Page 4 - Calauza_1993_194
P. 4

i l rost  fiindcă  vel   » îferl   foarte 1  DOAMNE, AM TRĂIT ŞI ASTFEL DE CLIPE !
          : 7 mult.                     I      Recent  a  avut  loc  cea  mai   mare  maniţestkhg   spirituală
           j    M.B.  —  Hunedoara.  Este  o  pe- *   de  când  există  vatra  localităţii  Ilia.  Aţa  după  curp  afirma  în
           :*deapsă  de^ la  Dumnezeu  pentru*  cuvântul  său,  distinsul  profesor  (nu  de  multă  vreme  ţi  director),
           ii vorbele  urâte  pe  care  le  foloseşti.?  Stănescu  Voinea  Ştefan,  „azi  are.  loc  botezul  liceului  nostru
           »      Transcris,  DAViD  RUSU  l  cu  numele  ilustrului  Silviu  Dragomir".  Au  fost  prezenţi  profe­
                                             sori  activi  ţi  pensionari-,  patroni  de  firme,  oameni  legaţi  intr-un
           !?  ATENŢIE !  OAMENII  IES  i    fel  sau  altul  de  acest  liceu.  După.mai  bine  de  2  ore  de  evo­
                                             cări,  care  au  trezit  emoţia  ţi  interesul  tuturor,  in  timpul  sluj­
           ,i       IN  STRADAY         î    bei  religioase,  a  urmat  momentul  dezvelirii  plăcii  ce  poartă  în­
                                             scrierea  liceului  cu  numele  Silviu  Dragomir.  '
           'f  lia  Deva  a  avut  loc  în  data  de f   :  Mulţi  oameni  au  susţinut,  această’zi  memorabilă  prin  valori
           Ţ12.  XI.  1993,  un  miting  de  pro-,*   materiale  şi  băneşti.  Chiar  şi  dl  ion  Stoica,  din  partea  „Cari-
           i* test  organizat  de  cartelul  „Alfa". »   tas“-ului  Cluj  a  participat  cu  200 000  lei.  încheiem  prin  a  spune
           Si  Manifestanţii  s-au  adunat  pe^   „Doamne,  am  trăit  şi  astfel  de  clipe   >
           ,1  stadionul  din  Deva,  apoi  au  măr- |                            ■  M. TIC,
           î  şăluit  pe  arterele  oraşului.  Mi-*   _____ _K. DA VID_______________________________________________
           '* tingul  a  început  la  ora  16  şi»
           i» câteva  minute  in  faţa  Casei  de*
           ii cultură.   Pancardele  au  vorbit ]   Dubla  crimă  din  camera  25
           ,i mai  mult  decât  oamenii.  Pe  două!
           I  din  ele  am  citit:      *      (Urmare  din  pag.  1)      —  Da  spuse  omul,  sărutând-o
           :*  Vrem  locuri  de  muncă  şi  sa-*                         şi: mâneâmd-o.  Am  să  vin  atunci
           i» larii  pentru  un  trai  decent.   *   mea  când  voi  şti  că  alta  te  ţine   şi  de  eâte  ori  voi  veni  in  acest
           ii  Minerii  nu  doresc  salarii  mari,]   în  braţe .?  Că  gura  asta  care   oraş  te  voi  căuta.
           ,i doar  un  trai  decent.    I  mi-a  spus  de  nenumărate  ori,   Vizita  femeii  dură  mai  puţin
           I   în  jurul  orei  18.  a  avut  loc |   te  iubesc  va  săruta  pe  alta  şi   ca  de  obicei.  Dezamăgită,  plecă
           'fo   conferinţă  de  presă.   *  poate  cu  aceeaşi  dulceaţă  şi  pa­  şi  mergea  mai  mult  împleticindiţ-
           '»  Am  reţinut  câteva  din  ideile*  timă,  cum  mă  săruta  pe  mine  ?  se.  Fel  de  fel  de  gânduri  îi  îm­
          ,ii participanţilor  la  conferinţă:   i  De-acum  nu  mai  există  nimic   bulzeau  mintea  tulbure,  ca  după
              Dorim  un  program  realist  care ]   care  să  mă  lege  de  lumea  asta.   ploaie.  Ce  să  facă  fără  el.  Să-şi
           I  să  scoată  România  din  criza  ac- |   Te  ştiam  al  meu,  aproape.^  dar   pună  capăt  zilelor,  să  scape  oda­
           Ţttială.  Indexarea  salariului  mi-*   m-am  înşelat.  Nu  m-am  gândit   tă  de  viaţa  asta,  care  era  doar
           Ţnirn  generator  de  neplăceri.  O*   niciodată,  că  toate  lucrurile  au   o  povară,   grea  ca  piatra  de
           .♦scădere  a  nivelului  de  trai  poate*   un sfârşit, al nostru este  aproape...  moară.’  Nu-,  n-am  să  mor  sin­
           •i să  afecteze  viitorul  biologic  al]   —  Nu  te  întrista  zise  omul,   gură,  am  să-l  iau  cu  mine.  Nici
           I  oamenilor.  Suntem  de  acord  să |  n-am  să  te  părăsesc, ’ ţi-am  pro­  gând  să-î  las  la  alta.  Asta  va
           * se  coreleze  indexarea  salariilor*  mis.                  fi  nunta  lui.  Nici  eu  nu  m-am
           * cu  nivelul  producţiei.  Sindicatele *   —  Nu,  nu,  rru  aş  putea  suporta   făcut  mireasă,  aşa  că  mă  voi
            sunt  îngrijorate  de  traiul  popu-«  să  te  ştiu  In  braţele  alteia  zise   face  cu  cel  care  mi-e  drag  pe
           l  laţiei.  Nu  e  permis  ca  politicienii]   tânăra  femeie  toţ  cu  lacrimi  pe   lume.  Poate  pe  lumea  cealaltă
           I  atunci  când  se  deplasează  în  te- I  obraz.   Te  mai  rog  un  singur   voi  fi  fericită.  Să  plec  fericită
           * ritoriu  să  spună  cu nonşalanţă  că*   lucru:  Vino  într-o  zi,  vino  vi­  din  lumea  asta  unde  nu  mă  va
           ? „de  minerit  nu  este  nevoie".  Cejj  neri,  până  în  nuntă  să  ne vedem,   plânge  nimeni,  simt  sigură  !
           i  facem  ?  Fără  resposabilitate  nu «   promiţi  ?                   (va  urma)
           ] se  poate  construi  nimic  in  Ro- ]
           I  mânia.  Dacă  nu  vom  rezolva  n i-]
           * mic,  mitingurile  de  avertisment i
           * vor  continua  astfel:  18  noiem- *
          ' ] Câmpulung  Moldovenesc,  15  de- «  Prostituatele de la Isotelul „Cosmos"
           * brie :  Baia-Mare, Cinj,  Târgu-Jin,«
           I cembrie :  Bucureşti,   apoi  vom J
          ! |  declara  grevă  generală. Să  spe-  I  (Urmare  din  pag.  ()  o i .pesemne  socotesc  un  schimb
            răm  că  totul  va  fi  bine.   *                            valutar  în  gând,  Marusia  se  bâ-
           Ţ      VANDANA  GRIGOROV                                      ţâie  pe  picioarele  cu  adevărat
                                           metru  pătrat  mă  duc  cu  gând al   europene,  acoperite  cu  o  fustiţă
                                           Ia  un  harem.  Ce-i  drept  intra­  mini  ce  mai  mult  o  dezgoleşte.
           l —   ................................................Î
          ii FARMACISTUL  CASEI         i  rea.-  costă  !  Mă  dau  în  vorbă,   Ii  întind   pachetul   de  „Kcnt"
                                           discret,  dar  cu  abordare  directă   oferindu-i  o  ţigară.  După  primul
           4          T E I U L         j  a— subiectului. Aflu  că „subiectul"   fum  atmosfera  dintre  noi  se  dez-
                                           are  un  nume,  Marusia  şi  e  dis­  gheaţă.  Spun :  „N-am  dolari,  lei
           *   Ceea  ce  se  foloşeşte  de  la  tei,,   pusă  să-mi   lumineze   noaptea   au  vrei  ?
           I? pentru  tratarea  bolilor,  este  floa-ţ   pentru  nşodica   sumă   de  100   Acceptă,  zicând  că-i  iubeşte  pe
           ii rea,  culeasă  şi  apoi  uscată  bine.*   dolari.          români,  îi  par  băiat  simpatic  şi
           li  Ceaiul  de  tei  este  foarte  indi-]   Observându-mă  cu  ochi  expert  „mă  lasă"  cu  30.  De  mii...
           I cat  în . tratarea  răcelii  şi  a  gri-]
           Ţ pei.  mai  ales  când  ele  sunt  in- |
           '* soţite  de   temperaturi  ridicate, ţ
           ii Teiul  produce  transpiraţii  abun-*   Un  ministru  a  stat  10  ore  la
           ,idente  ceea  ce  face  să  scadă  tem-*
           I  peratura.  De  asemenea,  ajută  la]
           * eliminarea  secreţiilor  bronhice  în]  rând  la  „CARITAS“
           ?
             cazul  tuselor  convulsive.  Asociat,
            'm  muşeţelul  şi  menta,  uşurează*
            ^ digestia  şi  tonifică  stomacul.   *   Istoria  milenară  a .-HUNEDOA­  gospodar  IANCU.  a  întărit  50  de
           T   Pentru  tratarea  amigdalitei  se]   REI  a  avut  două. mari  persona­  oraşe  şi  peste  1100  sate.  Pentru
           * fo'oseste  infuzia  de  tei  la  care i   lităţi :          toate  aceste  lapte  de  ispravă  is­
           f *•«»  adaugă  put.in  bicarbonat  de*   1)  IANCU  de  HUNEDOARA  toria  l-a  trecut  in  rândul  marilor
           »  -a-n  Cea:ui  astfel  rbtrnut  oentru*   2)  Un   ministru  .  adjunct   la   conducători  ai  poporului  român,
           ]  c —ară.  trebuie  să  fie  cald  in*   M.I.M.              şi  cred  că  merită  cu  prisosinţă
           i         folosirii.         ,   Voievodul  IANCU  de  HUNE­  acest loc.
           *   T-if,i-îa  d»  mi  ma!  ooa*e  da   DOARA  ip  anul  1444  i-a  bătut   In  schimb  ministrul  nostru  ad­
           *  --'iiPa'e  bune  si  sub  fo-mâ  de   'e  turci  la  VARNA  şi  a  scăpat   junct  s-a  dus  la  Cluj.  cu  slană
                oe-i*-u   calmarea   coniilor*   Ardealul  ca  să  nu  devină  paşalâr   şi  pită  în  straiţă  şi  a  stat  10
           ; m!ci  agitaţi  nervos  din  cauza*  turcesc.  în  anul. 1436  tot. dânsul   (zece) ore  la rări i  la  „CARITAS".
           I  unor  bronhopneumonii  sau  tuse  j  la  BELGRAD  i-a  oprit  din  nou   Pentru  această  faptă  de  curaj  şi
           r                 CERASUS      PD  turci  din  drumul  lor-  spre   vitejie,  cred  că,  va  trebui  tşequt
                                           VIENA  şi  poate  ajungeau  şi  la   î»  „CARTEA  RECORDURILOR”,
                                           PAPA  de  la  ROMA.  Fiind  şi  un     Ec.  DRON MIHAIL

                         •   NB.  194  •   1993
   1   2   3   4   5   6