Page 2 - Calauza_1992_106
P. 2
Pag. 2
BURSA
P R O G R A H U L
SCHIMB VALUTAR. La B ăn. valorii schim bului în paşaport.
cile din A rad, Tim işoara, De Estim ările pentru perioada ur
va şi A lb a Iuiia dolarul se m ătoare se blochează în faţa
cum pără cu 355 lei şi se vinde acestei neaşteptate hotâriri a Policlinicii Privatizate „0FTANEX" Deva
cu 365—373 lei, in funcţie de Băncii Naţionale.
comision. M arca germ ană se REZERVELE VALUTARE OFTALM OLOGIE: dr. Remus A ngelescu: luni, joi, vineri
cum pără în juru l cifrei de 225 ALE CHINEI. în anul 1991 re (orele 17—19) ; dr. Lacrim a Angelescu : m arţi (orele 10—20),
lei şi se vinde in ju rul cifrei zervele s-au m ărit cu 25,2 la m iercuri, sim bălă (orele 0—11) ; dr. Stela Hristea : luni, m arţi,
de 235 lei. sută faţă de cuantum ul din anul joi (orele 9—10) ; REUM ATOLOGIE: dr. Ioachim Oană : luni,
BURSA NEAGRA. V ineri di precedent, ajungînd actualm en m iercuri (orele 16—18) ; dr. Elena B ozdoc: m arţi, joi (orele
m ineaţa, ischimbul valutar la te la 40 m iliarde de dolari. Chi. 9—10) ; O .R .L.: dr. M arcu Valeriu : luni, joi (orele 17—19), sim .
negru îm registra urm ătoarele ■na va rezerva in acest an fon bătă (orele 10—11); GINECOLOGIE: dr. Alişe Iliescu : m ier
rate : duri valutare pentru a reteh- curi (orele 10—18) ; dr. Valeriu Teodorescu, luni, joi, (orele
M arca, 220—225 lei la cum nologiza unele m ari întreprin
părare, 2310—235 lei la vînzare ; deri. Pe prim ul loc sub aspec 16—18) ; INTERNE : dr. Petre Armeanu, luni (orele 15—17),
Dolarul, 360 lei la cum părare, tul perform anţelor economice m iercuri (orele 14—16) dr. Romulus Itusu, luni, miercuri, vineri
370 lei la 'vînzare ; în anul 1991 s.a situat... China. (orele 9—10) ; m arţi, joi (orele 18—19) ; ENDOCRINOLOGIE :
Forintul. 4,80—5 lei pe rela Sectorul privat din această ţa . dr. Elena Tem a (orele 18—20) ; PSIHIATRIE : Ionel Ţeculescu
ţia cum pă.rare-vînzare. ră controlează cca jum ătate din
CURS VALUTAR. Cotaţia producţia sa industrială. China (sîmbătă orele 9—10) ; MASAJ CU BIOCURENŢI: Dora Dumi
dolarului .faţă de celelalte va obţine m ult mai m ultă valută tru, zilnic (orele 14—16), sîm bătă (orele 10—12).
lu te : din exporturi decît din investi
1$ = 1,6495 DM (21.02.) şi ţii sau turism . După aproape 40
■1,6445 (28.02 ) ; de ani de Întrerupere s.a reluat
1$ = 1,4930 SF (21.02) şi 1,4905 activitatea Bursei. Un primar hotărît la Petroşani
(28.02) ; CIT ClŞTIGA JAPONEZII ?
1 S = 5,6095 FF (21.02.) ş,i 5,6023 Un şef de întreprindere — A doua zi, „Călăuza*1 a fost
(28.02) ; 200 000 S/an. Patronul firm ei (U rinare din pag. I) prezentă la instalare. Fostul
'1 £ = 1,7465 S (21.02) şi 1,7401 Nissan a cîştigat anul trecut — în condiţiile in care presa, prim ar n-a participat. Păcat !
(28.02). 375 000$, în paranteză fie spus în general mass-m edia din ţară Discursul d-lui Stoicuţa a fost
O HOTARIRE c i u d a t a . de 4 ori mai puţin decît patro şl străinătate, a acuzat intelec scurt şi cuprinzător. Din el re
Incepînd de m arţi 25 februarie nul firm ei Crysler (S.U.A.). ţinem pentru cititorii noştri :
1992, persoanele fizice rezidente Salariul m ediu anual al an. tualitatea de o poziţie expecta „Cei doi ani de la Revoluţie şi
în Rom ânia, pot solicita schim gajaţilor japonezi a atins anul tivă faţă de viaţa politică şi pînă acum au fost ani de ne-
barea de valută în scopuri tu trecut cifra de 33 000$ (2750$/ socială a ţării, consider că p ar realizări. M ineriadele au săpat
ristice în valoare de m axim um lună. adică 550 000—600 000 ticiparea mea — e un răspuns... intre noi şi naţiune o prăpastie,
50 000 Iei (cea 135$). Conform lei/lună). Cit de departe este Ni s-a părut a fi scurt şi cu de aceea nu mai prim im nimic
unei circulare emise de B.N.R., Japonia de noi... prinzător. La alte întrebări, dl. de la nimeni. Doresc ca în pe
vînzarea de valută va fi înso prim ar Stoicuţa Gheorghe, ne.a rioada acestui m andat să şter
ţită de m enţionarea datei şi H. B. prom is că va răspunde peste gem această pată de pe faţa
citeva săptăm îni, cînd se va do m inerilor care după cum se ştie
cum enta asupra stării Petroşa- muncesc din greu...“.
Răspundem la întrebarea cititorilor niului, văzut de pe funcţia de Dl. prim ar ni se pare a fi
prim ar. Corect. Iată un om ca decis să facă ceva. îl ajutăm ,
„Ce sînt consumcoop-urile ?“ re nu se repede... dragi cititori din Petroşani ?
C onsum coop-urile sînt organiza fondul pentru plata dividentelor.
ţii obşteşti, cu caracter economic, Consumcoop-ul este o organi
constituite teritorial, la nivel co zaţie ce îşi desfăşoară activita dezbrăcă goală goluţă şi cu de
m unal, orăşenesc, judeţean şi tea pe baza legii şi a propriului „Nu mă omorî getele ei arse de puterea crimei,
. central prin asociere, din iniţia statut, puţind stabili programul pătrunse în vaginul fetiţei, ru-
tiva proprie a locuitorilor. Aso de dezvoltare pe domenii de ac W ■ V» I ii pînd-o mai m ult decît ar fi tre
cierea se face în scopul dezvol tivitate şi unităţi, în funcţie de mămică! buit pentru un viol, după care se
tării de activităţi economico-co- condiţii, eficienţă, cerinţele aso linişti zicîndu-şi în gîndul ei :
m erciale destinate unor interese ciaţilor şi a solicitanţilor. Con (Urinare din pag. 1) „Diseară o pun sub scară să o
m ateriale şi sociale prin m ijloa sum coop-urile îşi desfăşoară ac găsească dim ineaţă şi să creadă
ce şi acţiuni comune. Ele iau tivitatea pe o paletă largă de ac M irunica îngrozită de cele in- toţi că a fost violată sălbatic după
fiin ţă în baza hotărîrii adunării tivităţi : magazine, complexe co. tîm plate îşi luase ghiozdanul şi care a omorît-o...“ Apoi se aşeză
generale a acţionarilor sau a merciale, unităţi de alim entaţie plecase la şcoală, unde a stat ca în fotoliu dar nu putea sta liniş
delegaţilor acestora. M em brii au publică, cofetării, hanuri, mote pe ghimpi. Se gîndea să fugă tită. îşi făcu o cafea. O frăm înta
dreptul să participe la activitatea luri, depozite de m ărfuri, atelie undeva pentru a scăpa de ucigaşa un gind rău :
cooperativei, bucurîndu-se de re şi secţii de producţie, unităţi ei mamă. îi era frică să mai mă-
prestatoare de servicii, form aţii „Ah, ce proastă am fost că i-nm
toate avantajele •’-ateriale şi so şi loturi de construcţii, parcuri nînce din mîinile ei, să o simtă spus Mirunei. Şi mai rău am fă
ciale care rezul să prim ească auto, centre de achiziţie, de in cum o acoperă cu plapum a, oh ! cut că i-am dat drum ul să plece.,
p en tru valoarea acţiunii o cotă dustrializare şi sem iindustriali- îşi dădea seam a cît greşise că se îm i pare tare rău că va trebui să
din beneficiul realizat în anul jelise la mam a ei din pricina o omor şi pe ea ! Cînd a căzut
expirat, să aleagă şi să fie aleşi zare a produselor agricole, ferme, Sabinuţei. Nu era atentă nici la sem ileşinată, atunci trebuia s-o
crescătorii şi ingrăşătorii de a-
în organele de conducere. ore. Hotărîse să nu se mai întoar omor... Era mult mai uşor şi scă
nim ale şi păsări, staţii de incu
Fondurile proprii consumcoop baţie etc. că acasă... Ii era frică să n-o o- păm de chinurile astea că mă va
s î n t : fondul social, fondul m ij Toate aceste elem ente, prin moare m ăm icuţa de team ă că ar da de gol. Dar cum vine acasă, o
loacelor circulante, fondul de com plexitatea lor, recomandă putea-o denunţa. sugrum şi voi scăpa eu de corpul
dezvoltare econom ică, fondul Cooperaţia de co-nsum între for Rătăci pe străzi tot privind in ei...“
p en tru construcţii de locuinţe şi mele viabile de privatizare. urm ă să nu apară crim inala care Biata M iruna avusese dreptate
alte investiţii, fondul pentru ac o omorise pe Sabinuţa... cînd ii venise gîndul să nu se
ţiu n i culturale şi sponsorizare, Ec. CĂTĂLIN RADU între timp, mama Sabinuţei o mai întoarcă acasă, parcă Dum
tot aştepta pe fetiţă să vină fiind nezeu o îndem nase să se depăr
foarte supărată pentru întîrzie- teze de casa în care se născuse
Violată în cimitir! rea ei. Dar parcă o ghiară ascu şi ar fi urm at să fie ucisă chiar
ţită îi strîngea inima şi o pre
de cea care în chinuri o năs
(U rm are din pag. 1) du printre morminte. Trezirea ti sim ţire rea îi da tirconle pentru cuse. în tim p ce se preum bla pe
nerei femei din şoc fu groaznică ; că fetiţa ei nu făcuse aşa ceva străzi, îi cerea iertare in gind
velit, cu a tit m ai atrăgător în de-abia au reuşit cîţiva trecători, niciodată. Aşa că pîţ^' la urm ă prietenei sale m oarte : „Iartă-m ă
—c;: Anoc+fl ce vftt*'.7.i asu- care în sfîrşit apăruseră în ci- merse la poliţie să anunţe că i-a Sabina, prietena mea, nu am vrut
