Page 3 - Calauza_1992_134
P. 3
CALAUZA • NR. 134 • 1992
I A N U N Ţ
I
| DIRECŢIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA
Din satul Boz, comuna Bră- mult înainte do a fi in tune- . | ŞI ALIMENTAŢIE HUNEDOARA,
nişca, Petru Jurca ne irans- ţie d-nul primar". I
mile o cronică de scandal, al „o altă boacănă care a in- | cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie nr. 19
i ărui erou este in bună parte cercat să ne-o facă d-nul pri- | O R G A N I Z E A Z Ă
primarul comunei. mar esfe că a căutat să bage • în data de 24 septembrie 1992, CONCURS, în vederea
Reproducem din scrisoare : sediul cooperativei de consum j
„l)eei, in cursul lunii august ln saia de bibliotecă a cămi- , ocupării postului de REVIZOR CONTABIL.
a.c., d-nul primar in Ioc să-şi m,lui cultural, pe cind gestio- j | Relaţii suplimentare la telefon nr. 618555 Deva.
vadă de treburile cetăţeneşti, nara cooperativei Boz are lo- J
de două ori s-a giluit cu con- Cal la ca acasă". j
! dată pentru o bicicleta ce ve- fac(, 0 îm proprietărire cu un 2.1.7. Echipa Motanului Cen uşiu
silierii în văzul lumii,
prima
„Primarul de la sine putere '
nise, din ajutoare pro.jabil, şi ^crcn <jc pymint de circa 2 ha ! (Urmare din pag. 1) Au fost şi cazuri, destul de
i nu ştiau cui i se cuvine.^ Al car(. a £0S( expropiat de la ; numeroase, cind „in trecere"
i doilea caz, tot in primărie, p,.jma reformă agrară, teren î în partea a doua a nopţii, a- s-au aflat şefi mai mari decît
gituiri şi scandal, problema se- [>c ., survj( reproducătorilor de
păreau, de obicei, spirite (du
noasa de wa w se ajungă pun .injmaie din comună. Deci, pri- t huri) in trecere: fie un călător motanul, uşor de recunoscut du
pă ţinută şi comportameA, a-
judecata. Deşi primarul a fost m a r a j face lul schimb cu niş-
i mai slc.o, s-a ajuns lotuşi la (c CC£jjţeni cu lm teren de deal cu rucsac in spate, însoţit de ceştia fiind aduşi, probabil, nu
unul sau doi copii; fie un pă
datoria de a controla
atit de
.. ,
,
i împăciuire". care m * wcşoara la o distanţa de durar sau un paznic cu un cli cum se achită Motanul Cenuşiu
. |
,,
„Un alt caz intimplat,
fie un păstor cu un cîi-
ne;
de sarcinile ce-i revin, cit mai
i este şi hazliu, s-a petrecut pe comuna de peste 8 km farai sa . ne şi o oaie, ori o capră, ori un ales de dorinţa de a-şi cunoaş
consimţammtui
cctaţe- i
data de 11 scptejnbrie a.c., şi aibc
nu se ştie dacă acest caz nu "dor . > miel, ori un ied etc., întot te victima. ^
va ajunge la justiţie, asta de- „Pentru anum ite cazuri are * deauna bărbaţii purtînd pecetea (Va urma)
\ pinde de primar probabil, că pretenţii Ia transport cu ma- j omului simplu. (Animalele în In numărul viitor: „Un în-
i-o fi ruşine să meargă iii ju- şina sau trăsura, spunind că . soţitoare erau, bineînţeles, tot ger-femeie imi veghează som
i decată că l-a bătut o femeie", lui nu-i plăteşte nimeni uzura I spirite (duhuri). nul".
! „Dar, d-nul primar mai face pingelelor. Cind l-am votat, J
şi alte boacăne, zilele trecute, n-a avut asemenea pretenţii”. J
i dispune să anuleze autobuzul l Trei zile si trei nopţi».
i de călători Deva—Boz „Cora- PETRU JURCA, J | t
trans" care se află in traseu
Boz
(Urmare din pag. 1) spele constată că miinile ii
sint curate, este doar... viziu
invia, se vor întoarce la case nea ! Acest tablou i se repetă
le lor şi vor bate la uşă, ii vor obsedant. Mica o surprinde de
(Urmare din pag I) Da ! Da !, am zis, continuă că chema pe nume pe cei apro nenum ărate ori mergînd să-şi
te ascult... Eram eu însumi în piaţi, dar cine le va deschide, spele miinile, dar acestea ii
ba in. ureche, incit mă zbăteam nebunit şi excitat, imi venea să va muri. Previziuni de-a drep sint curate.
ca o nebună de atîta plăcere. trec direct la acţiune, n-aş fi tul zguduitoare 1 Imagini apo Ce se intim plă cu Nataşa ?
La un moment dat a început avut răbdare ca nebunul de caliptice.., Ce ar putea însem Deţine intr-adevăr puteri su
să-mi sugă lobul urechii. Nu mai francez să o sărut pe toate păr na acestea ? Rămîne de vă pranaturale, fiind una dintre
puteam de atîta plăcere. Pesem ţile comestibile ale corpului... zut... Nataşa nu ne spune mai minunile care ni se arată tot
ne că a simţit că sînt gata să Dar m-am abţinut şi ea a con multe, ne afirmă doar că in mai des în ultim ul timp, sau...
este consecinţa unor traum a
explodez, aşa că a trecut la par tinuat im perturbabilă : continuare i se arată Isus răs
tea a doua, adică să-mi sugă ...Cind şi-a infipt limba, îţi tignit pe cruce, cu rănile sin- tisme repetate, a unei vieţi
nefericite incă de cind a făcut
sfircurile, să-mi sărute buricu, spun că-mi venea să mor, imi gerînd, iar miinile ei se um primii paşi in viaţă ?
işi făcuse limba ca un sfredel venea pur şi simplu să-i dau plu de sin g e! Mergînd să se
şi o introdusese in mica groa un picior cit era el de mare, Dumnezeu singur şlie.
pă a buricului. Ce mai, era pus să-l arunc cit colo pentru că nu
să mă omoare cu zile de atîta mai puteam răbda să mă excite
excitare... in aşa hal. Pînă la urm ă m-am
Cind mă aşteptam mai puţin, obişnuit, era bun la pat, nu era Părintele Olea ne spune:
cum am crezut la început — im
a început să mă sărute pe Mun potent. Dimpotrivă, cind se a-
tele lui Venus, pe pulpe, lateral puca de treabă parcă nu mai
şi pe interior, apoi, nu credeam (Urmare din pag. 1) chiar şi prin acel şoptit -
că ajunge şi acolo, dar a ajuns... termina. 3—4 ore în şir era ne mefistofelic lingă cabina de |
maipomenit în dragoste. Cunoş I De la bun început subli- v o t: „aici să pui ştampi- ‘
Cind şi-a înfipt limba ca o tea o tactică de mă punea pe J niez un fapt: nu sînt de a- la" ? Şi nici măcar nu le c t
ventuză, am crezut că am să jar nu alta. Nu mai întilnisem | cord ca un cleric creştin să ruşine „aleşilor" in acest *
mor de plăcere, gemeam ca o pină la el aşa bărbat. M-am şi . aibă preferinţe şi mai ales mod, ba se erijează in „o- J
apucată şi făceam opturi de ma ruşinat dindu-mi seama că pe * funcţii politice în stat. Dar mul nou al lumii noi"... CU |
ma focului, eram in culmea e- lingă el eu eram o analfabetă I nu mă va putea contrazice de noi ? Nu sint acestea mc- -
xaltării... tu ce faci, mă asculţi in treburi din astea. Ca să vezi ; nimeni atunci cind susţin todele dictaturii, ale terori- 1
sau vorbesc la pereţi ? mă între ce înseamnă să fii prostituată ■ că este chiar obligat cleri- zării celui mai neputincios î
bă, în timp ce eu priveam în intr-o ţară socialistă. Experien I cui (preotul, ierarhul) să posibil oponent, ale vremi- i
gol, puţin năuc de ceea ce au ţă — Kanci... Dar el era un lord j contribuie la luminarea ce- lor cind adevărul era repre- '
zeam, doar cu urechile încordat — nu mă lăsa să-nţeleg că n-am | lor mulţi de pe poziţii in- zentat de o singură ideolo- 1
să nu pierd nimic din viaţa şi experienţă, că-s o novice in ple » dependente, neutre, neieşind gie, de un om — pe cum I
experienţa acestei prostituate dragostei... | din canoanele biblice şi ale s-a văzut de m ulte ori ne- *
care era prietena mea de suflet... (Va urma) „ tipicului specific de cult instruit, cinic, oprim ator ? I
I închinat mai binelui ome Şi cu durere o spunem, fal- .
nesc şi m întuirii sufletului.
morală,
S.C. „Favorit1* S.R.L. Săvîrşin J Dacă vom tăcea (şi) noi, sificarea istorică, dreptului 1 *
nerecunoaşterea
grăi, pe cum
| pietrele vor
* spunea Iisus Mintuitorul. la- real sau cel puţin a celui j I
de dialog sincer şi căuta-
str. Alba Iulia, nr. 36, jud. Arad, telefon 960/57310
| tă de ce încercarea de lua- rea apropierilor şi nu a '
patron dl MIHAILOVICI VOICU „ re de poziţie. deosebirilor răzbunătoare, ]
— Am avut şi vom mai
oferă en gros şi en detaile mărfuri import: băuturi al | avea alegeri între reprezen- ieşite din arsenalul diabolic
J
coolice, sucuri naturale, dulciuri, ţigări, cafea natu I tanţii form aţiunilor politl- al iadului co îm parte ca să | J
şi
stăpinească şi distruge
rală şi ness. Adaos comercial de 7^ 1—7 la sută. I ce. E dreptul şi datoria bruma de credinţă ce mai ■
J cărui cetăţean să opteze* fi ex istă; şi faptul se întil- >
