Page 6 - Calauza_1992_103

CĂLĂUZA © NR. 102 ® 1992
Pag 2
! LICITA ŢIE i
PRIMĂRIA
ORAŞULUI HAŢEG
Str. Libertăţii, nr. 5,
elefoane: 957/70257; 70273; §
20363 l cel de pe partea cealaltă.
Organizează licitaţie publică
,n vederea concesionării tere­
nurilor pentru construcţii, si­
tuate in intravilanul oraşului
Haţeg, pentru realizarea obiec-1
avelor prevăzute în documen-5
utţiile de urbanism aprobate $
.ii condiţiile Legii nr. 50/1991,8
.irt. 10--15 astfel: » noştinţă şi
L 2 parcele teren pentni g
.ocuri de casă situate în str. g
Ualeşu (lingă oborul de anima­
ţi), a 250 mp/1 parcelă.
• Taxa anuală de concesio- g
tare este de 40 lei/mp. I bat, trecut de fiO de ani, spune :
2. Teren situat în str. A. g
/laicu, în faţa blocului P29, *
pentru 21 de garaje a 20 mp' g
garaj. I ION RATIU
• Taxa anuală minimă de 3
concesionare este de 120 lei/ j
mp. 1 ris. Această mumie a fost pusă
3. Teren situat in Aleea Con- B
structorului, intre blocul 6 C j
>i blocul C 1 bis* pentru 7 ga-!
raje a 20 mp/garaj. 3 la dispoziţia
• Taxa anuală minimă de B
concesionare este de 120 lei' ■ „Sub administraţia niastră s-a obţinut
mp. | atit, nu trebuie să uităm
4. Teren situat în str. înde- r
pendenţei, intre blocurile P31*
şi 20 G, pentru 3 garaje a 20 J
.np/garaj. ■ parcă ar vrea să spună
® Taxa anuaiă minimă de I
concesionare este de 120 lei/1
mp
5. Teren situat in str. T. Via- §
dinii re seu, in spa rtele bloculuitele blocului 1
3013, pentru 1010 garaje a 20"
np'garaj.
e Taxa anuală minimă de
concesionare este de 120 lei/
mp. - |
— Concesionarea terenului g
se face pe 99 ani. 1 CU, prim ar al m unicipiului
— Ofertele se depun pînă I
la data de 28 februarie 1992, ■
ora 15, ia sediul Primăriei o- P
rasului Haţeg, str. Libertăţii,!
B nr. 5, biroul urbanism şi ame-jj
| najarea teritoriului. § 240932/14.11. 1991 prin care
— Documentele licitaţiei se|
pot ridica contra-cast de ia Pri-“
8 .r.ăria oraşului Haţeg. | tan pentru
p — Uar.iiiţia de participar:.^
licitaţie va fj ega’u cu 30 1:
W-
9 ;v‘ vu:"î < £;iuro Llîl/itîIOLC.'x
i ■ i
fi — iniormaţîi suplimentare |
SCANDAL LA MORMINTELE CEAUŞEŞTILOR
(Urm are din pag. I) se întoarce dezamăgit :
— Nu vine, domne ! Nu vrea
ajungi la m orm întul lui Ceau- să vină !
şescu strecurîndu-te printre — Cum domne să nu vină ?
curioşi ! Cînd în sîîrşit reuşesc, — Asta nu c preot, e secu-
descopăr un m orm înt identic cu rist !
Nu­ Un altul, mai bătăios, pro­
mai că e cu mai m ulte lum inări pune :
nprinse, fiori, m ulţim e de foto­ — Haideţi mai mulţi, un grup,
grafii tăiate din ziarele epocii, să-I aducem. Cum să nu vină ?
însă cel care de-abia se în­
din care ne zîmbesc, binc-dis- torsese cîe la capelă, spune foar­ ir.erman se apropie şi îi solici­ soţia CLAUDIA — au fost doi
puşi, ăm indoi sau numai el... A- te convingător :
colo unde ar trebui să fie cru­
cea, stă o bucată de carton cam — N-are rost. Nu vine şi ga­ dă cu plăcere, şi-şi declară pro­ m enilor şi ţării lor.
de m ărim ea unui bloc de de­ ta. E clar 1
Bătăiosul
înciudat,
încheie
sen, pe care cineva a scris cu cu neputinţă (pentru că nimeni
litere de mină cit mai frumos
caligrafiate: „Omagiu de Recu­ nu se urneşte să meargă cu cl): dunaseră în jurul lui.
Preţuire, Marelui — Atunci inscam nă că ăsta e
Erou Naţional, Nicolae Cenu- drac, nu e popă.
şescu, Preşedintele Demnităţii Din tabăra adversă, un altul
Naţionale". strigă: „De ce să vină domne,
Tocmai se discută aprins adu­ popa ? Asta a dărîm at biserici
cerea unui preot să se facă o şi n-a crezut în preoţi şi în Dum­ faţa camerei de film at, apoi se
slujbă la acest mormînt. Un băr­ nezeu ! De ce să vină
— Eu dacă aş fi avut colivă, „TOATA LUMEA
aş fi adus-o aici şi aş fi îm­ L-A IUBIT DOMNE..."
părţit-o. Nimeni nu mai zice nimic,
Cel care se dusese după preot. în tim pul acesta se apropie un
Morţii încep să umble
(U rm are din pag. 1) pentru că o asem enea întîm plare intr-un sarcofag din sticlă inca-
nici în vis nu i se putea arăta,
peste faţă un chirurg, acesta de Mai m ult de atit. Franţa a îm-
groază face un stop cardiac prum utat din Egipt mum ia lui
aprobarea de a se imrodce gazul
metan în 355 de locuinţe"
— Dacă o să fiţi ales pri­
mar...
— Păi ne vom bate să obţi­
nem suplim entarea aia de gaz
metan, vom reorganiza piaţa
agro alim entară. Este deja un
proiect. Unde-i acum ţarcul
vom face o clădire cu parter
şi un nivel, cu grupuri sani­
tare, spaţii moderne de co­
m erţ civilizat. Cei care au a-
colo construcţii vor avea prio­
ritate la concesionare.
Nu-i
ne declară d.l TUDOR IONES- lăsam de izbelişte.
■— Dar dacă aţi fi reales
Deva şi candidat la funcţia prim ar — ce aţi face pentru
de prim ar
a-i ajuta pe oameni ?
— Aş face pe lingă prim ă­
— D.le Tudor Ionescu, in rie cifceva societăţi coinerca-
mod concret, aţi iăcut ceva le productive care să asigure
pentru oamenii Devei ? nr. locuri de muncă pentru şo­
— Da.
Uite, adresa
meri iar din veniturile reali­
zate aş finanţa o serie de lu­
M inisterul Industriei aprobă o crări ale cur. t costuri ar fi su­ de fier şi o loveşte din spate in
cotă de 628,5 mc./orâ gaz me­ portate altfel de către cetă­
locuitorii noştri. ţeni. într-un cuvînt aş face
Iţi dai seam a cit ne-am zbă­ totul pentru a-1 scuti pe cetă­
tut pentru aceste aprobări de ţeanul de rînd de datorii şi
m » va- hr neficiu peste 356 nu să-l inglodez in biruri.
I d'j jrj.’ui.i Că Pil ŞY ;ate COR- — • ?Ti r ) X m ăsură ■:
|.:vi fp.a > i fi -c . ţ?! tj ■ ' -
su'aziie : Oituz,
bilei.,!' uc
M inerului, Vulcan, i Mai, Ia­ oameni. Dar Ia ţagitolul co-
lăuzei" caro v* oa e alături de
somiei, Cloşca, Crişan, Spi. merţ ? e mici pe care Ie va pune în saci
i-i..!,,: r?
tînăr cam la 33 de ani şi înce­ preot Ioan şi Claudia
pe să povestească :
; ă — Eu sînt frizer de meserie.
Am tuns m ultă lume la viaţa
mea. Dar să ştiţi că niciunu! nu
mi-a spus că mi-i iubeşte. Toa­
tă lumea l-a iubit domne, şi în
arm ată cînd arh fost, mie mi-au
spus oameni m ari că-1 iubesc.
Arm ata l-a iubii...
Oamenii devin atenţi. Un ca-
tă un scurt interviu. Frizerul ii
pria lui iubire pentru cel dis­
păru!, cu toată convingerea.
M ajoritatea celor prezenţi se a-
Numai
că, Ia înghesuială, altcineva (ca­ Fascii
re probabil este contra), profită
şi îi trage frizerului cu sete un
picior la turloaic. El suportă
ihnă îşi term ină dec’araţia în
vaită şi spune cu ciudă, repe­
tând : „Ah dacă aş şti cine a
dat" şi priveşte pe toată lumea,
' bănuitor. Toţi însă afişează o
nevinovăţie dezarm antă...
(Va urma)
Iîamscs al doilea pentru a ex-
punc-o într-un muzeu din Pa­
santă, într-un mediu interior vi­ fărim ă de dem ocraţie". Se dă şi
dat. Ajungînd la Paris, mumia
cu sareorag cu tot a fost pusă
vizitatorilor Ia o
oră cînd erau foarte mulţi vizi­ cele prezid en ţiale!
tatori. Ramses a spart sticla cit
era ea de tare. Mai m ult de
că muş­ d-1 Raţiu. încep întrebările. Răs­ na. Dl. “R aţiu continuă cu un
chii Iui de mii de ani erau a-
trofiaţi; cu toate astea s-a ri­ crează o atm osferă agreabilă ; nu
dicat în şezut, ridicind miinile
în sus, deschide gura larg. de
ceva,
după care cade într-o parte, ră-
mînînd nemişcat. Rezultatul :
m 'ini, pico are rupte, aproape
toţi vizitatorii sar pe geamuri
de ia c<ai. Oare asta nu trebuie
să ne dea de gîndit şi să înce­ sclavii m aşinilor care le-am im ­ Mi-am zis : „Fă ceva pentru Ro­ ţiu a fost „bom bardat" cu în tre­
pem să ne dăm scama că ceva
se în'îm plă, că ceva se arată,
parcă cineva vrea să ne atrag i
atenţia de ceea ce va
urma.
Este o dova ’ă că o forţă supra­ la preşedinţie, dl. Raţiu a fost
naturală şi divină ne suprave­
ghează tot timpul.
(Urmare din pag 1)
Anesti E.'efteriadis ia un drug
dreptul timplei sLîngi. Ea se clă­
tină, dar el continua sâ o lo­
vească in cap de 25 de ori cu
ciocanul. Căzută jos, o inăsuşe
cu propria-i canadiană şi, după
re roiie o - a murit, o duce jn nic soţia. Oetio il • j j....-avi' o ini- i
eu , a sa,,.' ş, o p'.p.tă ul „oui ....si*». ,•
faier. O va secţiona in bucăţi
de plastic, iar pe aceştia intr.o
La cavoul familiei BURSA (LI)
BURSA VALUTARA. Banca Anul 199 i a adus un record —
ÎN
AZÎI.ANŢÎ
GERMANIA.
N aţională Română Ia şedinţele 236 112 de cereri de azil ! Cifra
Marchitan de „fixing“ se bazează pe pari­ pare enorm ă com parînd-o chiar
Aşa cum anunţam în publi­ tatea dolar marcă. Dacă la 29.01 cu cea din 1990 : 193 063 de ce­
92 raportul S/DM era 1 S=1,(5C0H
caţia noastră de săptăm îna tre­ DM, leul era apreciat oentru 30.0). reri. Acum un deceniu cifra fie
cută — in data de 2S ianuarie | 92 la 198 lei/dolar, fireşte m arca 100 000 părea astronom ică Gu­
a.c. a trecut în nefiinţă preo- | era cotată cu 1 DM=124,08 lei. vernul federal va e'abora o Ug-'
teasa CLAUDIA MARCHITAN. Identic s-a procedat şi pentru li­ care va opri exodul spre acest
Fiu si fiică a Basarabiei — ra sterlină : 1 £=335,35 lei. nou „pâm înt al făgăduinţei", in
preotul IOAN MARCHITAN şi ş.a.m.d. anul 1991. 40 504 cetăfeni români
ŞOMAJUL in Europa de Est, au cerut azi! în Germania...
oameni care au făcut cinste oa­ la sfîrşitul anului 1991 atinge JOCUL CIFRELOR. în Româ­
cifre apropiate de cele din Eu­ nia. în 1990 vpnitul nom inal ne
La înm orm intarea ce a avut
Icc în data de 30 ianunrio la ropa do Vdst. o fam ilie de salariaţi a fost de
Biserica Română Ortodoxă din POLONIA : 11,1% din popu­ 93 663 lei, iar cheltuielile au
Zlaşli, au slujit preoţii : Nicu laţia activă. Prognoza la finele a- fost de 82 296 lei. D upă 1 no­
(Boş), Miron Lăscuş nvilui : 20%. BULGARIA : iem brie 1991 o fam ilie de 4 per­
(Zlaşti). Anton Rudeanu (Hd. II), 10.0%. Este posibilă o creştere soane (cu 2 salariaţi) are un ve­
Ludovic Fărcaş (Hd. I), Lucian
pînă la 19%, in decembrie. UN­
Popa (Deva IIÎ), M iron Sten. GARIA : 8,8%. Se estim ează atin ­ nit minim lunar de 18 400 lei. C’.p.
coane (Ild. III) şi protopop A- gerea cifrei de 13.5% la 31 de­ va mai l'i şi duoă indexarea de
Dumnezeu
lexnndru llotăran.
să-i odihnească în pace pe a- cembrie 1992. ROMÂNIA : 4,4%. la 1 ianuarie 1992 v
ceşti rom âni din B asarab ia! Specialiştii prevăd un „12%“ in BURSA NEAGRA LA DEVA
luna decem brie.
CEHO-SLOVA-
Păm întul bun al Transilvaniei CIA : 6,6%. Şi aici se dă ca 1 S =319 lei
de Ia Zlaşti le.a devenit cer... singură cifra de 12% in decem­ 1 I>M=230 lei la cum oă-are
VALERIU RÂUREANU brie. IL B.
7
(U rm are din pag. 1) Eu il voi susţine pc acel candidat bani. Eu am bani : nu aşa dc
pc care Convenţia îl va alege. m ulţi cit credeţi dvs. Am trim is
Iancu. Continuă conversaţia fă­ A apărut, in sîîrşit şi microîo- ajutoare de 4,5 m iliarde Iei. Nu
ră microfon : „Parlam entul e
o
nul. Dar şi prim ele întrebări m-am opus clauzei nici pe vre­
provocatoare, respinse im ediat de
mea Iui Ceauşcscu !" D enutatul
o ştire de ultim ă oră şi anum e ca m ulţim e. Dl. Raţiu îşi arată cla­ ţărănist este dc părere că în Ro­
o parte a nom enclaturii doreşte sa de profesionist în diplom aţie : m ânia corupţia va dispare cînd
„Voi lupta pentru dreptul tău
să separe alegerile generale
va funcţiona Legea cererii şi o-
de
„De ce aţi de a mă asculta pe m ine !" Inci­ fertci. S-a discutat despre po­
venit aşa de m ulţi ?“ — întreabă dentele sînt pc cale de a se apla­ sibile fraude la num ărătoarea e-
leetronică a voturilor, despre con­
punsurile, prom pte şi Ia subiect uşor accent de iritare : „Ain de­ vertibilitatea Icului (cererea de
clarat şi în P arlam ent că ROsia lei pentru investiţii în România
lipseşte umorul. „Aţi uitat că ne-a cotropit de 13 ori din 1711 este mai mică decit cererea de va­
am venit în tară s-o cum păr T ‘
încoace! Am avut un cum nat
lută clin ţară), despre poluarea
Desprindem cîteva idei din răs­ care ţi-a dat pistoale ? De unde de Ia Deva, T urda şi Copşa Mică.
punsurile d-Iui R a ţiu : „Sînt un ai inventat această poveste ? Am „Am plătit 820 mii. £ unor ex­
politician de rînd„. Avem un răm as rom ân toată viaţa mea, perţi englezi pentru un studiu de
capital uman foarte bun... Popu­ N-am cerut cetăţenie străină şi dezafectare a oraşului T urda
laţia României a devenit o spe­ am respins propunerea do a ii peste care cade zilnic 400 to ci­
cialistă în a supravieţui... Am fost deputat în com itatul Lancaster. m ent ! Tim p de 3 ore dl. R a­
portat... Produsul rom ânesc n-u m ânia. Fă-o in fiecare zi". Şt bări în scris şi din sală. A fost
fost concurent. A gricultura a continuînd răspunsul dat d-Iui atinsă o gam ă largă de proble­
salvat pla'a îm prum uturilor... în ­ Luca, dl. Raţiu a afirm at tex­ me, chiar şi dc politică externă.
trebat dacă va candida din nou tual : „Nevasta mea este engle­ „Nu-i clau şanse prea m ari lui
zoaică. A făcut pentru România El ţin. Moldova a greşit sem-
p ro m p t: „Nu voi candida 1 Dl,
Roman şi-a anunţat candidatura V mai m ult dccît dum neata". După nind la Alma-Ata..."
o scurtă pauză sir John spune :
Nu ? E mai frum os ca minc„. „N-am venit în România să îac II. B.
v o a w i o t n i i o e w w a v w w v a
MICA °UBMCfTAj'£ 240 I. Deva, telefon 24095.
iprla-1 canadiană
© Doresc cunoştinţă doamnă © N aturalistul Nicolae M arcu
Sinii oricum nu au mai fost agreabilă, studii medii, fără co­ îşi anunţă m utarea sediului in
localitatea Crişcior, nr. 92 (7 km
găsiţi. Toate probabilităţile ne pii, şomeră, fire bună, iubitoare Brad).
conduc la ideea că chiar i-a anim ale, am atoare excursii din
m încat în răstim pul petrecut du­ Leu, Balanţă. A dresaţi : II. Ioan ® VîND înscriere Dacia-1300,
Oficiul poştal nr. 1. Post Res­
pă crimă. La o asem enea fiară tant Cluj Napoca. ianuarie 1987. Cecul transferat
la B.R.D. in sum a dc 110 000,
nu trebuie să ne mai m ire ni­
mic. @ Vind frigider ARCTIC (nou) Deva, telef. 16933.
Dealtfel chiar el a declarat că
era foarte gelos şi-şi bătea zil­
iii :
■u.iâ CU ui
U ; J-tUUt-.'iî î. -*i. m ccar.;.• VA-iv-A’. i.i. c1a ”»o..<ati laaI—*
cind o loiv-am... !“ declară crim i­ i\iAKTiNEACt candidat pentru func- prindem acţiuni efective im ediate
pozitiva, să în tre­
paiM cuiara
ţin ele prim ar al m unicipiului Hu-
nalul cel odios. în final a decla­ nedoara din partea PAKTIDULUI^-^ şi de perspectivă pentru depoluare
rat că e dfriacord să fie omorît
---- 1—. r---- 3* v-u:— REPUBLICAN. ’■ inclusiv m orală — corupţie, trafic
• ........ Hi» influentă ttrvPr>nl5 — ar.tiunl COS-