Page 1 - Calauza_1992_103

Premiile CAZUL RUGINA d in t u r n u se v e r in
„CÂLAUZA 1 (NE­

0 bucurie pentru » Mario, fugi Mario că

sufletele cititorilor te omoară!"

Nimic mai m ult în lum e nu fost de acord .ştiindu-1 un des­
noştri a produs vîlvă m ai m are ca de trăbălat şi un puşcăriaş fiind
exem plu crim ele produse în mod
bestial de crim inali sadici, nici închis de mai m ulte ori pen­
găinării, un m are
tru diverse
R ecunoaştem , cele 15 întrebări
şi problem atici ridicate în faţa o carte nu e citită inai cu aten­ şm anglitor cum se spune. M a.
ţie ciecît o carte
poliţistă
cu
cititorilor noştri in cadrul con­ crim e şi crim inali, cu hoţi şi n a le-a răspuns : — „Lasă că
cursului „CA l AUZA 100" nu au tot felul de oam eni de nim ic am să fac cu om din el". D ar
fost deloc uşoare. Dar pentru cum li se spune. Stim ată redac­ aş. ţi-ai găsit să-n veţi vulpea
iubiţii noştri cititori, cînd e vor­ ţie fiindcă sunteţi după părerea să nu mai m ănînce găini. R u.
ba de publicaţia devotată cu to­ mea cel m ai popular ziar din gină îşi continua incursiunile lui
tul lor, nim ic nu constituie o cile am citit aş vrea să vă po­ prin ogrăzile oam enilor făcînd
num ai scandaluri.
piedică de nctrecut. Vă spunem vestesc şi eu alătu ri de alte
drept, cel m ai nnportanl cîştig povestiri ale altor cititori care Prietena mea M aria îl suporta
al redacţiei noastre a lost acela s-au alăturat apelului făcut de cu greu dar îl iubea şi tot cre­
că ne-am dat seam a şi nc-am dea într-o schim bare. Deseori
în tărit convingerea că săptăm î- Valone de a nu-1 lăsa singur. cînd venea de la puşcărie o ve­
nalul „Călăuza" nu este al nici- Sînt din T urnu Severin, mă deam pe M aria cu vînătăi pe
unei grupe de vîrstă sau de pre­ num esc U.R. şi aş vrea să vă la ochi dar avea noroc că nu
ocupări. El aparţine de la tînă- redau această poveste groaznică stătea prea m ult pe acasă, p er.
rul de 16 ani. B rehui Liviu Se- care s-a întim plat cu am in m isiile lui fiind scurte. în tre
bastian, elev şi pînă la vechiul urm ă la balul Com binatului de tim p se îm bolnăvise şi de plă­
nostru colaborator pensionar Lem n din T urnu Severin. o po­ m ân d ar tot nu se astim păra.
T raian Prislopean. Deci — fără veste care a zguduit lum ea pe M aria disperată vâzind că nu
prejudecăţi şi cu sinceritate — tim pul acela. Aveam o prietenă se m ai poate. în tr.o bună zi
CA l AUZÂ este practic a tu tu ­ bună, bună ca o soră, care mai îmi zice că m erge la divorţ. Di­
ror oam enilor. Ceea ce ne-am avea o soră. Eu nu m ai aveam vorţul s-a sfîrşit foarte repede
dorit din suflet şi ceea ce dorim fraţi şi m ergeam deseori toţi trei Rugină fiind în puşcărie pentru
în continuare. Fie necăjit, fie la plim bare, nunţi, film e, ba­ o tilhărie. Trecuse un tim p bun,
bucuros — cititorul nostru este luri. Ele s-au m ăritat, eu nu, într-o zi sîntem anunţate şi in-
inteligent, are acea putere de dar M aria prietena mea, cînd U.R,
a cunoscut băiatul cu care urm a
Nu to apropia ile m ine ! (Continuare în pag. a 2-a) să se m ărite, părinţii nu au (C ontinuate în pag. a 2.a)
*-♦****-***************--*- **-******** i i ....... .. iu
j Se zvoneşte că dl Babiue
i (m inistrul de interne) l-a in.
i soţit pe liderul naţional F.S.N.
j într-o cam panie total cîecto-
j rală la Tim işoara ! Să fie
vreo legătură între acest fapt
şi apolitism ul M inisterului de
Interne ?
Siptâînînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor j j ANUL III @ NE. 103 ® 199? i pagini 8 lei
*•♦+**■-**•**♦******* **•**■**+ **+★ ■*■****

la Szeged, românii muncise pg dolari Sads&azea deschisă a d~tai
j II seara îa .După aproape patru ore de îRadu !Bălan

mei, dom nul Csaba este plecat,
m ers cu autoturism ul oraşul tr-un apartam ent. Patronul fir­
î „Varşovia “ Szegedyn te întîm pină eu... Ca­ pe undeva prin lum e şi vom trăit şi m uncit alături de dum ­ şi indignat de această m are
Sînt Radu Bălan cel care a
parcurge,
lea Tim işoarei. îţi faci, deci,
afla, că dom nia sa
NEDREPTATE.
intrarea pe o arteră rom ânească săptăm inal circa 4—5C00 km cu neavoastră aproape treizeci de Doresc prin aceste rînduri, să
\ La „Varşovia“ am dus pe şi iute, ajungi La ţinta călăto­ autoturism ele personale. Cînd ani şi caro recent a fost con­ mă adresez opiniei publice ti­
\ toate iubitele mele. Cînd beau riei : Com pania de Construcţii a venit aici, din România, fa­ dam nat de Secţia m ■ Uară a m işorene pentru a cunoaşte a- -
i viu fiert şi devin melancolic, şi C om erţ E xporl-Im port „Bi- milia a făcut un m asiv îm pru­ Curţii Suprem e de Justiţie la 23 devărul despre im plicarea mea in
, eu ochii în tavan aşteptînd o col“, pe care o coordonează so­ m ut dc la băncile de credit de ani in 'h isoare pentru OMOR aceste evenim ente şi a aprecia
^ iubită ce nu m ai vine, îm i ţii Fall, Ileana şi Csaba. plecaţi pentru a pune în m ’şcare o m a­ DEOSEBIT DE GRAV şi la alţi justeţea pedepsei ce mi-a fost
l şi spun :„Restaurantul ăsta din Tîrgu Mureş, cu nici doi şinărie constructivă care. acum, 10 ani pentru TENTATIVA LA pronunţată.
| a găzduit toata păcatele m ele ani în urm ă. B irourile com pa­ se bucură de m ultă adm iraţie, OMOR DEOSEBIT DE GRAV RADU BĂLAN
niei — cu ram ificaţii pe m ul­ nu num ai în rîndurile locuitorilor în urm a evenim entelor din de­
S i kîîmpflri sie h te m eridiane ale lum ii — sînt (Continuare în pag. 2—3) cem brie 15)89. Am răm as uluit (Continuare în pag. a 2-a)
în-
am enajate, foarte elegant.
in m im a Scandal ?a mormintele
S v CeauşeştiîOr
vrute şi nevrute". Orice fe. Întîlnire la mormîntul lui taica Lac
m ele sau fată pe care am in­ trîn şintins pă jos. Mă bătea „SA LI SE PUNĂ PIELEA PE lîA Ţ"
vitat-o la „Varşovia'1, n-a
m ai putut da înapoi. S-a zis prim a dată gîndu să trec pă la (U rm are din nr. 102) — Care tineri ?
cu m ofturile sau m otivele m adam A ura să m ă docum en­ în tăcerea lăsată sc aude — C are-au m urit in revo­
„fem eieşti“ pe care le mai lumea tez pă viu, că M eşterum i dasă glasul unei femei în doliu : luţie !
invoca una sau alta... dă reconponsă adresa m onum en­ — Nu cred c i este cel mai — Care revoluţie, doam nă,
Şi de data asta ospătarul tului cu dame. Las gîndu păn. potrivit lucru să-l plîngeţi pe continuă omul.
A eru B ucureştiului o pom pat
cel bondoc m ă prim eşte cu gu­ în m ine toată am intirea vrem u­ tru după, că nara să ratez re- el. Sînt alţii la ora asta. care D ar fem eia nu mai rabdă. Li
ra lui pînă la urechi. D ăm m î- portaju puntru o dam ă uşoară trebuie plînşi. vine să plîngă şi pleacă.
rilor dă altădată. Prim u popas oricît dă m eseriaşă ar fi ia la
(C ontinuare In pag, a 2-a) îl fac pentru reculegere şi pla- RAF VALONE — Cine doam nă, îşi revine MARIA PIETRARU
nu dă bătaie La Pityu, un p ri­ frizerul ? !
vatizat dă arc birt pă lingă gră­ {Continuare în pag. a 2-a) — Tinerii. .Continuare în pag. a 3-a)
dina Icoanei. Sug o dublă dă
rom unguresc cu chivi, caut pă V .% W M ,.W A W ."-'= V .V ,W .A ,.V A W N 'A W A V W .V .W A V A .W V .'W A V .W A V -V i.V i.V iA ’J
j In numerele tejgheaua dăn faţa şandram alei
viitoare : presa zilei. Azi ie ziua lu Ră-
posatu ! Babacu Laie săracii da­ 1 9 9 2 — Politica
că nul altoiau toarăşii la teş-
„DETECTIVII ROMANI
MERG ÎN A IN T E !" interviu cherea mai trăia bine m ersi şi
cu directorul Societăţii De. făcea 74 dă fire. Bogdaproste Anul 1992, ea şi anul trecut, lung este stabilirea echilibrului în sectorul bunurilor şi ser­
că no fost om rău cu noi cu in­
tecfivilor P articulari din Ro. este dom inat de recesiunea eco­ între cerere şi ofertă. în secto. viciilor de consuni, atenţia va
m ânia (în exclusivitate pen­ terlopii. B ătrînu M eşter are nas nomică. în cel mai bun caz sc rut m ateriilor prim e şi energiei, fi concentrată asupra produse­
tru „Călăuza"). dă copoi şi fler dă ziarist pă va realiza o „creştere zero" sau o preturile se vor alinia la piaţa lor de bază ale căror preţuri
piine, nu glum ă şimi zice : V a­ sini subvenţionate de la buget.
Dl V IRGILIU ZBAGANU. lone, ce facentro zi ca asta lu­ scădere a produsului intern brut
Trecerea la economia de piaţă f j c ro n ic a
preşedintele Com itetului pen­ m ea interlopă ? M isiunea mea cu două procente. In perioada 1 mai — 1 septem ­
brie 1992 se va elim ina
50 la
tru reorganizarea P.C.R. a. fraţilor îi bom ba cu neutroni sulă din ecartul dintre costuri
firm ă : „SECOLUL X X I VA nu alta să vă inform ez ieu ce im pune o restructurare de am . şi preţuri, urm ind ca restul să
FI COM UNIST SAU NU VA şj cum. C lar ca bonjur m adam , ploare a întregii economii, eli­ W PARLAM ENTARA se elim ine în 1993, în aceste
FI !“ să vezi tu bătrine, hai la mor- m inarea producţiei nercntabilc condiţii indicele general al pre.
■HXlrk ***& + *****+************+***** m întu dăn ghencia a lu ăl bă- sau cu rentabilitatea redusă cc internaţională. în cel al produ­ ţuriior cu ridicata pe ansam blul
. necesită subvenţii. selor interm ediare, preţurile se economiei va fi de circa 280—
A şadar sc preconizează pen­ vor form a prin nrgocierca ini re
(dl PETRE ROMAN) : tru acest an o oprire a căderii 300 la sută faţă de nivelul pre­
(dl MIRON COSMA) : economice ce s-a produs în in­ producători şi beneficiari. Mi­ ţurilor din luna octom brie 1931,
— Ce zici, M iroane, mă terval scurt (le la Revoluţie pî­ nisterul Economiei şi Finanţelor iar la produsele şi serviciile des.
sprijini în cam pania electo­ nă în prezent şi intrarea în tr. va interveni pentru a îngrădi
rală pentru alegerile prezi­ un palier orizontal, ceea ce ar dreptul agenţilor economici în tinate populaţiei este estim at
denţiale ? a stabili preţuri şi de a de. la 180—200 la sută.
constitui preiniza relansării pre.
— Cluciu, băiatu’. Noi îl vizibile pentru anii urm ători. clanşa procesul de restructu. (C ontinuare în pag. a 2-a)
sprijinim pe Cîmpeanu... rare a sectoarelor ce practică
în ceea ce priveşte politica dc
preţuri, obiectivul pc term en preţuri peste nivelul mondial. DUMITRU ARMAŞESCU