Page 2 - Calauza_1992_099
P. 2

4b                                                                                                                       CALAUZA  NR.  99  •   1992

                                                                                                                                                     aşteaptă...
                                                                                                                                         Şi  oamenii
                         B U R S A   (X X X X IX )                               IN  FAŢA  ECONOMIEI  DE  PIAŢĂ                        noapte...  în  ploaie,  in  gcr.„  zi  şi
                                                                                                                                                                aş­
                                                                                                                                       teaptă...          i
                 b u r s a   v a l u t a r a  automobile  din  România,  sc  a-   Sc  pare  că  în  faţa  economiei   alunge  oboseala...  Iată  ce  oferă   Dacă  transportul  soseşte  seara
                                           firmă  intr-un  comunicat  al  a-   de  piaţă  în  Brad,  vecinii  dc  bloc   o  zi  obişnuită  în  oraşul  Brad.  nu  se  face  distribuţia  pînă   a
             Schimburile  la  negru  înregis­  cestui ' concern.  Zagreb  —  Gu­  ajung  să  se  întrebe  unul  pe  ce­  In  afara   peisajului  se   află   doua  zi.  După  lungi  parlamen­
            trau  următoarele  cote :      vernul  Croaţiei  a  hotărît  intro­  lălalt :               însă  (puţini)  cei  plătiţi  din  truda   tari,  pe  la  orele  9—10.   Intre
             marca  168— 175  lei  la  cumpă­  ducerea  unei  monede  proprii,   —  Ce  mai  faci  169 7  acestor  oameni  pentru  a  face  un   timp  oamenii  vorbesc...  înjură.»
            rare  ţi  180—185  lei  la  vînzarc ;  dinarul  croat.  Londra  —  Lira   —  Bine  Dar  tu  221 ?  efort  in  asigurarea  unui  minim   ameninţă...  Distribuirea...   Sala­
             dolarul  250—270  lei  Ia  cum­  sterlină  continuă  să  râmînă  la   O  administraţie  locală  „ma­  (nu  de  confort)  strict  necesar  e-   riaţii „rotofei" ai  depozitului, ner­
            părare  şi  27u—275  la  vînzarc :   cel  mai  scăzut  nivel,  în  com­  gistral  condusă"  a  realizat   per.   xistenţei  zilnice...  O  butelie  de   voşi...  parcă  deranjaţi  din  scaun.
              forinlul  2,85—2,00  lei  la  cum­  paraţie  cu  celelalte  valute   din   fornianţa  ca  locuitorii  Bradului   aragaz !  Lumea,  buluc !  Urlete...  înjură­
            părare.                       cadrul  mecanismului  de  schimb   (nu  toţi), circa 400—500  pe noapte                      turi...  membre  strivite.   Scene
              •  Vineri,  la  p.-înz  în  princi­  al  Sistemului  Monetar  European,   să  poarte  acest  dialog  in  faţa   Răspunderea  lor  se  rezumă  la   incredibile...
            palele  bănci  mondiale  a  fost   Marca  Britanic  fiind  unica  ţară   depozitului  de  butelii  de  aragaz,   a  distribui  unei  mulţimi  dispe­  Şi  cînd  te  gindeşti  că  în  Re­
            înregistrată,  următoarea  parita­  care  nu  şi-a  ajustat  nivelul  ra­  de  luni  şi  luni  de  zile.  Teniei  şi   rate,  a  cîtorva  numere  de  ordine.   voluţie,  primarului  comunist  i-a
            te  a  dolarului :             tei  dobînzilor.  Po  de  altă  parte,   copii  ce  aşteaptă  a  doua  zi   de   Este  un  mod  inuman  dc  sporire   fost  devastată  casa  şi  a  fost  a.
              1  S—   1,87  SI',  1  $ =   1,51  I)M,  peseta  spaniolă  continuă  să  se   şcoală...  Muncitori  mineri  ce  aş­  şi  prelungire  a  degradării  umane
            1 S —  5.26  FF  şi  1 S  —  1,163  IL.   afle  in  fruntea  clasamentului,   teaptă  zorii  să  intre  în  abataj...   pentru  că  transporturile  de  bu­  lungat  din  Brad  pentru  mult  mai
            I.a  Bursa  din  Frankfurt  1  $  =    fiind  cea  mai  puternică  mone­  Profesori  ce  intră  în  clasă   cu   telii, circa  500 la  2-3  săptămîni,   puţin... Şi  să nu  speri  intr-o  nouă
            1,5631  DM.                    dă  din  cadrul  acestui  sistem.   ochii  roşii  de  nesomn...   Medici   ajung  dc  regulă  seara  sau  noap.   şi  adevărată  revoluţie ?
              •  UNCIA.  Aur  =   353,65S,  A r­  Moscova  —  începind  cu  2  ia­  ce-şi  primesc  pacienţii  freeîndu-   tea.  Uneori  se  amină  2—3  zile.
            gint  =   4,01  S,  Platina  —  338,00 $.  nuarie  în  Rusia  au  fost  libera­  se  la  ochi  pentru  a  reuşi  să.şi  Motive  diverse.  Ing.  IGREŢ  ATANASIE
              •  Dobînziic  medii  aplicate  de   lizate  preţurile.  Potrivit  listelor   '  #  mmm>  a   r   mmm  a  mmm  a  m m a  r    *  mama  a
            bănci  la  depunerile  legale  pe  6   publicate  do  ziarul  „Trud“,  la   (Urmare  din  pag.  1)                        a  lucrătură  fesene  în  preajmă
            luni  sînt :  dolari  SUA  —  4  3/8,   Moscova  o  pline  costă  2  ruble                     LUMEA  INTERLOPĂ            dă alegeri să  distrugă  opoziţia,
            mărci  —  9  7/18,  franci  elveţieni   şi  75  copeici,  o  sticlă  de  vodcă   sinclromu  NeFe  „JOS  RAF  VA ­         chestie  clară  după  cum  ai  în­
            —  7  7/8,  lire  sterline  —  10  9/16,   49  dc  ruble,  o  jumătate  litru  de   LONE-! !  !“  şi  Bătrînu  Meşter   voastră  cu  mîinile  amindouă  pă   cheiat  scrisoarea  cu  strigături  dă
            şilingi  austr.  —  0  3/8,  franci   lapte  costă  6  ruble,  iar  plinea                  cuget :  sînt  tot  ce  doriţi  voi  pa-   trăiască  ăia  cu  trandafiru.  Fe­
            francez;  — 0  7/8.            neagră  1  rublă  şi  32  copeici.   mă  saltă  dă  urechi  cu  cazmaua   mele  şi  naşe,  hoţ,  borfaş,  bos-   telor  vo  fi  fost  dor  tare  dă  vriun
                                                                         şimi  dă  cartonaşu  roşu  ori  că
              •  Cursul  de  echilibru  la  10.   Smîntîna  la  Pctropavlovsk,   în   dacă  iele  cer  jos  mandea  pică   chctar,  ordinar,  interlop  jegos,   Bobi  ori  JeRe,  ori  dă  o  scăr-
            I. 1992 :                      Kamceatka  costă  153  ruble 1  Sa­  repejor  ca  la  hocuspocus  cu  ce­  manglitor  etici  etici  da  ciripi­  măneală  să  vă  strice  freza  şi
              3 $  =   192  lei,           lariul  minim  în  decembrie  era   le  două  animăluţen  braţete  pun   tor  la  băieţii  cu  ochi  albaştri   portretu  pă  vecie  căutaţi  la  al-
              1 §  =   357,60  lei.        de  342  ruble...  Belgrad  —  Răz­  obcct  convenabil  cu  saltea  rc-   canei ! ! !  Cel  mai  bun  lucru  îi   tu,  nu  vam  văzut  in  viaţa  mea
              1 DM  =   126  lei.          boiul  civil  a  costat  deja  Yugos-   lacsa  şi  trece  la  lucru  gospodă­  să  cer  oficial  ca  organele   să   şi  băiatu  nu  să  dăn  dalea  cum
              1 FF  =   36,81  lei,        lavia  peste  70  miliarde  de  do­  reşte  artistic  în  metodele  tao-   dea  dezminţiren  presă  că  icu(...)   îi  zice  Bătrînu  Meşter  polemice
              1 SF  =   M l.38  Iei.       lari,  volumul  total  al  produc­  iste  învăţate  la  facultate ?  Chiar   poreclit  Raf  Valone  nam  trădat   cu  jagardelele  dă  mahala.  Şi  cu
              •  Banca  Exclusiv  Tours   din   ţiei  a  scăzut  cu  15  la  sută  faţă   dacă  cele  două  penale   mint   colegii  şi  nam  dat  în  gît  pă  ca­  asta  am  încheiat  transmisia  scu-
            Budanosta,  specializată  in  tran­  dc  1999.  Alte  date  furnizate  de   tromboane  dă  mă  mir  că  nor   reva  vriodată  la  caralii  ori  la   zîndumă  faţă  dă  cititorii  mei  dă
            zacţii  valutare  est-europene,  a-   agenţia  XASS  privesc  numărul   dat  dejan-bîlfcîială  mă  simt  da­  secu !  Aşa  că  Pamela  şi  Naşa   suflet  cerni  scrie,  că  iam  plic­
            nunţă  următoarele  parităli :  turiştilor  străini  care  a  scăzut   tor  să  declar  în  faţa  dumnea-  lăsaţio  jos  că  măcăne,  pute  curat  tisit  cu  inepţiile  unor  pramatii
              100  ruble  =   ISO  forinţi,  100   cu  87  la  sută ;  veniturile  reale                                               penale.
            leva  =   300  forinţi.  100  zloţi  =    au  scăzut  cu  17  la  sută,  în  timp                                           P.S.  Ce  altă  dovadă  că  ie  a-
            0,0065  forinţi,  100  lei  =   25  fo­  cc  numărul  şomerilor  a  crescut                                                şa  cum  spune  Valone  şi  căs  cu­
            rinţi,  100  coroane  —  263  forinţi.  cu  10  la  sută  în  sectorul  pro­                       Ts il Nl   îP  .        rat  ca  lacrima  cristi  (vinu  ăla
              Paris  —  Firma  „Renault"  stu­  ductiv  şi  5  la  sută  în  cel  ne­                t u    .                          vechi  dă  lam  probat  în  Italia,
            diază  posibilităţile  de  participa­  productiv.  I-nflaţia  a  atins  ni­  O  C A Z / A                                  carburant  dă  5  steluţe)   chiar
            re  la  reconstrucţia  industriei  de  velai  de  290  la sută-!            A  J  0/ A H 4   A(z  L A   P i l / *  4       publicarea  scrisorii  din  numă-
                                                                                       APA# UtQ  7£{06  5 4 -M )                       ru  trecut  in  care  două  romese
            W A ' .W .V .V .V .V A V .W A V                                                                                            mă  fac  albie  dă  porci  gratis  şl
                                                                                      C t P L ld 'it  M/C   PCTUL
                                                                                                                                       pă  neve,  precum  şi  dezminţirea
                                                                                              ‘L O *'GC V/ TA 7)4
            Ce  spun  oamenii  despre „CALAUZA"                                               T A L f , 0 & A 6 A   ,                  dată  dă  Bătrînu  Meşter ? ! ?
                                                                                                                                        Nota  redacţiei :  din  numărul
                                                                                             -     L . Ă U l A z - "                   următor  vom  relua  periplul  Iul
              ...Ca  vechi  cititor  do  Ia  pri­  oprească  dezvăluirea  adevăru­                                                     Raf  Valone  în  Yugoslavia   şi
            ma    sa  apariţie,  îi  doresc   în   rilor  puse  in  slujba  dreptăţii                                                  Italia.
            continuare  acestui  /iar   minu­  întregului  nostru  popor".
            nat, noi  şi  noi  apariţii  încă  foar­  Cu  stimă  şi  respect  nobil  —
            te  mulţi  ani,  multe  succese   in   un  vechi  şi  devotat  cititor   şi
             activitatea  sa  de  informare  şi   admirator,  susţinător  al  minu­                                                       Cum   am   ajuns  j
            de  ajutorare  a  tuturor  celor  ca­  natului  /iar   „Călăuza".
            re  iubesc  adevărul,  cinstea,  o-
             menia,  dreptatea  şi  sînt  împo­   GI AVA  ŞTEFAN                                                                           la  R evelionul  ţ
             triva  acelor   oameni  nedrepţi     str.  Hucegi,  nr.  19,
             care  încearcă  să  submineze,  să  cod  2675  Petroşani
                                                                                                                                                 S e x y          j
                 (Urmau-  lin  pag  I)                                                                  şansă,  adică  demisia  guvernului   (Urmare  din  pag.  I)
                                              Bădilescu  - Dăscălescu                                   pe  care  îl  conduce".  „Cum ? ? ?
             che,  să-l  lase  să  recite  „Doime                                                       —  a  sărit  şi  mai  fioros  „buldo­  specialitate  despre  care   am
             lui  Eminescii.  El,   Bădilescu,                                                          gul".  in  rol  de  istoric  personaj   aflat  că  scoală  din  morţi  un
             a  zis,  „nu".  Dar,  îşi  rugase  re­  preţ   „buldog".  Nicolae  Bădi­  partid,  trimişii  speciali  ni  Bu­  eminescian.  Delegaţia  a  plecat,   bărbat  cînd  se  află  Ungă  el
             citatorul  —  pentru  că  momen­  lescu,  şi  alţii,  an  fost  aleşi,  !r.   cureştilor   şi,   mulţi,   foarte   precum  venise.  o  femeie !),  grătare,  răcituri ;
             tul  o   impune !  —  să   recite   Operă,  să  plece  la  parlamentă-   mulţi...  „ochi  albaştri".  Era  în­  S-au  reîntors  în  Balconul  O-   se  aflau  frumos  aranjate  per.
             ,,Ce-ţ.i  doresc  cu,  ţie,  Dulce  Ro­  rile  de  la  judeţ.  Au  plecat,  fiind   fiorător.  Deşi  venise  să  moară   perei  amintind  zecile  de  mii  de   niţe  bombate,  de  toate  culo­
             mânie ?“.  Şi,   acum,  aici,  în   flancaţi  de   vreo  300— 100  ti­  —  cum  ii  spusese  profesorului   oameni   aflaţi  în   Piaţa  Vic­  rile,  aşa  cum  au  chinezii  sau
             fotoliu,  îmi  explică  „dc  ce“.  neri,  gata  oricînd  să  devină...   mi-i  mai  era  teamă,  l-o  luase,   toriei,  că  parlamentările  prim-   japonezii  cînd  se  roagă...
               Momentul    de   dramatism   carne   de  tun.  Repet :  era  20   parcă,  cineva  eu  mina.  îmi  a-   ministeriale  au  eşuat  lamenta­  Pe  fete  n-am  putut  să  le
             maxim    avea  să  se  deruleze,   decembrie !   Drumul  pină   la   rntă,   azi,  distanţa  de  nici  10   bil.  Piaţa  a  început  să  vuiască :   văd  pentru  cu  erau  încuiate
             însă,  in  ziua  de  miercuri,   20   judeţeană  a  fost  dramatic.   în   metri  de  la  scări  pînă  la  uşa   ,,De-mi-sia",  ,,De-r.*i-sia“,  „De-   în  salon  împreună  cu  cinci
             decembrie,  ZIUA,  in  care.  Ti­  interior   insă,  era...  un  cazan   de  intrare  şi-mi  zice  că  „a  fost   mi-sia“...  coafeze  care  le  aranjau  pen­
             mişoara  a  învins.  De  la  Bucu­  pus  pe   foc.  Vulcan,  gata  să   un  drum  al  Golgotei”.  I   s-a   „Cineva   anunţă   grav :  „Vă   tru  Revelionul  Sexţ/.
             reşti  veniseră   marii,  marilor,   i/.bncnească.  Tini  arată,  acum,   părut   imens.  El,  Dăscălescu,   rugăm,   poftiţi  în  sală.  începe   N.am  stat  mult  acolo.  Am
             între   care  şi  atît  dc  temutul   stîlpii  de  susţinere  de  la  pri­  fioros,   „după  vorbă"  l-a  ame­  ceremonia   înmînării  distincţii­  plecat  cu  gorila  cea  simpa­
                                            mul  etaj
                                                      şi-mi  zice,  aproape
                                                                                      Bădilescu  i-a  spus
                                                                          ninţat.  El.
             prim-ministru  Constantin  Dus-                                                            lor".                           tică  să  dăm  un  ochi  prin  o-
                                            zîmbind,  că,  fiecare  era  încon­  calm  (notă  personală :  „şi-o  fi   Nicolae  Bădilescu  pleacă,  tî-   raş.  Ne-am  propus  să  ne  în.
             călescu,  pe  care  un  mare  scrii­  jurat  de  o  adevărată  gardă  de...   amintit,  oare,  de  „  tot  ce  miş-   rîndu şi,  uşor,  un  picior.  toarcem  abia  pe  la  nouă  sea­
             tor  român  cc-şi  trage  numele   onoare.  Sala  mare  era  arhipli­  că-n  ţara  asta,  rîu).  ramul"... ?)              ra...        (va  urmat
             de  ia  Arieş,  îi  numea  cu  dis-  nă :  fostul  comitet  judeţean  de  că,  nu   există  decît  o  singură  NICOLAE  PlRVU
                                   .**•*••♦*#» *   •*•*■•*•* ♦♦ #*-***-• **■■*■* fr * * •*■*■+* + +■***«*■***** + *- *********-*** + *******■ + ****+ + + ■*-*-** ******** ★ -*****■********** *4***4 ********************** ************
                  (Urmare  din  pag   l)   porturi  Dar  şi  exportul  a  fost   Pentru  acest  an  se  prevede   stabilizării  preţurilor,   neexis-   este  pus  pe  seama  susţinerii  de
                                            in  scădere,   astfel  că  deficitul   un  nivel  al  şomajului  incredi­  tind  elemente  care  să  ducă  la   la  bugetul  contrai  a  unui  vo­
             foarte  strins  legea  a  fost  res­  balanţei  comerciale  este  de  pes.   bil  de  mare :  circa  1,1  milioane,   creşterea  cheltuielilor  de  pro­  lum  important  dc  investiţii  pro­
             pinsă,  partidele  urniind  să  sc   le  1.2  miliarde dolari.  care  cred  totuşi  că  nu  va  fi  a-   ducţie.  Şi  totuşi  un  pericol  i-   ductive.  Evident  aceste  investi­
             descurce  cum  şliu  in   această   Piaţa  internă  nu  a  putut  fi   tins.  Speranţa  mea  se  bazează   mens  planează  asupra  acestui   ţii  sînt  menite  să  stea  la  baza
             campanie.  Partidele  mai  mici  a-   asigurată  cu  produse  necesare.   pe  previziunile  experţilor  pen-   fragil  echilibru.  Este  vorba  dc   revirimentului  preconizat  pen­
             cu/ă  lipsa  fondurilor  şi  ca  a-   I)e  altfel  la  1  leu  venituri  au   iru  acest  an,  care  cred că  prăbu­  creşterea   preţurilor   datorate   tru  anii  următori.  Pentru  creş­
             tare  imposibilitatea  de  a  accede   existat  mărfuri  de  circa  30  bani.   şirea  economiei  se  va  atenua,   menţinerii  în  producţie  a  unui   terea  producţiei  industriale  sînf
             la  mijloacele  de  informare  in   Preţurile  au  crescut  pe  o  curbă   în  aeesl  an-  uimind  chiar  un  mare  număr  de  agenţi  econo­  necesare  resursele  materiale  şi
             masă.  în  fapt.  toate  partidele  o   mult  mai  accentuată  compara­                     mici  ncrcntabili.            energetice  pe  care  trebuie  să
             duc  greu  cu  banii.  Cine  mai   tiv  cu  veniturile.  Raportat  la                         De  al (fel  chiar  în  această  pe­  ni  le  producem.  Pentru   asta
             plăteşte  azi  cotizaţie  la  partid ?   anul  1989,  indicele  dc  creştere                rioadă,  sindicatele  vor  să  recu­  sînt  necesare  însă  investiţii.  Dar
             Mai  nimeni.  Şi  cinci  te  gindeşti   a  salariilor  a  fost  de  circa  308              pereze  răminerea  in  urmă  a   sînt  suficiente  alocaţiile  buge­
             Că  cele  200  milioane  de  lei,  re­  la  sulă  (cea  mai  mari-  creştere                salariilor  faţă  de  preţuri  por­  tare  prevăzute ?  Evident  nu.‘
             prezentau  mai  puţin  de  9  lei   fiind  in  industrie  .315  la  sută                    nind  negocierile  eu  guvernul  de   Direcţiile  principale   înscrise
             pe  locuitor.  Adică  cit  un  ziar...  iar  cea  mai  mică  258  Ia  suia                  la cifre aberante.            în  structurile  acestui  buget  de
               Revenim  la  prognoza  pentru   iii  agricultură)  iar  a  preţurilor   parlamentară       .Proiectul  de  buget  pentru  a-   austeritate  ar  fi  aşadar  stabi­
             1992,  şi  la  proiectul  de  buget.  de  391  la  sulă  (120  la  sulă  la                 eest  an  sc  situează  aşadar  la   lizarea  economici  naţionali,  sti­
               Mai  iutii  să  vedem  care  este   produsele  alimentare  şi  301  la   palier  orizontal,  sau  cum  se  mai   nivele  apropiate  celui  din  1991.   mularea  afirmării  agenţilor  fe-
             starea  economiei  la  această  da­  sută  la  servicii)  exprimind   în   spune,  in  acest  an  creşterea  c-   Astfel  veniturile  silit  estimate   conomici  în  mediul  concurcţi-
             lă.  Producţia  industrială  este  în   fapt  o  pauperizare  accentuată   conomică  va  fi  zero.  Deci  in  1992   la  1031  miliarde  lei.  iar  chel­  ţional,  acoperirea  protecţiei  so­
             scădere,  in  toate  ramurile,   pe   a  populaţiei.         nivelele  de  producţie  vor  fi  la   tuielile  Ia  peste  1120  miliarde   ciale,  dezvoltarea  infrastructurii.
             ansamblu  atingind  un  indice  de                           nivelul  anului  trecut,  fapt  to­  lei,  rezultind  un  deficit  dc  cca   Aşadar  principalul  obiectiv  p-
             circa  80  la  sută  faţă  de  anul   Şomajul  dc  care  ne-ain  temut   tuşi  pozitiv.     89 miliarde lei.              conomic  al  anului  1992   este
             1990  şi  iu  jurul  a  60  la  sută   atit  se  află  la  cole  extrem  dc   Exportul  se  va  menţine  Ia  ni­          CREŞTEREA  ZERO.  ca  premisă
             faţă  de  perioada  de  dinainte  de   joase,  ncatingînd  pe  ansamblul   velul  anului  trecui,  nccxislind   Deficitul  bugetar  poate   fi   pentru  relansarea  ci  in  anii  ur­
             Revoluţie,  faptul  se  daloreşte   economiei  încă  o  cotă  dc  200 000.   perspectiva  ciştigârii  de  noi  pie­  menţinut  la  acest  nivel  doar  în   mători.  Dar  pentru  această  creş­
             printre  altele  scăderii  vertigi­  Rata  mică  a  şomajului  se  da-   ţe.  Plecind  de  la  premisa  men­  condiţiile  în  care  veniturile  se   tere  zero,  sînt  necesare  eforturi
             noase  a  productivităţii  muncii   toreşle  politicii  sociale  practi­  ţinerii  producţiei  la  acelaşi  ni­  realizează  integral.  Ori  este  bi­  bugetare  însemnate  care  fac  ca
             Care  a  ajuns  la  cea  61  la  sută   cate  de  agenţii  economici,  care   vel  şi  cheltuielile  in  mare  vor   ne  ştiut  că  aceste  venituri  se   alte  sectoare  (în  special  cele
             faţă  de  1989.  In  aceste  condiţii   menţin  un  număr  mare  dc  an­                   constituie  din  taxe  şi  impozite   din  domeniul  social-cultural)  să
             principalele  resurse  nu  au  putut   gajaţi  deşi  lucrează  eu  O  renta­  trebui  să  fie  la  nivelul  anului   al  căror  volum  depinde  dc  ni­  fie  relativ  abandonate,  ceea  Cft
             fi  asigurate  apelindu-se  la  im­  bilitate foarte redusă.  trecut,  Aceasta  ar  fi  premisa  velul  producţiei.  Acest  deficit  dă  caracterul  do  austeritate.__;
   1   2   3   4