Page 5 - Calauza_1992_107
P. 5
.„«.c, cuuuuuki iiitNaraou-i .x.,-.»,., v..te au suxent uimeaţi de la jud. Hunedoara, v-a inves man, sînt in atare, capabili, să
uu.n in vai a rtoutjtra au intrat cu şl Bucovinei, care a lost ruptă din păduchi, d vtilos etc. tit încrederea de a-1 reprezenta, ducă greul unei asemenea res.
! fabricate şi prestări d&'y.ervicii pcn- ® lături şi băi locale. tancurile bolşevic*,* alb conducerea lui sinul nostru aş» cum iţi rupi o mină. Dl. UiesiKi n-a fost m încat nici de fapt pentru care aţi candidaţi a ponsabilităţi cum e cea de pri
Valter Roman, V tandru nirlâden-
» tru terţi. în aria activităţii, socie. P ra z : Cataplasme, cu frunze nu împreunA cu îs.na Pauker, avîn- Am luptat pentru eliberarea A rdea păduchi nici d e'tifo s, nici P etre Ho- recentele alegeri, pentru postul
1 tatea cuprinde : o fermă de îngră. fierte, aplicate calde. 6u-l pe dl. caporal Dragnea Marin lului de sub ţugui hortist, am jurat man şl nici Stolojan. Aş pune o în de primar al municipiului re mar. Nu am reuşit însă să fiu
trebare D-lui prim -inlnistru : A r pu
rom ânesc in calitate de
drapelului
2 şare a animalelor (bovine .tineret Roşii : Tamponarea obrazului In frunte. Astăzi face pe marele ve ostaş al arm atei rom âne sub condu tea trăi eu o pensie de 5 611 lei pe şedinţă de judeţ, dar... primar. Acest lucru nu mâ su
| bovin şi ovin) cu sediul la Haţeg cu felii de roşii, de mai • multe teran de război. Adevărat că a fost cere» regelui Mihai I şi n-am depus lună ? cu toată economia lui de piti — Aşa este. Am candidat, dar... pără, ci dimpotrivă, mă am bi
ţionează ca în munca mea de zi
tă !? Am dori noi pensionarii să fa
J (capacitatea fiind de 1000 capete ori pa zi, timp de 3—1 săptămîni. mare erou Împreună cu Vaiter Ro nici un Jură mint pentru secera şi cio cem un schimb de salariu să vedem ghinionul a fost de partea mea. cu zi, să dovedesc destoinicie şi •
canul.
V arza: Loţiuni cu suc proas
man, dar ‘ nu ■ pentru neamul româ
Î animale şi 5000 m iei) şi secţii de păt. nesc, cl pentru neamul bolşevic A- pe care Asociaţia veteranilor de răz cum s-ar descurca ei eu pensia noas Nu am întrunit numărul de participare responasbllă, la în
P entru toate aceste nem ulţum iri
preluare şi ingrăşare a animalelor,
tră mizerabilă.
ceşţi eroi ne-au adus foamea, sărăcia
* cu sedii in Deva, Hunedoara, Ha- M. M. Iobăgia, păduchii, mizeria. După . 25 boi care face parte din Ministerul Aşa să ne ajute Dum nezeul voturi necesare. Electoratul meu tregul proces al muncii din ca
nu a fost aşa de numeros. Asta
| ţeg. Petroşani, Orăştie şi Brad. Pre- W A ,.W a V ."...W .V .W A ,.V .'.V ,W .W .V .',,A W A ’.W A V * 'A W /A nu înseamnă că nu au fost de drul societăţii ce o conduc. Pe
ţ luarea animalelor, prin aparatul de veni care m-au votat. Dimpo acest fond, al Încrederii în
» achiziţii din cadrul secţiilor, se trivă. Tocmai de aceea, acum propriile mele ■ forţe, Îmi per
I face de la gospodăriile - populaţiei, cînd „apele s-au mai limpezit", mit să transm it actualului pri
J la preţuri reglementate prin Ordi. La ora actuală nu mai este ca în paginile gazetei „Călăuza" m ar al municipiului Deva, d-lul
nul nr. 6/1902, respectiv: bovine J» (ziarul meu „de inimă"). încerc ing. Ovldlu Hagea, felicitări
adulte, calitatea I-a = 80 lei/kg. să Ie mulţumesc tuturor, celor pentru reuşita în alegeri, do-
calitatea ll.a == 75 ■ lei/kg, tineret (Urinare din n r .-105) i luia mereu adevărul in aburul minciunii, 5 care m-au votat, investindu-şi rindu-i realizarea unei adevă
bovin — greutate peste 350 kg = Interviu cu dl VIRGILIU ZBAGANU,. pre. a făcut să nu se mai poată distinge adevă- j încrederea în mine. Prezenţa rate „performanţe* în finaliza
100 lei/kg, porci grupa 90—100 kg R ep.: De ce formaţie sînteţi ? rul do minciună. In loc să se prezinte so. J mea pe „scena" candidaţilor rea obiectivelor propuse.
= 160 lei/kg, grupa 101—110 kg = V .Z.: Ca diplomă,, inginer. < şedinţele Comitetului d e ; Reorganizare a cietatea occidentală aşa cum era ea in rea- jf pentru postul .de prim ar al mu
150 lei/kg şi grupa pesto 120 kg = R ep.: Deci intelectual.. Atunci... • litate, se inventau nenorociri, exploatare nicipiului Deva, nu a fost însă IOAN VLAD
140 lei/kg. V.Z.: Intr.adevăr, . vehemenţa mea pleacă * P.C.R. smgeroasă a omului etc. ?
i
La acestea, se adaugă secţiile de de la o , mare durere. Am sperat (Că . inte R ep.: Dacă sistemul comunist s.a do. ?
R ep.: Pe noi ce ne.a împiedicat să fim
Î industrializare — abatoare şi sec. lectualii vor fi o conştiinţă a vremurilor prosperi ? rodit atît de eficient la un moment dat % Concurenţă loială
noi. Vrînd-nevrînd, intelectualii ar tfebui
11a-
ţiile de preparate' din Deva,
incit a recuperat în '20 de ani decalaje 5j
J ieS> Petroşani şi Secţia do conserve să fie coloana vertebrală a : unei' naţii.'O ri Z.V.: Povara istoriei. In ultimii 500. de atît de mari, de ce s.a prăbuşit ? 5
| din Deva, No tirul capacităţile do la noi, coloana vertebrală este a dracului ani Estul a ifost^mereu in urma Vestului. V.Z. : Pentru că a intrat într.o altă fază, J
* producţie, în medie tone. pe an, de găunoasă. Iată de exem plu;, din igno. Dacă în 1945 decalajul dintre Est şi Vest atit urmâritul (Occidentul) cit şi urm ări, 3 şi binevenită la Brad
j (carne tăiată — 10 000 t, preparate ranţă, 8-a născut credinţa că, mergind pe era, să zicem, dc 100 de ani ,in anii '70 torul (Estul). Occidentul a intrat iu faza ţ
* — 8 000 t (cca 50 sortimente) şi con- calea capitalismului, România va face mi. ajunsese la 10—20 de ani. Deci popoarele post industrială iar sistemele excesiv cen-1
— Un articol alim entar de tra
1 servo 1300 t (cca 15 sortimente) sint nuni. Dar do ce -nu se observă căi la 'o ra din estul Europei şi-au atins'm axim um dc tralizale s.au dovedit incapabile să asimi. 3 diţie şi foarte căutat la Brad, fiind un concurent nedorit pe
dezvoltare din întreaga lor istorie în anii
actuală Occidentul nu mai este capitalist,
piaţa Bradului. „Sanepidul” a şi
demni de remarcat şi principalii
J indicatori' fizici realizaţi anul tre. în sensul in care ne era nouă prezentat .in ţi datorită socialismului dc cazarmă. leze progresul tehnic în noile condiţii. In f mai ales in zilele de joi (tîrg fost „pe el“, luîndu-1 ia între
disperare de cauză. Estul Europei a recurs Jj
| c u t: peste 12 000 t carne tăiată, manualele de economie ' politică ? > Averii, Rep.: O .spuneţi ca pe o apreciere a so la împrumuturi şi a intrat în dansul dră- 3 săptămînal) sînt virşlele. Cu vîn- bări serioase, printre care şi
J 6 500 t preparate carne şi 1300 t zările unei somităţi în economie, ce ne cialismului d e . cazarmă ? cesc al datoriei externe. î* zarea lor se ocupă Societatea aceea că de ce vinde perechea
I conserve carne. spune să nu mergem pe calea capitalismu V .Z.: Nu ca o apreciere, ci ca o consta „Expres", o firm ă particulară de virşle mai ieftin decît cei
lui sălbatec trec pur.şl-simplu neobservate , tare. Cu toate lipsurile şi denaturările lui, Rep. : Aveţi o platforma program ca toate îj familială. lalţi privatizaţi. Curioasă între
in presa noastră. sistemul ’ social precedent a asigurat ma celulalte partide ? J La început s-au vîndut cu 10 bare ! Altă dată i s-a trimis
R ep.: Credeţi că pe calea. pe care o pre ximum de dezvoltare. V.Z.: Un program articulat, de la A la J lei perechea, apoi cu 15—20—25 vorbă că dacă va mai apare cu
vedeţi d.voastră României, se va ajunge R ep.: Dezvoltare care, de fapt, n.a fost Z nu, pentru că nu îl Va elabora un număr î —30—35 iei. iar acuma se vînd virşle pe piaţa Bradului, va primi
ca în scurt timp Occidentul să se, uite la , suficientă, de vreme ce din lagărul comu. restrins de persoane ci un colectiv larg de f cu 40 lei perechea, afacerea mer- o bătaie „soră cu moartea".
noi cu jind, aşa cum ne.am uitat şi noi, nist .fugeau destui de mulţi spre Occident, specialişti. Programul nu va trebui să fie jj gind foarte bine. Societatea ne. Au apărut sporadic virşle şi la
atîţia ani, la el ? tărîm ul cu lapte şi miere. un demers de amatori, ca la celălalte par. WJ avind nici-un concurent. magazinele alimentare din oraş,
V.Z.: Ţările occidentale sînt prospere şi V .Z.: Să ne înţelegem. Eu nu fac apolo tide ci o treabă de specialişti. Sintem în. ^ De-un timp încoace, vine cu fiind aprovizionate de agenţi e-
relativ democrate. Sint prospere nu pentru gia socialismului de cazarmă. Constat nu. tr-o situaţie neparcursă de către cineva in », virşle pe piaţa Bradului şi dom conomici cu capital de Stat, la
că sînt capitaliste. (de altfel am spus deja , mai că pină în anii '70, în ciuda atitor lu. istorie şi trebuie să căutăm cea inai bună î* nul Rovinar Ioan din comuna preţul de 375 lei/kg.
că o parto din trăsăturile : capitalismului cruri ce -'sînt imputabile, el a asigurat to cale de urmat. \ Vâlişoara, măcelar de meserie, Cu cit mai mulţi concurenţi cu
încep să dispară, acolo) ci pentru că in ul tuşi. cea mai dinamică şi spectaculoasă c. (Va urma) care le produce în atelierul pro. asemenea produse, (ca şi cu al
timii 500 de ani au fost prospere şi au im . 1 voluţie din istoria unor popoare. Din ne. priu, avind autorizaţie şi acte în tele, de natură diferită), cu atît
pus regula jocului pe p la n , mondial. fericire, o propagandă stereotipă ce înva- MARIA PIETRAKU ! regulă, în acest scop. mai mult vor scădea preţurile.
Ce folos că nu-i bine ! El vin
\,V / » V W A W < W W ^SV W W V W V W ,/ W ^ 1A V V > W W > A W A V A W » W .V A V W « V / .V A V A V .V ,V A V 1i',V A V A V i» >,il,iV « V A V iV A V W i de perechea de virşle cu 30 lei, . MIHAI POPOVICI
kk-k***k+kirkkkkkk *»»★ »»»»
s * \
s R.A.G.C.L Deva o firmă care face eforturi uriaşe pentru binele oamenilor \ Oamenii legii
s alături de cititorii
s cipiului Deva, capitala ' jude. prezintă oamenii şi faptele lor, începerea lucrărilor Ia rezer nanciare. Mai concret nu am
tie domnul director geperal îşi văzute pentru anul in cu rs:
balanţa activităţii noastre fi
Nu o dată vizitatorii muni
ţului Hunedoara au promis că competenţa profesională fiind vorul pentru inmagazinarea a. primit 90 milioane lei pentru
* De Ia tinărul economist — IOSIF I anul 1991 şi 84 milioane pen noştri
I CRIŞAN în calitatea sa de director ' vor reveni, Deva intrînd în certificatul dc garanţie al ca. pei din' municipiul Deva cu o tru prima lună din acest an
x economic am mai aflat că, in a- J s conştiinţa oamenilor ca ora. llţăţii muncii prestate de ' că. capacitate de 10.000 mc. « în. drept subvenţie pentru energie
I cest an. Ia nivelul societăţii se pune I sul cu o arhitectonică mo. tre fiecare angajat. ceperea lucrărilor la un obiec termică. 1956 mii lei (contînd Grigore Viorica — Hunedoara
De la doam na, economistă tiv similar la Simeria cu o ca
" accent pe diversificarea produselor ' \ dernă, curat şi primitor. Aurica Rain şefa Biroului dc pacitate de înmagazinam dc pentru anul 1991) şi 2 300 mii 1 — Prin modificarea legii pensii
lor, urmaşii persoanelor care au
In Deva, pe strada Liberia,
I din preparate de carno prin intro. | \ ţii la nr. 6 trecînd pragul Re. analizo economice, sinteză, sta. 2500 mc. • pregătirea lucrări, lei (pentru luna ianuarie anul decedat fără a avea calitatea de
ducerea iu fabricaţie a unui număr -
curent)
pentru transportul în
J de 14 sortimente şi feluri de con. I \ giei Autonome de Gospodărire tistică, preţuri şi tarife, am lor de echilibrare a reţelei de comun, iar pentru chirii la angajat la data decesului pot be
1 servo din carne, extinzindu-se in ; \ Comunală şi Locativă încer aflat că în subordinea R.A.G.C.L. apă potabilă in municipiul De. neficia de pensie de urmaşi, dacă
" acelaşi timp gama produselor de | căm să găsim explicaţia bune. Deva se află cinci filiale : Ex va şi în oraşul Simeria. pe o locuinţe restanţa din anul tre. vechimea în muncă a celui dece
cut se ridică ia peste 20 mi.
lungime de 30 km de reţele.
| conserve la borcane. I \ lor aprecieri Ia adresa muni ploatările. Gospodărire . Co lioane lei. dat corespunde necesarului pre.
> Ca noutăţi de ultimă oră în ac* I s cipiului. Domnul economist munală, şi Locativă Brad, Câ. • îmbunătăţirea sistemului de Aşadar. în pofida unor mari văzut de lege în raport de vîrsta
furnizare a agentului termic
| tivitatca societăţii am consem nat: J Gheorghe Para, directorul .ge lan, Haţeg, Deva, cit şi Scc. decedatului, sau cel puţin jum ă
J colaborarea cu firme din Ungaria, x \ neral al Regiei, un remarcabil ţia dc . Gospodărire Comunală la Deva, Brad, Călan şi Sime greutăţi financiare — ce tre. tate din aceasta.
buiesc înţelese de fiecare be
ria e mărirea capacităţii sta
Pentru a primi un răspuns exact
şi Locativă. Simeria.
I şi Iugoslavia pentru achiziţionarea I \ profesionist, calm dar hotărît, Realizări . eficiente, ' ritmice ţiei de tratare a apei de la neficiar în parte, — la nive în raport cu datele ce le veţi pre.
de membrane cutisin de diferite ca. J
punctează cîteva realităţi ale
J libre şi cutii de diferite gramaje, | momentului. Regia Autonomă dar şi benefice' pentru popula Sintămăria.Orlea de Ia 500 1 / lul R.A.G.C.L. Deva calitatea zenta/ vă îndrumăm să vă prezen.
{ în scopul îmbunătăţirii aspectului x de Gospodărire Comunală . şi ţie se regăsesc în domeniul sec. la 1000 1/scc. o mărirea muncii se află la Ioc de cin. ţ taţi la Oficiul de pensii Deva, cu
colectivului constituie s
' de prezentare al produselor. | \ Locativă din municipiul - reşc. prestărilor de . servicii :, distri. capacităţii ■ Staţiei de epurare contabilul şef al Regiei, un om ste, iar maturitatea profesio carnetul de muncă al soţului de
I Colectivele de muncă din cadrul * s dinţă de judeţ, a distribuit a. buţic.apă, colectat şi transpor. a apelor uzate din municipiul potrivit la locul potrivit. „Ban. nală a s cedat.
2. — Pentru a obţine un loc de
x societăţii, cu activitate ce se evi- i nul trecut pentru populaţie tat gunoi menajer, distribuţie Deva. ca nu ne acordă credite", şi garanţia lucrului bine făcut. muncă este necesar să vă înscrieţi
Obiectivele Regiei sint mul
nu am primit încă subvenţiile La telefoanele 956/16041. 14232,
energic termică, t dar' şi produ
i denţioză in mod deosebit sînt : sec. * \ 17,4 mii. mc. apă, 307 mil.Gcal. cerea'’ acesteia în centralele te şi dc larg. interes cetăţenesc, cuvenite de la bugetul statului 13526 răspund întotdeauna cu \ la oficiul forţelor de muncă din
ţiile din Deva. Hunedoara. Orăştie |
I ipreluare animale) Abatorul din | \ energic termică, producind • în proprii din Băiţn, Deva, Sime. dar realizarea lor depinde şi pentru energie termică la popu promptitudine oamenii - compe \ Hunedoara, singura soluţie pe care
I Haţeg şi secţia de conserve' Deva. » \ acelaşi timp peste 36 mii Grai. ria şi Haţeg.^ In domeniul in. de sprijinul Guvernului. De laţie. transport în comun şi tenţi ai R.A.G.C.L. Deva. s sîntem în , măsură să o sugerăm.
şi transportînd peste 89.T6 mii , vostlţiilor, la * Serviciul de re. ce ? Răspunsul l-am primit de chirii locuinţe. Este vorba de
| IO AN CIIELAREANU J V mc. gunoi menajer. , Cu modes sort consemnăm activităţile pre. la economistul Zamfir Blendea, o restanţă care trage greu in IOAN RADU s I. MARIS
»»♦»»»+» »««««««»»»»»»«
c ă lă u ză • n b.-107 •• 1992 Pag. 3
