Page 2 - Calauza_1995_269
P. 2
p ag . 2 mm^m _ . 4.1 ..'.- ...iu jiu i
&&ptăn»3aaJ tedeţendcot aflai î» siaţbă tuturor oaaicniior
■■<xti >
■îl CĂLĂUZI?
In inima
UN6AHEI, l i ' J fL a tto *
REC O M A ND A R EA 1201 VREME DE * *Ieşitele mănâncă venitele"
După vizita în România a preşedintelui Adunării Parlamen
tare a Consiliului Europei, M IGUEL ANGEh M ARŢINEZ, ale Nu ne este greu să ne aducem aminte cum arătau ţarinii«
cărui declaraţii favorabile ţării noastre făcute la Bucureşti ne-au MANIE (IV) în onii^ 1390, 1991 şi chiar 1992, adică, multe nelucrate, năpădi
determinat a vedea in domnia sa un prieten, ne-a fost dat să te de buruieni. Grăne, ce nu se mai puteau recolta, din cauză
constatăm că odată ajuns la Strassbourg, declaraţiile sale în ca Interesant mi s-a părut şi ceea că le învelise prinsoarea şi alte buruieni rele. Suprafeţe de ;po-
drul înaltului for European, nu ne-au mai fost favorabile. ce s-a întâmplat cu fostele ziare rumb semănate şi lăsate de izbelişte, nesăpate sau ierbicidate,
Adică aş putea zice din punctul meu de vedere că aceste de de partid din Ungaria. Ziarele care, mai târziu eu afuns în cel mai bun caz, furaje pentru
claraţii ultime, au intrat in consonanţă cu Comisia Parlamen regionale de partid au fost -vân animale.
tară a Consiliului Europei care recent a adoptat cu o majori dute unor mari trusturi de pre Cu timpul lucrările pământului s-au pus cât de cât la punct,
tate de voturi, un amendament controversat pentru noi. In a- să occidentale. Ziarul care apa ) s-au redresat pe ici colo. Dar, toate acestea — îmbunătăţiri —
cest amendament, se arată că ţările membre sau candidate la re la Szolnok se numeşte NEP- ) nu s-au făcut fără eforturi şi nici /ără mulţi bani. Vorba unui
admiterea în Consiliul Europei, trebuie să se conformeze RE LA P (am înţeles că în tradu t ţăran, care n-a avut niciodată alt servici, decât sapa, coaşaf
COM ANDĂRII 1201, referitoare la drepturile minorităţilor na cere ar însemna „Vocea Popo } plugul. „Totu-i nespus de piperat, de la arat până la recoltat.
ţionale... rului") şi e bine scris, bine do ) Cum se zice ieşitele mănâncă venitele“. Dacă luăm lucrurile la
Şi cum s-a comentat, această recomandare exprimă de fapt tat, nu face politică. Singura po t „scărmănat", multe din promisiunile de salvare a agriculturii,
între altele, şi seria piedicilor puse in calea negocierilor de până litică a acestui cotidian cu pes l nu prea au acoperire. De ce oare ? In primul rând, datorită ta-
acum privind Tratatul de bază româno-ungar. te 47 000 de exemplare este in ) rifeior ridicate la lucrările agricole. Apoi, procurarea semin-
Nu este cazul; să analizez şi nu se poate intr-un spaţiu res teresul cititorului şi banul, be \ ţelor, aşa zise de soi, tratate contră ~dăunătorilor, devenită a-
trâns, schimbarea registrului declaraţiilor domnului M ARŢINEZ neficiul patronului, un cunoscut i proape imposibilă. Şi uite aşa posesorul de pământ preferă să
care desigur ajuns la Strassbourg s-a conformat conjuncturii proprietar de ziare aflate în în semene sămânţa lu i din hambar necondiţionată, netraţaţă. Şi
generale a cursului politicii Consiliului Europei, Semnalez în treaga lume (cele mai multe a. ) atunci, iar revenim lă vorba acelui ţăran, „bagi în pământ sâ-
context doar faptul că — politicienii români nu au întrevăzut vâdu-le totuşi în Germania). Re i mănţa şi nu ştii dacă scoţi recoltă pe atâta?. Ce s-a mişcat în
acest lucru... Şi au stat liniştiţi, încrezători în prezumţiile ana dactorul şef dl Hajnal jozef, i ultima vreme şi este bine, ţăranii solicită din ce în ce mai mult
liştilor noştri politici, că la Strassbourg vom avea în domnul foarte tânăr, cu figură de poet ) icrbicide, atât pentru grâu, cât'şi pentru porumb şt cartofi. Nu-
Martinez un susţinător, un prieten, cum s-a intitulat chiar (semăna’ bine cu Ion Mireea de i mai că şi acestea sunt exagerat de scumpe, mai ales eâ sunt
domnia sa în cadrul forului European, acelaşi prieten ca şi la Ia Sibiu), e un om atent, fin di ţ comercializate de diferite societăţi care au şi acestea preţurile
Bucureşti, unde' declarase că „RECOMANDAREA 1201 este de plomat. Nu mă mir că patronul i lor.'Dacă Ministerul Agriculturii, împreună cu alte organe ale A
păşită, o gară prin care am trecut". german l-a ales tocmai pe dum ) Guvernului s-ar fi gândit la un sprijin pentru agricultori, ar
STELIAN DEN A nealui să conducă ziarul. V fi putut să „decreteze? ca toate ierbîcidele necesare să fie H-
Dar cum adevăratele informa i vrate prin Inspectoratele judeţene de protecţia plantelor — eu
l personalul său, la preţurile de livrare SC Oltchim sau Chim-
RODUL PĂMÂNTULUI ţii nu se obţin de la oficiali, i complex Borzeşti la care să nu. folosească surse bugetare. Daeă
l-am tras de limbă pe un bătrân
Dl GHEORGHIŢA CONSTAN mântului,, ne arată că in acest doctor, reporter special la ace ţ mai adăugăm şi lipsa creditelor cu dobândă redusă, pariul eu .
i agricultură nu ştim dacă se câştigă în anul 2 000;
TIN, din Deva, ne-a. adus la re ari va f i : porumb — foarte mult, laşi ziar. Mi-a mărturisiţ sincer ' M IRON ŢIC
dacţie planta numită „Rodul pă grâu — mai puţin, râdăcinoase că are cu 20 000 de forinţi mai
mântului". O plantă miraculoasă — multe, păioase — mai puţine, mult (la salar), decât redactorul
care (pentru cine ştie s-o desci iar vin- — va fi mai mult roşu. şef şi veghează atent ca intere HARTA CARE NE PRIVEŞTE
freze), ne spune clar ce fel de Să vedem dacă va fi aşa ! sele patronului (mi-a specificat
an agricol vom avea. După spu că numai de afaceri), să nu fie (urmare din pag. 1) Acest punct roşu specific* i
afectate în nici un fel. Tot el
sele dlui Gheorghiţă, Rodul Pă M.P. „Continued border disputes**„.
mi-a mărturisit că atunci când In ce ne priveşte, cu toată Aparent, în Albania disputei*
ziarul a fost vândut de statul tevatura interminabilă a Tran teritoriale s-au opăcit, dar ştim
_ A maghiar, trei sferturi dintre re silvaniei dinspre vecinii estici, că Albania este tot cea mai crunt
s-or
suntem optimişti. Oricât
Crimecomise în noaptea învierii porteri au plecat şi au Înfiinţat fi dedat la „oraculare strategii", de săracă ţară din Est... Guver
nanţii sunt cvasi-comunişfi,
un alt ziar. Acest nou ziar a
in
mers i>ine o vreme. După un unii, de aiurea sau de foarte a- prima perioadă, dar ceea ce t
(urmare din pag. 1) timp a fost trecut în opoziţie de proape, teritoriul actual al Sta mai trist, absolut toate între
NA VOICU, din Ociobeşti şi-a invitat doi amici la o masă copioasă şi patronul său şi e aproape gata tului naţional Român va rămâne prinderile au fost închise, alb*-
intact,
din belşug stropită cu vin. Către sfârşitul chefului, cei doi invitaţi ca tiraj... ne-zii lucrând în ţările înveci
s-au luat în „beţe". EMIL RUDEANU, 47 de ani, i-a aplicat come Sediul redacţiei e dotat la ce Dar să revenim la harta in nate şi ţara nemaiprodueând
seanului său, ION POPESCU, 48 de ani, o singură lovitură de cuţit, le mai înalte standarde europe discuţie. Singurele ţări care, în N IM IC ! Cum semnul roşu era
trimiţându-I pe lumea cealaltă. ne, cu aparatură, calculatoare, 1990, pe acea hartă, erau dese imprimat şi la Chişinăn, iar e-
nate in alb (!), sunt: România,'
IN LOC SA AJUNGA LA SLUJBA DE ÎNVIERE. faxuri, şi o altă duzină de apa cu (ATENŢIE !) un mare punct venimentele zilei par să sem
naleze o zonă încă
fierbinte,
A CĂZUT IN SICRIU rate. Un singur- şi mare reproş roşu (bulină) pe graniţa cu Un
Aflat într-o avansată stare de ebrietate, GU1GORE PAU- am a le face celor de la „Neplap": 'dincolo de aparenţele care ne
SAN, 27 de ani, din Satu Mare, întorcându-se acasă şi-a. găsit mama nicăieri nu se vedeau cititorii garia şi supra-inscripţia „Tran- dor, este eiirios de văzut cum
vor evolua lucrurile pănă-n anul
syilvania", Bulgaria şi, cu ace
pregătită să meargă la slujba de înviere. S-au luat la ceartă, beţivul care să vină cu diferite treburi laşi punct roşu ameninţător. A l 2000 ?
aplicându-i celei care i-a dat viaţă, mai multe lovituri de cuţit, o- *pe la redacţie, să dea viaţă zia bania.,. (Va urma)
morând-o pe loc. A fost încarcerat. rului. Am înţeles că cei cafe
ÎMBRÂNCITURA ADUCĂTOARE DE MOARTE Vin cu treburi sunt primiţi la
parter (unde se Încasează şi mi
Dintr-o ceartă pornită din nimic, soţul, IOZSEF DOBRI, 58 de £ vinovată Sabina ?
ani, din comuna Ozun, judeţul Covasna, aflându-se în capătul scă ca publicitate). PUmbându-mă
rilor din locuinţă, şi-a împins soţia, IRMA DOBRI, de 51 de arii, prin birourile acelea somptuoa
care, prinsă pe picior greşit s-a dezechilibrat şi s-a lovit cu capul se alături cu o italiancă trufaşă (Urmare din pag ti rotice unde era obligată să-fl
de treptele scării. Irma a murit la spital în chinuri groaznice, soţul dar urâtă, mă gândeam la . re consume nopţile cu’ mai mulţi
dacţia noastră micuţă plină zii*'
criminal a ajuns în arestul poliţiei. nic cu oameni care vin cu tot bucurase, cu banii de şomaj nu bărbaţi. Şi nu era singura. Vă-
ELEVUL DE 18 A N I ÎSÎ UCIDE GAZDA CU SÂNGE RECE se prea descurca. Numai că a- zându-se la înghesuială, şi mur
La miezul nopţii, NICOLAE CRISTEA, din comuna Băleni, ju felul de treburi- lâ „Călăuza", liunţul era o capcană. R. Tufă- dărită. Sabina D. a trecut la a-
deţul Dâmboviţa, elev la Liceul Silvic din comuna Brăneşti, aflat asta spre disperarea celor de la naru, presupusul proprietar, o meninţări: „Am să mă adresez
în gazdă, înfuriat peste măsură, a tăbărât asupra femeii până a- contabilitate care spun că nu au ademenise la el acasă, o îmbă- poliţiei ! Te reclam !". Proxene
ceasta a căzut răpusă. Victima, DUMITRA; SANDU, de 69 de ani linişte... tase şi profitase de ea, asigu tul a trecut şi el la atac. Şi na
a fost descoperită de vecini, iar ucigaşul de poliţie. Pentru fapta Păcat, că pe coridoarele ace rând-o că sub patronajul lui ya glumea. Gorilele lui i-au ad
sa abominabilă va fi pedepsit aspru de lege, lea nu se auzea murmurul mul? face o carieră nemaipomenită. ministrat Sabinei o bătaie soră
ţinui. . A acceptat joeul. Sărăcia şi foa cu moartea. Sigur pe el, R. Tn-
VW VW VW MAAMAAAA/W WAAAAAMWVW W VWW WVW W WVW W Tot aici am aflat că patronul mea nu cunosc limite. Nu după fănaru, dezvăluindu-şi adevărata
„ocupaţie",
de proxenet,
care
Conferinţă de presă cedează 10 la sută din beneficiu mult timp, Sabina D. a început mai era şi proprietar al barului
personalului < redacţiei şi admi- ; să înţeleagă că ea (ca şi altele),
nistraţiei. Asta îi face pe anga devenise sclava sexuală a proxe Arizona" SRL şi a câtorva fe
„Senatorul Munteanu, o-a jaţi să fie şi mai atenţi la fă netului. Acest fapt i-a fost con te drăguţe, ce „lucrau" pentru
el, a decis, prin octombrie *94,
cutul ziarului, pentru a se vinde, firmat atunci când falsul pro
bine... (Va urma). V r * prietar R. Ţufănaru a început să o arunce şi pe ea pe piaţa
destul de bănoasă a negoţului
făcut decât o glumă" VALERIU RAUUEANU s-o ofere prietenilor şi clienţilor cu carne vie. (Va urma).
săi în cadrul unor petreceri e-
Ca o replică ia articolele apă bească aşa • Ce l-a determinat
rute în presă, conform cărora s-o facă totuşi? Nu se ştie;
prefectul de Hunedoara — di pentru că viaţa unui senator Un primar, două statui şi o carte!
GEORGEL RAICAN ar fi urmat este mult mai uşoară decât a
să fie schimbat din func unui prefect. Chiâr şi sub as (urmare din pag. 1) REP.: — Cum sunteţi moţ, ...Iar cu acest prilej» infor
ţie, locul lui fiind luat pect material, este de preferat originar din Brotuna, vă întreb măm cititorii cu mare satisfac
de domnul senator OCTA- viaţa de senator • In PDSR nu tru cele două monumente puse cu emoţie şi de a doua statuie, ţie, că editura „Călăuza" pre
VIAN MUNTEANU, la Prefec sunt nici un fel de animozităţi în concurs... de bustul iui Avram Iancu... găteşte o carte-surpriză, apar*
tura Hunedoara a avut loc o în • Nu înţeleg de ce acest gest! R.M .: — Pe primul I-a câşti- R.M .: — Bustul va fi foarte ţinând lui Avram Iancu, sperând
tâlnire cu ziariştii, la care dl Probabil că mulţi au dorit ca «gat prof. universitar, sculptorul frumos, aparţine altui concurent că ridicarea bustului său va
prefect a declarat, printre alte Răican să nu mai fie preşedin Paul Vasilescu, pentru statuia de talent, sculptorului Mihai prilejui şi lansarea în context a
le : Cred că dl senator Muntea tele PDSR in judeţ şi aceasta, ecvestră a lui Iancu de Hune Bucuiei. Dacă lucrurile merg acestei cărţi-eveniment. Meri
nu a făcut, fără să vrea, o glu pentru că şi-au dat seama că doara. N °i am făcut deja plata bine, îl vom inaugura repede, tul sponsorizării unice a cărţii
mă şi îmi păre rău că mulţi au mulţi dintre ei nu vor mai fi proiectului şi comanda a fost artistul vine curând aici, iar în îi aparţine cunoscutului indus
căzut în plasa acestei glume • propuşi pentru Parlament • Din lansată. Statuia va fi pe măsura luna iulie a.c., este data promi triaş Gheorghe Naghi, care a
Asemenea zvonuri sunt derutan discuţiile pe care le-am avut cu marelui erou, în bronz, fireşte. să pentru terminarea lucrării. răspuns-cu mare suflet apeluri
te pentru mulţi oameni • Am sindicatele mi-am dat seama că Macheta va fi gata în cca. şase REP.: — Consemnăm: domnu lor repetate de publicaţia noas
informat pe şeful grupului se ele sunt pentru actualul prefect luni. Amplasamentul va fi în le primar, primii, eă în luna tră. Iată cum huneâorenii, per
natorial — dl Vasile Văcaru — de Hunedoara, şi asta mă bu centrul vechi, dar nu este încă septembrie a acestui an, Hune formanţi cum sunt, âdevereso
despre situaţia ivită şi dânsul a cură • Mulţi au fost alături de sigur, există, şi alte opinii. To doara va sărbători 720 de. ani un renume şi cinstesc munici
discutat cu dl Munteanu, iar a- mine în acţiunile’ întreprinse jp tul se va decide în săptămâna de la prima atestare documen piul care a dat numele jude
resta a recunoscut că n-a fost judeţ; mai puţini au fost când viitoare, când vom avea aici o tară... ţului...
decât o glumă * Senatorul Mun eram la greu. echipă pentru documentarea în RJVf.: — Exact! Şi noi, mu Cele două statui Vor fi argu
teanu nu avea nici un mandat A consemnat teren, conform exigenţelor unui nicipiul, pregătim un program mente lăudabile ale unor amM- ]
lin partea PDSR-ului să vor M ARIANA PANDARU atare eveniment... amplu, aşa cum merită... ţii de mare onoare. ...
