Page 2 - Calauza_1994_236
P. 2

pag.  2                           Săptămânal  Independent  aflat în  slujba  tuturor  oam enilor                               „CALAUZA           “    l
                                                                                                                                                               FLA!


                 Ciulul  pwteuiei                                  Facultatea de drept cu frecvenţă redusă din Cluj-Hapocaî                                   UTILI

                                                                                                                                                             L A  HU>
                      UN  DESTIN  TRAGIC !                    !  i                              ţă  redusă  şi  cursuri  la  zi.   studiu.  Profesorii  noştri   nu   UN NOU.
         I  -ţ-  ,-e  muit  timp  de  când  şi  erau  foarte  îngrijoraţi.  Du-  i               Concurenţa  între   candidaţii  doresc  rabat  în  pregătirea  stu-
                                   V\J»
                           .
                     rtîn
                         «n n f n o _
                                            orî 1A  '+*»»! vm v 1  ltn  town  .«
       Msr.z  n :  mai  ştia  ce-nseam-  pă  câteva  zile,  trupul  lui,  fără  /   »           dornici   de  a  fi  studenţi   la  denţilor.  Exigenţa  lor  este  ma-   *  VETUT.-’
       aă  c-'vârtu!  fericire,  dar,   cu  viaţă,  a  fost  găsit  atârnat  cu  J .   ..  ....  ..  ___   .  _______   .  I  drept,  pare  a  fi  aici  tot  mal  ximă,  O  dovedeşte  chiar  nu-   SPERIOS -
       t3£te  acestea,  ea  mai  spera  în-  o  funie  de  creanga,  unui  co-  ţ               mare,  de  la  an  la  an,  absol-  mărul  mare  de  restanţiefi  la   binecunosci
       îr-ura  miracol:   iubirea   unui  pac  în  pădure,   la  marginea                      venţii  altor  facultăţi  sau  stu--  nivel  de  facultate.  In  curând  de  pe  Cer
       bărbat.                     oraşului.  Se  spânzurase,   dar                            denţi  aflaţi  în  anul  terminal   vom  introduce  discipline  n o i:   chis  la  mu
        în  copilărie,  Maria  avusese  nu  se  ştie  din  ce  motiv,   I                      putându-se  înscrie  fără  exa­  psihologia,  retorica,   sociolo­  nedoara, pe
       o  viaţă  grea,  plină  de  durere   Am  aflat  de  moartea   lui                       men  de  admitere.          gia,  morala   creştină...   Pot  V lai cu,  nr.
       şi  lacrimi.  Tatăl  ei  o  părăsise  Florin  numai  după  ce  l-au  în­                  Cât  despre  taxele  percepu­  spune  că,  întregul  colectiv  di­  cu  Facultaţ
       de  la  vârsta  de  doi  ani,  iar  gropat.  Nu-mi  venea  să  cred,                    te,  aici,  sunt  cele  mai   mici  dactic,  face  totul  pentru  pres­  ncrie).  sub
       mama  ei  o  ura  atât  de  mult,  şi  totuşi,  trandafirii  din  vază                  din  ţară  şi  folosite   intr-un  tigiul  firmei  noastre  în  dorin­  S.C.  ALFA-
       încât  până  ia  cei  26  de  ani  îi  au  început  să  se  ofilească,  nu              mod  judicios,  pentru  îmbună­  ţa  acreditării   acestei   facul­  Hunedoara,
       făcuse  viaţa  aproape   imposi-  mai  aveau  nici  miros,  nici  cu-                   tăţirea  bazei  materiale,  a  plă­  tăţi,  pe  care  cred . că  o  meri­  zin  tip  .CC
       bilă,  ducând-o  de  multe   ori  loare...  Doar  lacrimile   mele                      ţii  salariaţilor,  a  chiriei  etc.  tăm.               I  aproviziona:
       in  pragul  sinuciderii.   Pentru  i-au  udat  înainte  de-a  se  usca                    —  Cadrele  didactice  de   la  Pentru  mine  personal,   fa.  direct  de  l
       maicâ-sa,   Maria  era  o  slugă  pentru  totdeauna,                                    facultatea  noastră,  ne  spunea  cultatea  de  drept,  unde   sunt   »  unde  nu  v<
       şi  nicidecum  copilul  ei.   De   După  doi  ani  de  zile,  des-                      doetorand  M ARIA  BANClU —  prodecan,   activitatea  de  aici,   dusele   ah
       micâ  a  purtat  frică  de   acea  ţinui  mi-a  scos  în  cale  un  bă-                 prodecan  al  facultăţii,   sunt  este  sensul  vieţii  mele.   In   l  porc,  guste
       creatură  a  răului,  care  ii  dă-  iat,  pe  care-1  chema  tot  Flo-   Prin  grijă  şi  preocuparea  --   bine  cotate,  apreciate  ca  pro­  dorinţa   unei  continue  pregă­  căutate.  Se
       duse  naştere,  dar  credea  că  în  rin.  Era  frumos,  bun  şi  tan-   nu  lipsită   de  modestie  —  a   fesori  şi  oameni.  Sunt  profe­  tiri  profesionale,  în   această   îr-o  stare  i
       curând  iucrurile  rele  se   vor  dru...  Moartea  avea  să-l   ră-   doctorandei  M ARIA  BANClU   sori  universitari  cu  un  renu­  toamnă  voi  susţine   teza   de   sebitâ,  de  c
       sfârşi...  Dorea  să-şi  facă   un  pească  de  lângă  mine   chiar   —  o  femeie  pricepută   şi  de   me  câştigat.  doctorat  „Reprezentarea  civi­  sonal  tânăr
       rost  în  viaţă,  departe   de  o  în  ziua  când  am  vrut  să-l  pre-   un  profesionalism  aparte  — în   Facultatea  dispune  de  o  bi­  lă".  Privesc  cu  optimism  acre-   de  pe  a  d
       mamă  care  n-a  iubit-o  nici-  zint  mamei  mele,  ca  fiind  vii-   cadrul  Universităţii   indepen­  bliotecă  cu  un  bogat  fond  de  ■ ditarea,  Şi  repet:  mă   bazez   desprinde  i
       odată,  departe  de  un  tată  ca-  torul  meu  soţ.  Pe-atunci  a-   dente  „Dimitrie  Cantemir",  la   carte,  tipografie  etc.   Avem  pe  calitatea  activităţii  didac­  mere lai.  Se
       re-a  părăsit-o  ca  pe  un  obiect  veam  22  ani.         Cluj-Napoca  a  luat  fiinţă  Fa­  cursuri  ale  profesorilor   ce  tice  din  această  facultate.  şi  comandă
       fără  valoare.               Era  într-o , sâmbătă,  când  o  cultatea  de  drept,  cu  frecven-  predau,  pentru  toţi  anii   de  IOAN  VLAD       712234.
        în  ce  priveşte  viaţa   senti-  prezenţă  stranie  îmi  prevestea
       mentală,  Maria  mi-a  spus:   ceva  rău.  Am  început  să  plâng ^                                                                                 LI A N A  SI
        .Când   m-am    îndrăgostit  fără  să-mi  dau  seama  de  ce  o  1   0  grea  lovitură  dată  de guvern  celor care  vor  să-şi  cumpere               TAR L
       pentru  prima  dată,  am  crezut  fac.  Mi-am  amintim  de   Fio-  /
       că  totul  va  dura  o  veşnicie,  rin,  băiatul  cu  care  vorbisem  )      autoturisme  înmatriculate  în  străinătate                                 ASTI
       Fiorin,  prietenul  meu,  era  un  în  urmă  cu  doi  ani.   Atunci,  i
       băiat  frumos,  tandru  şi  bun.  în  inima   mea  am  simţit  o  /   Grijuliu  cu  rotunjirea  bugetului  şi  jecmănirea   nui  autoturism  înmatriculat  în  ţări  străine.  Sunt   Da.  Yâ
       De  câte  ori  venea  la   mine,  durere  cumplită.  Toată   ziua  I   de  pe  viu  şi  de  pe  mort,  recent  guvernul  a  dat  o   calculate  în  funcţie de data înmatriculării şi  capaci­  firma  pe  c;
       imi  aducea   trandafiri   roşii,  am  fost  agitată.  Simţeam  că  ţ   hotărâre  care  a  lăsat  perplexă  multă  lume.  Pur  şi   tate cilindrică, astfel:  valoarea în vamă  (dolari)  în­  neri  o  con
       ceea  ce  in  limbajul  florilor  în-  s-a  întâmplat  ceva  cu  Florin.  ^  simplu  a  mărit  taxele  vamale  de  câteva  sute  de   mulţită cu  1700  Iei (cursul dolarului),  din care  s-a   se  ufiâ.ţjpe
       seamnâ  dragoste   înflăcărată.  După  miezul  nopţii,  am  sim  "  I  ori,  pentru  autoturismele  aduse  din  afara  grani­  scăzut  reducerea  prevăzută  de  II-G.  380/1991  (di­  dre:  idţre:
       Doream  să  ne  căsătorim.  Ne  ţit  la  inimă  o  durere  aproa-  \   ţelor  la  „mâna  a  doua".  Dacă  aduce  omul  din  Ger­  minuări  cuprinse  intre  20  la  sută  şi  2  la  sută,  in   din  Deva
       iubeam  dar  ne  era  frică  de  pe  insuportabilă.   Am  auzit  l   mania  sau  Austria  un  autoturism  cu  2—3— I  mii  de   funcţie  de  vechime),  la  rezultat  s-au  aplicat  taxa   de  cultură)
       neprevăzut,  de  ceea  ce  va  un  glas  venit  parcă  din  altă  )   mărci,  la  intrarea  In  România  (la  vamă),  plăteşte   vamală  de  20  la  sută,  comisionul  vamal  de  0,5  la   bolicâ  den
       putea  fi  mâine..          lume,  care  mi-a  spus  cu  tris-  )   taxele  vamale  din  tabelul  de  pe  pagina  întâia,   sută:  la  suma -rezultată  se  aplică  TVA-(18  la  sută).   H  „PROTC
        într-o  zi  l-am  aşteptat   za-  teţe:  .Maria,  îmi  doream  atât  i  adică  tot  atâtea  milioane  de  lei  cât  l-a  costat   Rezultatele   obţinute   sunt   înscrise   in   tabel,   Unitatea, fr
                                   /To  mtiH  că  fi;  cMia  mea.,.*.
       ir m   r  pe  Florin  să  vină   ia  de  mult  să  fii  soţia   “   . ,  maşina în  inima capitalismului.  s u m e l e    reprezentând   cât   trebuie  să  plă­  jată,  oferă
       -. -——-  T.—Ui . L t  s i. * t ,   a^asa...  1 a-   (Va  urma)   1  Valoarea  în  vamă  a  acestor  autoturisme,  la   tească  omul  care  tânjeşte  să-şi  cumpere  o  biată   orele  10—1
       îinţji  Iu.  nu  ştiau  nimic  de  el  V A N D A N A   GRIGOROV  \  care  se  aplică  taxa  vamală,  comisionul  vamal  şi   maşină  la  mâna  a  doua,  după  punga  lui  săracă.   ta  10—13  i
                                                                 TV A ,  a  fost  stabilită  de  Ministerul  de  Finanţe  (in   Oricum,  sumele  sunt  aduse  in  aşa  fel  incât  să   bogată  gam
                                                                 dolari   SUA).   T a b e l u l    conţine   sumele   coste  cea  mai  ieftină  maşină  adusă  de  afară  cel   se  cosmetic
                                                                 ce  trebuiesc  plătite  la  introducerea  (importul)  u- -  puţin  cât  o  Dacie...   (I. A.)  şi  indigene
                                                                                                                                                            din  urmă
           La dispoziţia  Dumneavoastră                      j   POETUL L A  O JUM ĂTATE                                                                    fabrici  de  i
                                                                                                                                                            nume  din
                                                                        DE SECOL  !                     Viţeii  trec  Dunărea                               reşti,  Cluj'
         Răspuns   pentru   Neereala  nilor,  însă   Regia  Autonomă  .                                                                                     Braşov.  Pr
       Nicolae,  din  oraşul  Brad:  La  nu  a  stabilit  şi  o  înţelegere |   De  Sântămăria  Mică  a  avut  loc   (Urmare din pag.  1)  autobuz.  „Hai  domnişoară,   să   cele  mai  ]
       Regia  Autonomă  LOTO-PRO-  cu  TVR-ul  -de  a  afişa  nume- *   la  Hunedoara  sărbătorirea  ani­                    luăm  un  taxi,  că  o  să  murim   raş.  Unitat
       NGSPORT,  sucursala   DEVA,  rele.  Dacă  TVR-ul  vine   cu  |   versării  a  50  de  ani  de  la  naş­  teptare.  „Ţarc"  e  mai  bine-zis.   aici",  îmi  spune  tânărul  —   de-   un  raion  (
       dl  director  Stănilă.  ne-a   dat  propunerea  de  a  afişa  nume- *  terea  poetului  Eugen  Evu,  mem-  Doi  tineri  se  aşează  jos,  pe  bo­  pe-malul-Dunării.  Luăm   până   NAŢIE,  cu
       următoarele  lămuriri,   referi-  rele,  nu  avem  nimic  împotri- I  ,bru  al  Uniunii  Scriitorilor,  unul  lovani.  „La  gard !*,  strigă  sol­  la  urmă  un  microbuz.  La  pri­  de  10  Ia  su
                                   va,  acestea  fiind  afişate
                             I > T
                                                                dintre  cele  mai  proeminente  ta­
                          X 1

       .  _  —
                 t „  ...1
       toare  la  1 „   jocul   ROBINGO   /"V  •   irA     la _   o f ic d f d    1Q  I  vmOi   TSW/S/\1SS  i ts   4- r~i .  datul.  „Toată  lumea  la  gard   ma  cotitură, ne  opreşte  un  poli­  te  produse
       „R egia  Autonomă   Loto-Pro-   fiecare unitate Loto-Pronosport, |  lente scriitoriceşti  născute  pe  me­  Şi  pentru  a  fi  mai  bine  înţeles,   ţist.  Cine  n-are  loc  să  coboare.   minte  şi
       nosport  prevede  în  contractul  in  fiecare  luni  dimineaţa".  leagurile  Hunedoarei,   oraş  pe   ne  împinge  în  direcţia  indicată.   Am   Ioc,  dar  vreau  să   cobor,   rulajul
       Încheiat  cu  TVR  doar  primi-   Numerele  ieşite  câştigătoare >   care  nu  l-a  trădat  niciodată,  al   Stăm  la  gard  înghesuiţi  unii  in   disperată  că  o  să-mi  pierd  prie­  operativ.
       rea-vânzarea  şi   rambursarea   !a  ROBINGO  sunt   repetate J   cânii  simbol  de  fapt  este.  în  re­  alţii  şi  privim  după  vaporul  în­  tenul.  „S top !“,  mă  opreşte  şo­  Ca  nouţ
       eventualelor  bilete  ROBINGO   duminica  seara,  după  emisiu- j  vista  „CONSTELAŢIA  DRAGO­  cărcat  cu  autocamioane.  Viţeii   ferul.  Fluieră  ciobăneşte  şi   dă   găsesc  TE
       nevândute,  sau  virarea  bani­                          NULUI",  care  va  apare  zilele   trec  deja  Dunărea.  Am   început   din  mână  în  sensul  că  „ajun­  COLOR  de
                                   nea  „Actualităţi*  de  la   ora                                                                                        deosebită
       lor  în  contul  TVR.  In  legătu­                       acestea.  Eugen  Evu  se  prezintă  să  transpirăm.  „Uite,  vine  bacu’   ge".
                                   20,00,  pe  programul  1  a  Tele- I   pe  larg  ca  poet  şi  memoralist.   mare.  Asta  ne  ia  pe  toţi**,  aud   Sosesc  în  piaţa  Vidinului,  sin­  rezonabile.
       ră  cu  afişarea  numerelor  ie­  viziunii.           «   încă  o  dată  îi  dorim  multă  să­  Pe  cineva.  Grăbiţi,  împinşi,  nă­  gură.  Mă  uit  după  ţigări.   Nu
       şite  câştigătoare,  sunt   de  a-                       nătate  şi  să  publice  cărţile  pe   vălim  şi  sărim  peste  pietroaiele   sunt.  „A i  schimbat  banii ?"  Ră­  SER
       cord  cu  nemulţumirea  cetăţe-     ANTONELA  SÂRB       care  le  are  Sn  sertare.    mari  de  pe  malul  Dunării,  spre   suflu  uşurată:   era  prietenul-
                                                                                    (ALEX)     scândura  de  acces  la  ambarca­  meu-pierdut.  „Nu.  N-am  schim­  PRE
                                                                                               ţiune.  In  câteva  minute  trecem   bat.  A   crescut  lcva“.   „Nu   te
                                                           RADIODIFUZIUNEA ROM ÂNA             Dunărea.  La  bulgari,   acelaşi   bucura.  Trebuia  să  crească  mar­  ACCE
    Lumea crimei în care trăim                              ACORDA DIPLOME PENTRU              soare  năucitor  străluceşte   pe   ca,  nu  leva.  La  noi  e  invers.  Nu
                                                                                                                             c  bine".  Mă  uit  in  continuare
                                                                                               cerul  lipsit  de  nori.  Malul,  la
    cu  8  luni  a  rămas  fără  serviciu.  Urma  să  fie  reangajat   „C Ă LĂ U Z A "         fel  de  natural  ca  cel  românesc,   după  ţigări.  Nu  mi-e  cunoscut   L-am  cui
    la  Metalotehnica,  fabrica  unde  lucrase,  pe  data  de  i                               e  plin  de  pietroaie.  „Cum  prac­  decât  B.T.-ul.  Calculez:   leva-   ginerul LIV
    septembrie.                                            Recent,   RADIODIFUZIUNEA  ROMA­    ticaţi  iarna  sportul  ăsta ?•   în­  mărci-lei.  E  mai  scump   decât   directorul
       Soţia  mărturiseşte  că  cei  10  ani  de  căsătorie  au  fost   NA,  prin  DEPARTAMENTUL  ROMÂNIA   treb  un  bărbat,  care  mă  ajută   la  noi.  Coniacul  e  scump,  wis-   Hunedoara
    un  coşmar  pentru  ea  şi  apoi  pentru  cei  patru  eopii.  So­  —  TINERET  a  înmânat-ziarului  „C ĂLĂ­  să  escaladez  intrarea  în  Bulga­  ky  la  fel,  vodca  e  proastă   şi   Deschis,  siJ
                                                                                                                                                           mabilitate,
    ţul,  ajuns  în  patima  beţiei,  o  batea  mereu,  dar  nu  numai   UZĂ"  DIPLOMA  de  HOINAR  DE  ONOA­  ria.  „Pe  burtă,  domnişoară,  pe   ieftină.  Cumpăr.  „Câtă   vodcă   mat  că,  î
    pe  ea,  ci  şi  pe  fetiţele  lor  —  Tunde,  Ediţ,  Iudit  —•  şi  în                    burtă".  La  bulgari  nu  ne  în­  ne  lasă  să  trecem ?".  „Depinde",   de  întreţin
    ultimul  timp  şi  pe  lanoş.  Se  purta  groaznic  cu  copiii  şi   RE  pentru  sprijinul  acordat  la  realizarea   treabă  nimeni   de  paşapoarte.   răspunde  filozofic  atotştiutorul-  -  raţii  Utila
    de  aceea  lor  le  era  frică  să  mănânce  cu  sau  de  la  tatăl   TABEREI  HOINARIOR.  „PUI  1994“ .  O  luăm  la  fugă,  pe  ultima  sută   meu-prieten.  I  Sucursala
    lor.                              (Va  urma)                                      (I.D.)   de  metri,  să  ajungem  primii  la    (Va  urma)            pe  strada
                                                                                                                                                            rie,  oferă
                                                                                                       Două  prostituate  şi-au                            resaţi  (înt
                 La  închisoare,  din...  prietenie!                                                                                                       paraţii  şi
                                                                                                                ucis  rivalele                             preţuri  act
                                                                                                                                                           servire  op
        (Urmare  din  pag,  1)    în  timpul  ăsta  se  apropie   de   — A   ,nu.  Ne-am  despărţit  i-                                                    calitate  -
                                  noi  o  patrulă  de  poliţie:  „Acte­  mediat.  N-am  împărţit  nici  mă­  (Urmare  din  pag.  t)  au  îmbiat-o  şi  pe  Emanuela  să   pentru  mi
                                  le  vă  ro g !“.  îi  arătăm  actele.   car  acelaşi  penitenciar.   Cred                  guste,  pentru  a  se  încălzi.  După   tehnică  de
    ori,  încât  pentru  ea  a  devenit   Se  uită  la  ele  şi  ne  poftesc  la   totuşi,  că  îi  pare  rău  de  ce  a   mai  bine  de  20  ani.  Orice  altă   câteva  minute,  fata  s-a  prăbuşit   rou,   case
    o  simplă  poveste.           sediu.  Ne  întreabă  de  bani.  îi   făcut.  Mi-a  promis  chiar  că  mă   prostituată,  care  îndrăznea  să  se   la  pământ,  zvârcolindu-se  de  du­  cântare el<
      —  Şi  cum  s-a  terminat ?  aveam  toţi,  că  nu  apucasem  să-i   ajută  să-mi  recapăt  slujba.  ofere  spre  vânzare  în  zona  pe   rere,  apoi  a  decedat.  Băutura fu­  şini  de  s<
      — Am  ajuns  la  gară.   Am   cheltuim.  I-am  dat.  Ne-au  pus   Mă  uit  la  ea:  veselă  şi  zâm­  care  ele  puseseră  stăpânire,  era   sese  otrăvită.  Trupurile  neînsu­  tipurile
    vrut  să  intrăm   în  restaurant.   să  dăm  declaraţii  şi...  băreaţă,  aşteaptă  cu  nerăbdare   bătută  şi  alungată.  La  început,   fleţite  au  fost  aruncate  pe  tere­  numărat  b
    Că  bani  aveam.  Din  uşă  il  .văd   —  A i  recunoscut  ce  n-ai  fă­  să  înceapă  o  viaţă  nouă.  Sunt   cele  două  prostituate  mai  vechi   nul  viran  din  apropiere,  prin­  teievizoare|
    ce  păgubaş.  Am  înţepenit.  Atât   cut?                   tentată  să  cred  că  cea  mai  mare   au  încercat  să  le  intimideze  pe   tre gunoaie.  timp,  re
    im  mai  putut  să  zic :  „Uite-1  !“.   -—  Eram  convinsă  că  fac  un   parte  a  poveştii  este  adevărată.   „începătoare".  Văzând  însă  că  nu   Criminalele  au  fost  arestate  şi.   ţine  echip.
    -Pe  cine ?“,  spune  amica.  „Pe   bine.  Am  scris  că  am  ştiut  că   Mi-aduc  aminte  că  şl  eu,   stu­  pot  scăpa  de  ele  în  nici  un  fel   deşi  la  început  au  negat  că  ar   mandă
    ăla*,  ii  spun  eu  îngheţată   de   prietena  mea  are  de  gând  să  dentă  fiind,  era  să  fiu  exmatri­  şi  că  numărul  clienţilor  li  se   avea  vreun  amestec  în  moartea   unelte  fi
    spaimă.  Ne-am  tras  înapoi   şi   fure  si  eu  l-am  ţinut  de  vorbă   culată  pentru  că  am   încercat   împuţinează, Serafina şi ©iovanna   tinerelor,  în  cele  din  urmă  şi-au   rile  int
    am  «uat-o  încet  pe  peron.  „Să   pe  păgubaş,   în  timp  ce  ea  a   să-mi  apăr  colegele.  A    doua   au  hotărât  să  le  ucidă.  într-o   recunoscut  vina.  ©iovanna  a  în­
    nu  mă  iaşi.  auzi ?  Dacă  declari   sustras  banii.  Până  şl el  şi-a  oară  nu  mi  s-a  mai  întâmplat.   seară,  când  ©iuseppina  era  sin­  cercat  să  se  dezvinovăţească,  a.   judeţ  şi
    că  ai  fost  complice  nu  ne  pot   dat  seama  .că  sunt  nevinovată,   Apoi  nu  văd  motivul   pentru   gură,   cele  două  s-au  apro­  firmând:  „Le-am  spus  că  este   dar,  nu  pi.
    aresta   pe  amândouă   pentru   în  sfârşit,  am  făcut  o  prostie,   care  mi-ar  fi  înşirat  o  poveste   piat   de   ea   şi   în   timp   teritoriul  nostru  şi  că  n-aveau   Se  poate
    12 000  de  lei.  Să  nu  mă  laşi.!“ .   acum  plătesc  pentru  ea,  despre  nevinovăţia  ei,  din  mo­  ce  Serafina  o  ţinea   de   vor­           letonul  61
    „Mi-e  frică,   i-am  spus,   mi-e   —  Şi  prietena ?      ment  ce  nu  vrea  să-şi  decline   bă,  ©iovanna,  pe  la  spate  a  su­  ce  căuta  acolo,  dar  ne-au  sfi­
    frică  rău*.  „Dacă  faci  cum  zie   —  Şi  ea.  Am  luat  aceeaşi  pe­  identitatea.  „Vreau,  mi-a   spus,   grumat-o  cu  un  ciorap  de  măta­  dat ...  Nu  puteam  lăsa  să  ne  ia   IC
    eu,  prindem  trenul  şi  până  di-   deapsă,   .  .        să  ştie  lumea  şi  să  ţină  minte:   se.  După  două  săptămâni,  pre-   pâinea  de  la  gură,  suflându.ne
    seafă  suntem  acasă!“,  zice  ea.  —  Adică  aţi  rămas  împreună.  orice  greşeală  se  plăteşte i".  făcându-şe  că  beau  dintr.o  sticlă,  clienţii."
   1   2   3   4