Page 4 - Calauza_1993_192
P. 4
ce o mulţime de oameni se Ca şi prim a dată, Mirna a
t B. Viorica — BafcUu. Toate | simţit că cineva o"~Vage de mâini
f lc vei afla cu timpul. * rugau Sn faţa icoanei, Mlrna a ca să meargă pe terasa casei.
sim ţit că cineva o trăgea
de
I. L. — Petroşani. Vei avea* Zece persoane, intre care soţul
.» un prieten, dar nu cum îl do-i mâini, ca să meargă pe terasa şi tatăl ei, au urm at-o intr-o
casei. Ajunsă acolo — era ora
reşti tu, pletos. _ | tăcere desăvârşită. Dintr-un co
I C. Aurora — Anina. Foar- l 11,37 seara, a vâzUt-o pe Sfânta pac de vis-a-vis de casă, Mirna
Fecioară M aria stând
Înaintea
* te greu o să ai un copil. Tre- *
* buie să te rogi mult şi din* VWSVWWWVWVWWbVWVVVVVVW.VWWWWUVVVVVWVWVWVW.V
;i tot sufletul,
i' Daniela M. — Arad. O să] Dubla crim ă din cam era 25
T găseşti o locuinţă. Mă voi I
* ruga şi eu pentru voi. (Urmare din pag. 1) acceptă că era târziu şi nu avea
de ales.
■» bine să afli, E mai bine pen-* să rezolvi nimic cu plânsul. Spu — Vino incet după mine şi nu
tru tine. ne-mi ce ai păţit şi poate in- face zgomot, mergi pe vârful
.1 lîica B. — Săcălaz. Aşa a ] cerc să te ajut cu ceva. picioarelor, să ne furişăm, să
* vrut Dumnezeu. Te vei rea- i — Nu am unde mă duce. Până nu observe cineva, zise Ionică,
* liza, dar nu in toate. * acum am avut o casă, cum fo trăgând-o de mână pe scările
i Dorohal M. — Viscu de Sus.* cului am avut-o, dar de acum hotelului prin spate, pe la res
O să dureze din cauza unei fe-i cred că n-o s-o mai am. Nu mă taurant, căci numai trecând prin
.1 mei din familie. ] mai întorc nici bătută... local reuşiră să se furişeze în
* K. Nicoleta — Petrila. Te i — Dacă vrei şi nu mă re hotel. Ajunşi în cameră, cei doi
* vei împăca, dar să încerci să* fuzi, vino cu mine la hotel, eu răsuflară liniştiţi. Pregătiră îm
:* fii cât mai apropiată de el, ca * sunt detaşat în interes de servi preună o masă ca de sărbătoare
i să-şi dea seama că ţi la el. * ciu şi sunt cazat la hotel, am şi petrecură pe cinste. După ce
I D. Eugenia — Turnu-M ăgure-j să-ţi iau şi ţie o cameră aproape strânseră masa şi făcură câte-o
f le. El va scăpa după un tim p I de a mea. Vom mânca împreu cafea. Ionel, o rugă să-i spună
^ îndelungat. Depinde de cuvăn-* nă, vom sta de vorbă până târ cum o cheamă.
* tul lui Dumnezeu, care-i lăsă* ziu. vrei 7 — zise omul. — Da, zise tânăra, am intrat
* peste el, nu depinde de voi. * — Nu, nu are rost să plă în casa ta, m-ai găzduit, m-ai
1^ Ciobanu V. — Vladimir. Pro-] teşti tu, costă scump cred că şi ospătat şi nici nu şti cum mă
| blema se va rezolva. I tu, cum eşti detaşat poate ai cheamă, zise zâmbind.
? Lum iniţa B. — Tg. Jiu. El | nevoie de bani. — Nu-i nimic, n-ai să ocupi
» vrea doar să profite. Ai şanse.* — Atunci dacă vrei, zise omul loc mult, glumi tânărul. Eşti
* Ghi. A. — M. Mic. Nu se va* cu blândeţe, te iau în cameră aşa subţirică şi plăpândă, ca o
^ întoarce fiind altă persoană la i cu mine. Te bag prin spate, pe floare de stânjenel şi de mân
I mijloc. O să suferiţi toţi din j la restaurant şi n-au cum să • te cat nu prea te-ai omorât...
* cauza lui. t observe cei de la recepţie... (Va urma)
* B. D. V. — Uricani. Trebuie* Bucuroasă de invitaţia lui, fata
* să te rogi m ult şi să faci numai*
J. bine. Se trag de pe urm a fam i-i
I liei. ] „LA R.A.C. NU VOR FI ŞOMERI"
* I. Anişoara — Mehedinţi. Să i (Urmare din pag. 1) necesare în cariere.
* fii mai atentă, la tot ce faci şi * — Există posibilitatea 'ca in
* vei avea şanse. * transferaţi dintr-o activitate in curând să aveţi importante re
i Coci M. — Deva. Este o in -i alta in momentul in care se va duceri de activitate ?
I cercare, de la Dumnezeu, dar] epuiza un zăcământ, evitând şo — Nu. Noi nu prevedem în
* dacă aveţi credinţă atunci o să i majul. chiderea vreunei mine înainte
? treceţi peste toate. “ — Care sunt unităţile care de anul 3000. Reducerea de per
L. Mirela. — Uricani. Nu va * merg bine ? sonal se va face pe căi, să zi
I
» trece. Mai durează. » — La Ghelari, Teliuc, Baia de cem, naturale : pensionări, de
F. Monica — Uricani. Reali-* Arieş, Roşia Montană, Sucursa misii, transferări. Intenţia noas
î zarea ta nu va reuşi din cau-] la Deva am reuşit să realizăm tră este de a trece la prelucra
* za unei femei din familia ta. i „creşterea zero“, solicitată de rea de aur până la produse fi
» S. Cami — Petroşani. Este o* guvern. Marea problemă este ne. Deci, pot apărea noi locuri
i boală lăsată de Dumnezeu. Din* însă blocajul financiar. A- de muncă. Apoi, având in vede
| cauza supărării o să fie mai J vem de încasat de la societă re că suntem singurii producă
I greu. , j ţile comerciale, cum sunt Zlat- tori de bauxită şi fier, că deţi
* C. Monica — Deva. Trebuie i na, Phoenix Baia Mare. Cop- nem 75 la sută din producţia
» să luptaţi numai prin credinţă.* şa Mică, aproape 1(5 miliarde de cupru, 30 la sută din cea
- Nu este altă cale mai bună. * lei ; faţă de RENEL şi Gaz de aur şi argint, 23 la sută din
A Iancu Maria — Brad. Ţine» Metan avem o datorie de M mi cea de plumb şi zinc, sperăm
D foarte mult. Aşa a fost lăsat d ej liarde lei. De aici, limitări de să depăşim problemele inerente
Dumnezeu. l energie, care afectează mai ales oricărei activităţi.
Tudoran Maria Brad. A iţ uzineîp de preparare. Ne lip — Vă mulţumim şi vă urăm
i şanse, dar foarte mici. Te vei ţ sesc, de asemenea, utilajele mari „Noroc bun !“
i, căsători, dar o feme.c din fam i-.
i lte este împotriva prieteniei voas-i
* trc“- I FARMACISTUL CASEI
* B. Ciaudia — Petroşani. Ţine*
» la tine. dar nu cum crezi tu. ^ RIDICHE NEAGRA
] L. Vasilica — Petroşani. Nu* Ridichea neagră are câteva ră şi a litiazei biliare se folo
I vei rămâne definitiv cu el. | proprietăţi demne dc luat in seşte sucul proaspăt, extras in
f I. Gabi — Petroşani. Este altă] seamă, cum ar fi : stimulează felul urm ător: ridichea neagră
» persoană la mijloc. Fratele şi * celula hepatică, tonifică respira se curăţă şi se taie rondele, in
i tatăl tău nu se găsesc în ţară,* ţia, ajută la golirea veziculei tr-un vas (de preferinţă castron
’i dar au unele probleme din cau-* biliare, este antialergică, seda- de pământ). In vas se aşează
"T za banilor. * tiv nervos, diuretic şi unul din alternativ, un strat de ridiche,
’ ‘ imona — Hunedoara. • El tre cei mai puternici antiscor- unul de zahăr. A doua zi se
a ’ ‘ău şi ai şanse foarte butici. constată că se formează un si
lt p e'en nu vei reuşi De aceea este folosită in tra rop abundent, din care beţi zil
tarea unor boii ca : insuficien nic, 4—6 linguri. Acest sirop
i ion — Petroşani. Trebuie, ţă hepatică, litiază biliară şi u- este- şi unul dintre cei mai buni
j" sa încerci şi vei reuşi. Se vor; rinară, bronşite cronice şi astm, fortificanţi pentru copiii care nu
» împăca. i tuse convulsivă, rahitism, gută, cresc sau pehtru adolescenţii
* Transcris DAVID RUSU i reumatism, scor but etc. obosiţi.
Contra tuselor de orioe natu CERASUS
•„eĂMŢGIZAji, ■* NR, 192 •. 1933
l
