Page 2 - Calauza_1995_264

pag. 2 SAptâmSaftl IndependUt tR itt sbl|bA (utirer oanrtnlhK

I EVENIMENT i Punctul p i I • • * • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
I i ti ii
I 1000 de ani de tratate cn Ungaria i

Nu este un lucru neobişnuit că nu s-a semnat Tratatul de I
I bază romăno-ungar şi nici adevărat că partea ungară semnând I Un fazan se plimba peste
atât de uşor Tratatul cu Slovacia, ne-a tras nouă românilor I La ce btin si cânţi în ţara
1 clapa. Acest Tratat nu este un act de diplomaţie ce poate fi I Surdului, ai putea să-ţî spui a-
I încheiat atât de uşor între partea română şi maghiară. Nu este I tunci când convulsiile vieţii de Leşnic, pe o porţiune unde străjuiesc arborii pădurii, s-a pro*
In dimineaţa zilei Echinocţiului, între localităţile Veţel fă
uşor, deoarece discuţii asemănătoare cu ţara vecină s-au pur- I
zi cu zi, iţi arată pe drept, că
I tat nu de ieri, de azi, ci de aproape 1000 de ani. I nimic nu şe schimbă întâmplă­ dus Un accident auto, in care a fost implicat un T IR frăncez.şt
o IFÂ românească încărcată cu material lemnos; grinzi, cherestţm
Intre Ungaria şi Slovacia problema minorităţii maghiare ■
tor, că nimic nu se îndreaptă
I este mai puţin complexă. Astfel că tratatul între ele a putut I fără vrţun interes. Căci INTE­ etc. Din „pupătură? maşinile s-au deplasat din mersul tor ocu­
Cheresteaua Zăcea a-
pând de-acum aproape toată şoseaua.
I fi semnat, fiind benefic pentru ambele ţări ca să îşi îmbunătă- J RESUL — mai ales s-» stă Ia tât pe şosea cât şi pe câmp.'In scurt timp, s-a blocat circulaţia,
baza tuturor faptelor. El, linge
ţească imaginea în perimetrul european. Acelaşi lucru s-a do- I
ajungând după vreo două ore — într-un sens şi altul, la câţiva
I rit şi de către diplomaţii noştri şi de către noi toţi. Adică, sem- J mâini, scuipă obraji, risipeşte ■ kilometri. Descongestionarea şoselei a durat câteva ore, unU
prieteni, adună Circari... Până şi
narea unul Tratat de bună-vecinătate cu Ungaria,
dar „nu I
I oricum“. Un „nu oricum" exprimat de toate partidele şi for- I dragostea ia tot mai mult for­ dintre cei cu autoturisme au mai reuşit (cu risc), să se strecoare
printr-o mică porţiune rămasă liberă. Automobiliştii care au
ma interesului Ce să mai spui '
moţiunile politice româneşti, indiferent că sunt la putere său I
de dreptate, libertate, cinste... a-
aflat vestea au ocolit drumul prin Bretea Mureşană — Brăntşca.
I în opoziţie. Pentru că revizuirea graniţelor şi ac ea Autonom iei ceste cuvinte ce copleşesc, deve­ A doua zi, trecând idr prin zona cu pricina am dat cu ochii de
Teritorială a minorităţii maghiare din România, pretinsă de I
nite iată, tot mai des, simple
I partea ungară,.este de neconceput pentru români. In timp, între ■ cărţi de joc în mâna interesului. Tir-ul francez şi de un mie morman de ruine ale maşinii eu
material lemnos. Peste acestea, ţanţoş, parcă sfidând cele în­
cele două ţări neînţelegerile şi ănUmite dispute politice şi te- |
ritoriale au existat mereu. De o mai mare preponderenţă însă, m Să fie oare doar întâmplare 7 tâmplate eu o dimineaţă înainte, se plimba un. fazan de toată
frumuseţea. M i s-au luminat ochii. De la necaz la extaz, n-an
I au fost între ele, relaţiile de bună-vecinătate. De aceea semna- | Doar aparenţă 7 trecut decât 24 de ore. M lRO N Ţ lC
M ARIANA PANDARU
I rea Tratatului trebuie bine gândită şi nu grăbită de dragul ima- | V W W W W W W W W tfW W W W W • • • * « * • • » • • * « • • • » • • • • • • • • • • • • » • « « t e
ginii ce am putea să o căpătăm în Europa. Spun acest lucru |
deoarece în Ciuda atâtor invective spuse la adresa ţării noas- |
I tre şi a proastei imagini în ochii Occidentului, cauzate mai a- I SÂNGE, PETROL SI CONTRABANDA
Ies de extremiştii naţionalişti autohtoni, dar şi al celor străini,-|
I un sondaj ştiinţific recent făcut în sânţii Uniunii Europene a |
arătat că avem în momentul de faţă o imagine mai bună, pen- I (Urmare din pag. |) şi el ca şi reporterul, la multe „bătălii*
I tru Europa, ca a altor ţări şi că doar 11 la sută dintre români I rate în larg. Una din ele : în seâra zilei de 19
declară că nit pot convieţui cu alte etnii. Procentul de 11 la I în stat. Timp de o săptămână am parcurs CLI- tie â.c„ în jurul orei 19,00, în zona comunei
I sută, este relevant dacă îl comparăm cu cel obţinut de Albania, I SURA, întinsă pe circa 75 de hm, cu gândul de a CARI, patrula grănicerilor a reţinut în larg •
I Polonia, Germania, Anglid, Franţa, Macedonia, Croaţia, Bul-1 desluşi „misterul*1 acestei dezvoltări rapide şi Şi­ barcă încărcată ochi cu „vase* pline cu
ră precedent. De fapt nu există nici un secret. Bo­
Imediat au pornit 20 de bărci încărcate cn
garia, Slovacia, care în ordine, s-au situat intre 60 şi 20 la su-1
I tă, contra acceptării în ţările lor, a minorităţilor conlocuitoare I găţia arhitectonică de . tip „Beverly Hilis 96210“ , cari", înarmaţi repezindu-se asupra
şi a convieţuirii cu ele. ST ELI AN DEN A " serial aşteptat de telespectatori — îşi are izvorul de patrulare. Bătălia declanşaţi de
în negoţul de tip mafiot cu combustibil (motori­ cn bâte, vâsle şi răngi a durat circa • « f i
nă şi benzină). Zilnic, bărcile încărcate cu bidoa­ cui grănicerilor că ia preajmă se aftae alte
SIM POZION IO A N BUDAI DELEANU ne şi butoaie, trec la sârbi sute de tone de lichid de patrulare care le-au venit îa ajutor,
„exploziv". Cine ce are cu aceşti „nelegiuiţi ai Du­ din încercuire. Nava acestora a fost avariată. (Va
In data de 7 aprilie a.c„ Ia plinirii a 235 ani de la naştere nării*. cum îmi mărturisea un grănicer, martor urma)
sala festivă a Prefecturii, va a- şi 175 de ani de la moartea scrii­
vea loc un interesant simpozion torului născut pe aceste melea­
dedicat scriitorului IOAN BU­
DAI DELEANU, cu ocazia îm­ guri. (V. Kâureanu) fn inima Ungariei, ia vreme de mânie
Târgul de maşini şi utilaje agricole (Urmare din pag. I) zbuciumat că Televiziunea Româ­ roaică frumoasă se apropie da
visasem într-o clipă de
somn
noi şi spune că e de loc din $a-
In organizarea CAMEREI DE COMERŢ SI INDUSTRIE A JU­ mâno-ungar — timp în care fie­ nă anunţa la Actualităţi despre lonta, că e de 3 ani în Ungaria
DEŢULUI HUNEDOARA şi Complexului „EUROVENUS* Deva a care aruncă vina pentru nerea- un „atac terorist asupra unui şi ne poate ajuta şi îndruma, in­
fost organizată zilele trecute Expoziţia de maşini agricole „AGRO- lizarea acestui deziderat, pe ce­ grup de ziarişti români...* * forma despre tot ce voim să a-
EXPO ’95“. * lălalt !), vameşul ungur care a Legănat între vise, teroare şi flăm.
Am fost şi noi la deschidere şi putem spune că expoziţia a fost observat din paşaport că intru vorbele unui domn din compar- ~ Dl Firczak n-are răbdare să
diversă, oferta fiind destul de bogată, dar şi scumpă. Cu mici ex­ pentru prima dată în Ungaria timent care explica tuturor ce ne explice cum se traduc unele
cepţii preţurile utilajelor şi maşinilor agricole depăşesc mult posi­ — mai-mai să se crucească, în­ firmă nemaipomenită are, câte cuvinte din formular, aşa că eu
bilităţile ţăranilor români. Se pare că producătorii simt că dacă îi cât a uitat pur şi simplu să ţări a vizitat şi cu câţi ambasa­ scriu la locul de muncă — RO­
„înghesuie* cu preţurile mari pe ţărani — vor face venituri buni­ mai controleze bagajele în care, dori a stat la masă, am ajuns M ÂNIA şi la ţara de unde via
cele, Ori că ceva nu e în regulă în privinţa cheltuielilor de produc­ • oricum nu aveam decât nişte su­ la Szolnok. Ghidul nostru, un — CALAUZA. Nu-i nimic. Viaţa
ţie. Să dea Dumnezeu să fie cât mai mare oferta pentru a scădea veniruri pentru a le oferi gaz­ inginer tânăr (n-âm mai întâlnit merge mai departe. Intrăm ÎB-
delor, numere din „Călăuza** si un om care să fie atât de fidel
preţurile ! tr-o sală în care organizatorii
VALERIU RÂUREANU revista „CONSTELAŢIA DRÂ- soţiei şi fetiţei de acasă!) ne din Szolnok oferă un dineu bl
4 M i 0 S 4 GONULUL cărţi de vizită şi al­ îmbarcă în două taxiuri şi pes­ cinstea seminarului si a festiva­
te cărţi — cărţi editate de'„Că- te câteva minute eram deja in lului „UNDE TR Ă IM ? IN EU­
I CITIŢI R O M A N UL j faţa Hotelului Tisza. In hol se ROPA*.
Toate bune şi frumoase. Am vorbea in toate limbile, dar mai Mă enervează o ucraineaacă
uitat să vă spun că soldaţii au mult in maghiară. Camerele e- deja zbârcită, care nu ştiu m
! „Seara când apare luna“ \ cotrobăit de zor prin podul va­ xau rezervate de către şeful de­ bârfea cu un ucrainean cu ochfi
gonului, căutând pe cei care îm­ legaţiei, dl Ciprian Alic, cu ca­ roşii de cârcă sudase singur c o s ­
I Romanul are 330 de pagini şi este prefaţat de Excelenţa Sa J pinşi de nevoi vor, săracii, să a- re de altfel am şi nimerit intr-o ta: natul de la KRIVOÎ ROG. Bâr­
î Domnul DARIE NOVACEANU, ambasadorul extraordinar şi | jungă în Europa— cameră frumos mobilată, aliată fea şi se uita la delegaţia ro­
I plenipotenţiar al României în Regatul Spaniei— Costul cărţii » Pusta e pustă. Ochii mi se în- la ultimul etaj care probabil pe mână M-am uitat dacă nu am
J este de 4 000 lei. Cei care doresc să-şi rezerve exemplare, sunt | —viorează privind reclamele care vremuri fusese pod, acum deve­ ceva pe costum, am crezut Ia nk
I rugaţi să trimită pe adresa Editurii „Călăuza*, Deva, str. 1 De- . se văd din tren. Mari, frumoase, nind o mansardă bine şi frumos moment dat că Q priveşte pe
* cembrie, nr. 27, câte o carte poştală, menţionând adresa. Spe- I căutând să se ridice pe orice zid, exploatată. Prin ferestra în colegul Lepădatu, băiat fain, care
I eifieăm că taxele poştale pentru expediere vor fi suportate de , în orice loc în care ochiul ome­ diagonală se vedea Tisa, despre asculta cu atenţie îndrumările
* editură. Nu pierdeţi o carte importantă I I nise ar putea poposi pentru o care credeam că e mult mai ma­ patronului său, dar până la a n a l
clipă. re dacă judecăm după versuri­ tot nu am aflat despre ce vor­
M-am bucurat pentru tractoa­ le eminesciene „DE LA NISTRU beau cei doi ucraineni care pe
rele şi maşinile agricole pe care PAN» L A TISA..." loc mi-au devenit antipatici.
le-am văzut grupate şi bine gos­ Dar nu-i timp prea mult de De supărare n-am mâncat nici
minore podărite Ia un loc, aşa cum se gândire. Delegaţia este delega­ sandviciul oferit. Am băut doat
in
întâmpla pe vremuri la noi...
o jumătate de pahar de
tot.
ţie, suntem ziarişti români
Să fiu sincer mă uitam şi du­ cadrul unui program ai Adună­ Noaptea maghiară a venit cit
(Urmare din pag I) totalitate. Cred şi nu sunt sin­ pă unguroaicele tinere despre ca­ rii Regiunilor Europei şi trebu­ burniţă şi frig. De la Centrul
gurul, care crede că a venit timpul re auzisem că arată foarte bine... ie să ajungem la Centrul Cul­ cultural până la hotel nu e de­
elaborării unei legi de autoapăra­ Nu pot nega că din când în tura) diin Szolnok. Holul imens parte. Rcccpţioneruf e amabil
deni, care trecea prin dreptul
lor, au dus-o cu forţa într-un re ! Votată, bineînţeles. Altfel vom când eram atent şi la eventua­ e luminat puternic, organizatori In barul hotelului sunt multe a-
loc dosnic şi au batjooorit-o. Ca­ îi mereu agresaţi, tâlhăriţi şi U- lii terorişti care ar putea să răz­ şi străini vânzolesc de mama fo­ nimatoare, fete drăguţe care li
zurile sunt cu ' zecile. eişi ca nişte gângănii inutile. Şi bune cine ştie ce articol deran­ cului, noi ne înghesuim să com­ fac pe oameni să mai uite de
tot din întâmplare. - jant din „Călăuza*. Mai ales câ pletăm nişte formulare, o un- necazuri... (ya urma)
Anormal ar fi să credem eă
toţi gardienii publici se hazar­
dează în acte de viol. Ar fi ne­
drept şi umilitor, să credem a- Neerntător e euţitul răzbunării (II)
şa ceva. Aşa cum s-a dovedit
în anchete, toţi sunt prea încre­ (Urmare din pag. 1) şi ura, dar şi suferinţa, durerea. tru oropsiţi. Să mă răzbun pe pentru o crimă pe care n-o făp-
zători In dreptul lor de putere» De aceea m-am întors, să-i aduc un mort 7 Cum ? Am stat o tuisem, dumnealui se însurase
Gum s-ar spune, puterea uni­ vă. Cuţitul lui Alexandru Plă- aminte ucigaşului că intre noi vreme printre dărâmăturile ca­ cu Sa vela lui Vătrai, aveau d
formei şi armei din dotare, le Viţu, că al lui era, mi-a stricat se află acest cuţit şi că n-a scă­ sei, plângând şi blestemând ziua vreo trei copii, iar socru-su fi
dă dreptul să-şi manifeste bles­ viaţa, m-a adus în starea asta pat de pedeapsă...*. ajutase să ajungă preşedinte. Ge
temul nenorocitului cod genetic. de animai..." (Se întorsese Ia „Cuţitul m-a adus aici. La oc­ In care m-am născut. Ce bles­ crudă e soarta cu unii şi ce dar­
teme adusesem cu mine pe lu­
Nu m-ar lăsa conştiinţa şi nici Jijia după 23 ani, bătrân, sărac, nă, el a fost şi viaţă şi speranţă me? Gândul răzbunării nu mă nică e cu alţii. Am vazut-o d
inima să nu scriu, şi nu pentru amărât, eu o viaţă întreagă de pentru mine. II visam şi zi şi pe Saveta, cernită, îndurerata,
slăbea. Am aşteptat să treacă
prima oară că fărădelegea nu temniţă îndărătul lui şi încă în­ noapte, era ca un cui înroşit în popa Sofronie, apoi, m-am în­ de unde să ştie ea sărmana pe
este un act întâmplător, necu­ durerat de nedreptăţile şi laşi­ cine jelea, n-avea cum, nu Ştie
getat, nepremeditat, ci dimpo­ tatea legilor şi nepăsarea oame­ gândurile mele, mă stimula, dar făţişat şi eu. Când am intrat in de cuţitul care îi ucisese tinere­
trivă are un punct de pornire, o nilor. La închisoare învăţase me­ mă şi înverşuna. N-am avut no­ ctirtea Plăviţilor, lumea şi-a dat ţea, ii trimisese pe lumea cea­
roc. ’ Pe cine sâ mă răzbun 7 I
rădăcină ancorată adânc în ura, seria de tâmplar, mi înţelesem coate, şuşotelile nu mai conte­ laltă iubirea. Plângea un crimi­
şi Sadismul indivizilor anormali de ce s-a întors Ia Jijia. Ce il Alexandru Plăviţu cel care I-a neau, unii dintre cei de-o seamă cu nal t Lumea îndurerată s-a dat
împotriva semenilor. întâmplă­ mânase acolo?) Ucis pe Grigore atunci, în seara mine mă reeunoacuserâ, alţii n-a­ la o parte, unii cu teamă, a lţi
rile cu care ne justificăm în „Pământul te trage mereu U aia de pomină, murise şi Îngro­ veau de unde. Atmosfera era înţelegând de ce o făceau, le-
mOlte ocazii, (nepăsarea şi in­ napoi, ca un magneţi Şi mai e păciunea avea loc în ziua sosi­ tristă, lacrimi, văicăreli. Am a- sându-ml cale liberă.
dignarea sterilă), he ascundem ceva : obsesia, obsesia cuţitului. rii mele. Soarta omului e câteo­ flat pe urmă că în timp ce eu
teama din noi, ne aparţine în Cuţitul leagă totul în viaţa mea, dată nedreaptă, mai ales pen­ mă aflam La pârnaie, ispăşind (Va urma)