de hipnotizor a lui C. n-au ştiut momeală ca peştişorii şi pentru
sească şi să-şi declare fiecare iradiate de gardian. Efectul a dintre gardieni au crezut că multe persoane. Chiar şi cele un bacus şo fiolă cu lichid dă
motor (n. red. autorul se referă
biografia celuilalt. Aşa ajungea fost surprinzător : N.C. a reuşit tînărul mic de statură ar lucra care aflaseră întimplător, se în-
Jan să m ărturisească în faţa să-l facă pe gardian să m ărtu cu Necuratul care ar vicleni doinu de veridicitatea posibili Ia vin) o buclariseau. Zis şi fă
cut, coaptă binen mansarda cu
gardianului că e un tînăr lup risească de faţă cu ceilalţi doi, gîndurile şi faptele oamenilor. tăţilor. Mnurer, dacă ar fi idei dă geniu, fructa o rodii 1 —
tător bolşevic (aşa îi obliga sub că el era cel care îi urmărea Au făcut o legătură între ne cinstit, ar putea recunoaşte u-
transă). pe gardienii care . pentru a cîş- credinţa afişată a comuniştilor, ncle întim plări pe care le-a Prind momentu cind mă tri
Ceauşescu era un orgolios şi tiga un ban în plus, acceptau între ateismul lui Lenin şi le comis sub hipnoză. Şi Bodnă- mite nea Costică săi omenesc pă
să aducă pachete sau mesaje gătura lor cu Dracul ! raş a ştiut, l’acepa. Vă mai
intr-una din zile cind a sosit de la rudele deţinuţilor ori de Nu numai unele documente scriu cu. zidari cu oarece tărie, scot coreu
gardianul pentru a-i pune să la avocaţii apărători ai aces de la închisoare grăiesc des N.IÎ.: Cu asta chiar, că ne-aţi dă Ia butoiu vrăjit şindes la pa
- repete mascarada în faţa al tora... pre această calitate psihică a dat gafa. Ieşiţi odată la iveală! chete cu albaştrii...
.• .v r r r ^ r .v .v A v v v .v c .v .- .v .s v . - .w .v r r A V .v .v .v v ./ A V V .v .v j '/ . v v . - .v v v s w .- .w r i r i - i V .- i '. v .v .w .w .v .W A W .w .w v .W N (Va urma)
• * • * • * • * • * • * • * • ♦ • » • * • * • * • • ♦ • * • * • * • * • * • * • * • * • * • * • * • ‘ • * e * # * » * e * e * e * # * « * # * « * » * #
(Urmare din pag. I) şit, stabilitatea politică internă suferit inai întotdeauna în cursul prin faptul că 4 membri ai Gu tîrziu opţiunea lor ca trădare şi
este asigurată tot prin Constitu istoriei şi anume acela dc a fi vernului, liberali, au votat îm sc va debarasa de un partener
parlamentarii aparţinind a- ţie, care legitimează ordinea de mereu în opoziţie. Ei mai au un potrivă. Este greu de înţeles cum imprevizibil şi ..neloial. -Gestul
1 cestui grup au votat împotriva drept şi instituţiile menite să o motiv, acela că această Consti un membru al Guvernului îşi lor a fost receptat nefavorabil de
• Constituţiei. apere. tuţie este republicană, iar for poate îndeplini misiunea, atîta electorat, care se pare, a înţeles
Cind s-a adoptat de Constitu iată doar trei din nenumăra maţiunea lor este pro-monarhistă. timp cit el este împotriva legii importanţa Constituţiei, ceea ce
antă procedura votului nominal, tele motive, care impuneau adop Mai interesant este votul libe fundamentale a ţării, mai ales ar putea să le aducă o drastică
partidele de opoziţie au protes- tarea cu maximă urgenţă a a- ralilor. Aceştia, după cum sc cind eşti şi ministru al Justiţiei. scădere de popularitate ;a(ît în
l tat vehement. S-a spus atunci că cestui act fundamental. Pe bună ştie s-au angajat nu cu mult Motivul invocat de d-1 Cîmpeanu alegerile locale cit şi la cele . ge
se violează intimitatea votului, dreptate te întrebi atunci ce mo timp în urină în guvernarea ţă este extrem de subţire, nejusti- nerale.
că cel ce votează trebuie să răs- tive au putut să invoce cei care rii, intrind in coaliţie cu F.S.N. ficînd în nici un fel opţiunea dc Este posibil ca P.N.L. să fi
i pun<lă pentru obţinerea iui doar au votat împotrivă, asumîndu-şi vot. Este evident eă ci au votat dorit să iasă din actuala-coaliţie,
' in faţa propriei conştiinţe. Si- imensa răspundere dc a pune în împotrivă, pentru că nu vor să simţind că actuala criză econo
; gur există un simbure de ade- joc însăşi destinele ţării. Dar pară înregimentaţi de steagul mică nu este d e. suprafaţă .şi .că
j văr în această poziţie, dar pe de să-i luăm pe rînd. c r o n ic a F.S.N. O ură de neînţeles nu popularitatea actualei forţe Mc
altă parte, parlamentarul este Grupul U.D.M.R. a votat în tresc liberalii împotriva Frontu guvernare va -scădea -vertiginos.
reprezentantul acelor cetăţeni bloc împotriva Constituţiei. Mo PARLAM ENTARA lui, ură ce parc a spori pe zi ce Acest lucru este însă evident o
- care l-au votat, şi poate că aceş tivaţia lor este simplă : nu sînt trece. Această ură şi teamă de dovadă de laşitate, caro va Ai .ta
tia au dreptul să ştie cum a vo de acord chiar cu primul arti a fi asimilaţi de F.S.N. cred .eu xată ca atare şi dc electorat şi
(at alesul lor. col care defineşte România ca că i-a determinat să voteze îm de celelalte partide.
Pentru a înţelege votul la justa „stat naţional unitar". Ei au fn aceste Condiţii, cel puţin teo potrivă, Şi asta cu toate riscu Oricum am întoarce-o, mişca
lui valoare, trebuie să înţelegem luptat • permanent pentru ideea retic, ei sini răspunzători de rile ce. decurg ; pcricolul de a nu rea făcută de liberali este gre
care este importanţa Constituţiei. dc stat multinaţional şi dreptul soarta ţării, care depinde şi de avea o Constituţie, riscul do a şită. Ea sc datorează unui joc
î O ţară fără Constituţie, este ex- la autodeterminare. Adică, mai Constituţie. A nu vota Constitu crea o criză guvernamentală (ce politic. Ceea ce este clar şi trist
■_ pusă oricărui atac din exterior direct spus, pentru un stat (po ţia înseamnă a sabota actul de. poate duce la demisia cabinetu în acelaşi timp, este faptul rcă
sau din interior. Ori acum, cind sibil) federal. Această idee, acum guvernare, deci propriile inte lui Stolojan, cu consecinţe eco miza acestui joc a fost chiar
in Europa Centrală şi de Est este exprimată deschis, fără rese. Preşedintele P.N.L., d-I nomice, politice şi sociale de .ţara asta, pe care politicieniiaji-
se petrec evenimente tragice, ca menajamente. Ei se bazează în Radu Cîmpeanu, a afirmat că zastruoase) - şi iminenta dizolvare berali, au aruncat-o fără scrupule
re vor schimba probabil substan- cerinţele lor, pe faptul Că între fiecare senator şi deputat liberal a Parlamentului ce le-a oferit pe masa de joc.
ţial harta bătrînului continent, timp, în această parte a Europei a a v u t. totala libertate dc op totuşi şansa de a participa la Sînt sigur că gestul dor, va-.fi
■“ este imperios necesar ca integri s-au întîmplat multe lucruri, re- ţiune, lucru (aparent) dovedit dc -Guvernare.
t a t e a teritoriului naţional să fie ferindu-sc evident la situaţia din -cei-şapte parlamentari liberali Această- -opţiune, eu cred - insă receptat > şi apreciat ,ca -atare de
—garantată prin Constituţie. Dc Iugoslavia. -oare -au -votat Constituţia. Eu îl -că,: pentrtr Jiiberali, este - total electorat,- pentru că*pînăda- ttr-
•pe altă parte, sprijinul economic P.N.Ţ.-c.d., a votai, tot în cred, dar acest lucru nu le di- - greşită,-SŞI-iată -dc 'Ce, 'Chiar- şi '-mă,:orice-partid vrea -bine t e ţări i,
4-de care avem nevoie mai ales bloc, împotrivă (singura excep -mimtează eu - nimic -vinovăţia. 1 fără vatul tor,* Constituţia- a-fost şi nu să obţină puterea cu -orice
iu această iarnă, este condiţionat ţie, Vasile Geonea s-a - desprins ^Pentru; că-dincolo d c faptul -că adoptată -cu <y majoritate- rzdro-
şi d e mersul nostru spre demo- -mai' de -mult -din chingile gru- au trădat coaliţia govemamen- *' Mioare * — “aproximativ- -82 ■* la '-preţ.
* , ---- ,-------4— j :„ J i r » /» n i» o ff lA n î i r t f » . A U I t l A l sută. Coaliţia din care fac parte,
