Page 3 - Calauza_1995_270

.c A l ă u z a ' u Săptămânal Ia4«pead«at oftat însltiJbA tuturor oamenilor pag.. 3

mm»
A N C H E T A

Ce aţi dori să se facă în municipiul, oraşul, comuna, satul Dumneavoastră?

Peste tot există cetăţi şi cas­
tificat de sănătate sau de pro­
Petroşani prietate de pământ sau de pro­ haosul acesta din: Petroşani. tele, de exemplu Castelul de la
Mai e un, inconvenient, în tot
Hunedoara este o-mândrie. Toate
nu
centrul oraşului. Petroşani
ducător al grâului sau mălaiu­
c ă t r e „CALAU ZA" — efectuează nici un fel de lu ­ lui ? este un WC public, poţi face acestea sunt renovate pentru a
nu se pierde. Dar aşa cred că; se
lipsa mare , pe tine ? I E normal
Dacă eşti agresat, bătut sau
săptămânal independent, aflat în crări. Fundaţia unui bloc care o femeie este acostată, violată, să fie aşa ? Există WC numai va întâmpla, şi cu această1 cetate
slujba tuturor oamenilor. trebuia să fie construit de 5 poţi striga că nu vine nimeni. în Piaţa Agroalimentâră, dar frumoasă. Cetatea a fost în prag
Nu yreau să mă pronunţ că ani, a devenit groapă de gunoi Să nu scap din vedere, nu ştiu funcţionează numai unul, deşi era
eu personal aş avea ceva cu şi mlaştină, unde există un fo­ de câte ori am propus înfiinţa­ prevăzut pentru bărbaţi şi o parte de renovare, ca odată renovată
domnul inginer primar Berea car de' infecţie, ţânţari şi miros rea unui târg în zona Aeroport, să fie lăcaş al celor ce vor să se
Gheerghe sau cu domnul secre­ insuportabil. Poate veni orice intre calea ferată şi şoseaua Na­ pentru femei, separat. E logică apropie de religie şi care cred
tar, jr. Ambruş Irina, sau cu ziarist să vadă şi atunci, dacă ţională ; lângă stadionul Jiul, treaba asta ? Sunt două crâşme, în Domnul Nostru Isus Hristos.
domnul inginer Codrean» Ba- mint, prefer să fiu eu amendat, unde oamenii traversează calea care nu au WC. Folosesc pe cel fn urmă cu doi ani cred. un preot
■teta, ce e cu relaţiile cu pu- cu cea mai mare amendă. Iu ferată, unde există un pericol public şi ar trebui şă-i pună la modest a strâns o sumă de bani
blicul, dar reiese din răspunsul legătură eu înfiinţarea Unui post de accidente mortale prin sur­ de Ia oamenii din jur Şi a ple­
primit că în trimestrul 1, nu de Poliţie, măcar pe timpul nop­ prinderea din neatenţie a trenu­ . plată pentru întreţinere. Aş dori cat- unde ? Cu Dumnezeu poate,
•feti'luat măsuri decât in Piaţa ţii. nu vrea probabil primarul rilor din ambele sensuri. Dom­ să publicaţi cele scrise de mine. dar faptul este că nu l-am mai
Alimentară din cartierul Aero­ sau ştiu eu cine se opune. Am nul primar, mâl bine a vândut Vă trimit şi două copii. văzuţ atât eu cât şi alţii.
port şi $e mai mişcă ceva la ma­ făcut această sesizare şi la Mi­ terenul pentru benzinărie şi a
gistrala de gaz metan din car­ nisterul de Interne. Cu privire GIIEORGHE MATEI, Adevăr# este că şi-a ridicat
tierul Aeroport, dar şi aceasta la cererea noastră de amplasa­ scăpat de el, e logic aşa ceva ? str. Aviatorilor, o căsuţă, dar el nu-i. Aşadar dl
ca melcul, se trage de timp ca re a semnelor de circulaţie pen­ Eu cred că Prefectul de judeţ bloc 19 B, sc. 1* ap. 10, Preot noi te aşteptăm si-ti con­
«2 aibă de lucru tot anul. Eu tru interzicerea parcării maşini­ ar trebui să ia măsuri faţă de Petroşani tinui ce ai început. Unde ai ple­
cred că nu e bine, nu cred că lor mari şi claxonatul interzis
sunt con trolaţi. între cele două blocuri, 19 B şi cat t Unda te afli ? Noi incă mai
jar cu iluminatul public in 23 A, din strada Aviatorilor, Satul şl Cetatea speram ca seara de Înviere să o
cartierul Aeroport, nici vorbă, cartierul Aeroport, ţiu s-a efec­ sărbătorim acolo f Este adevărat
nu se mişcă nimic. Am inter» tuat nimic. Se pornesc maşini, că acea sumă nu acoperă situa,
venit şi la biroul Senatului Ro­ % accelerează, sună la ore ne­ Mergând pe un 'drum de ţară în vedere că marchează istoria
mâniei din Petroşani. Tot nu se potrivite: orele 13—16, noap­ nu prea nostim, ieşim din satul şi eând spui asta te gândeşti fia cetăţii, pentru asta cred că
Întreprinde nimic. Cum huliga­ tea, încât te «rewse şi nu Suseni îndreptându-ne spre RAU- imediat la lapte, izbânzi şi în­ trebuie să fie un eventual spon­
nismul predomină, mai ales poţi dormi. Eu cred că dom­ ŞOR. Aici se află o cetate nu frângeri ce au avut loc aici, în­ sor. Totuşi acesta este un apel
noaptea, poţi fi lovit de Ia în­ nii de la Primăria Petroşani chiar dărăpănaţi, dar cred că cepând cu anii 106 când Trai an ta dvs cel cu inima apropiată de
tuneric. Am făcut în scris şi la dorm liniştiţi. încă un aspect: peste puţin timp se vor alege de Dumnezeu.
RENEL Petroşani, toţ nu s-a cine a autorizat să se vândă ea doar rămăşiţe dacă situaţia şi Decebal se luptau. Deci aceas­
făcut nimic. Pentru asfaltarea pâine din maşini sau din dife­ tă cetate semnifică ceva şi pentru Cetatea este o mândrie.
va fi ca până in prezent.
străzii dintre blocurile 19 B şi rite cutii sau lăsă necorespun­ Ea reprezinţi o mândrie pentru mine, care nu m-am născut aici €u respect,
23 A, strada Aviatorilor, nu se zătoare igienic şi dacă au cer­ mine şi pentru ceilalţi, având ci lângă Dunăre. OPREA IGANA
La ora actuală, S.C. să, ci şi rezistentă, în in­
I.G&.H. S A . este, conform terior şl exterior. I.C.S.H.
Catalogului german al. fir­ I. C. 8 H. - **• H U N E D O A R A a lucrat repede şi foarte
melor europene de anver­ bine, timpul de execuţie a
gură, lider între societăţi­ fost mult mai bun ca al­
le de construcţii ale Ro­ tădată. Rapiditatea de e-
mâniei. Şi mFocus Ren»a- W elcom e in all Klnd of cooperat ionii! xecuţie nu a afectat cali­
«d*n“ fin engleză), atestă tatea, acum nu prea inult
aceasta. Societatea fiind timp nici n-am visat să
■omfeer mie in domeniu avem un aşa sediu. Este
fltt pe vorbe, ei pe fapte. (TEL,s 654-712608, 054-713140 * F A X : 054-716812 * T E LE X : 72417) una din cele mai frumoa­
Dar pentru noi, cei fami­ se, mai impunătoare clă­
liarizaţi de mult timp cu rid actual rtu-şî arogă re­ cea propagandistică, ci faianţari: Gh. Tudorache, au văzut lucrările intr-un diri de acest fel din cele
amploarea activităţilor sa­ virimentul societăţii de prin conştientizarea in oa­ Andrei Beche, Marin Pi­ stadiu preliminar, „Avem pe care te ştiu. S-au .fo­
le, sentimentul acestor când domnia sa o condu­ meni a viabilităţii socie­ tulice, Perene Ianoş, Ni- constructori de elită!". losit materiale exclusiv
performanţe este cumva ce, ei imi spune că „tra­ tăţii numai prin perfor­ colae Ptedâru... Dulgheri: ...Imagine fugară de in­ româneşti, foarte bune, es­
tatnal, nu şocant. Enume­ diţia societăţii este edifi­ manţă ş« competitivitate. Vasile Da vid, Gheorghe terior; culori reconfortan­ tetice şi rezistente. Avem
răm, de altfel, Intr-un nu­ cată, prin ard, de oameni Impactul coneureaţial este Btassa. Meşteri ai echipelor te, materiale de construc­ spa#! adecvate ideal spe­
măr trecut ai nCâUuwela, valoroşi, de «i, de eon. dur şi va fi şi mai dur. de mozaicari (lucrări |m- ţie uşoare, exacte* săli, cificului bancar—".
(prin dialogul cu d-1 di­ structurii dintotdeauna*. Se schimbă* uneori mai pecabile i) : Petrache Fal­ vestiare, duşuri, grup so­ Şi iată, adaug eu, că
rector general DORU Răsar şl acum alte o- lent, alteori mai repede, că şi Nicolae Stoica. L-am cial, cabinet medical, se­ prin astfel de construcţii,
G AIŢA, * parte din cete bfective, personal te eeasi- mentalităţile, iar .cine nu regăsit atei şi pe un vechi cretariat elegant, sate de dovedim că ne respectăm
t e pot configura azi pro­ der mai frumoase, şi • „construieşte" şi lăuntric, şi respectat maistru, Ni* presă, sală de relaxare, şi pe noi înşine! Căci am
fitai strict actual al socie­ aşa deoarece trebuie să fim adică în conştiinţă şi la oolae SîrbU. Dumnealui e saună, bufet, scări interi­ văzut multe lucrări făcute
tăţii. cât şi perspectivele. cu adevărat europeni, să oare elegante, estetică, de­ de români în lume, la mari
Obiectivele permanente ne integrăm, funcţionai şi sign modern, lambriuri» exigenţe* în vreme ce la
«Unt multe, diverse, sim­ estetic, te exigenţa euro­ faianţări impecabile; vor­ noi se improviza, sub „im­
pla for enumerare necesi­ peană. Se fac retehnotogi- ba românului (traductibilă perativul" economisirii cu
tând spaţiu excesiv. zări, se aplică inclusiv ttn şi pentru «trâinti ce vor orice preţ, ^Preţul" a fost
SG. i.C d H . S A . - este design industrial şi respec­ participa Ia „mondiale" ?) urâtul, mediocritatea, pre­
viguroasă, rezistă şi stră­ tiv urbanistic. Dar valoa­ -- „rămâi tablou 1". De carul.
bate fără seisme situaţia rea reală, in cazul Socte- Uimire, de admiraţie- încheind acest „reportaj,
dificilă a economiei noas­ tăţii hunedorene, sunt con­ „Găpii" lucrărilor au reafirm că mi se pare ciu­
tre şt, desigur, complexi­ vins că o au oamenii el. fost, în direct, binecunos­ dat să avem reţineri, com­
tatea unor motivaţii, argu­ cuţii ingineri Victor Bu- plexe de timiditate sau
mentarea lor aici, ne-ar COMENTARIU caleţ, şef şantier Şi La» suspiciuni, când e vorba
suprasolicita. Un lucru pârghia firească ă intere- oarecum stingher că tre­ dislau lacob, ing. şef con­ să răsplătim cu elogii oa­
€$te cert; calitatea oame­ Hunedoara civilă şi in­ sării materiale, a câştigu­ buie să se scrie despre ei... strucţii, precum şi Ioan menii merituoşi. Este ca-
nilor, începând cu direc­ dustrială este doar o parte lui, nu este iertat. De rea­ De ce te ne sfiim, când Bilei şi Cornel Hanga, şefi zul societăţii hunedorene,
ţiunea, specialiştii, maiş­ din creaţia I.C-S.H. Deci, litate. Mi-am propus te merită ? Sunt oameni de de lot. Mărturisim, im­ Se tot vorbeşte, parcă
tri şi până ia ultimul me­ cvartaluri, spaţii comer­ scriu despre două din o- mare bun simţ. Ei pot lu­ pactul cu „bijuteria" ar­ prea numai —; vorbeşte,
seriaş debutant. Toate, ciale, socio-cul turale, de biectivele civile executate cra oriunde in lume, ono­ hitectonică ne-a umplut despre „o nouă : Imagine a
cred, converg spre ideea sănătate, sportive, platfor­ nu de mult t e societate. rând cele mai rafinate de admiraţie. României" în străinătate.
tradiţiei, a unei vocaţii ma industrială, toate stau Nimic mai firesc, decât gusturi şi exigenţe. Or, eti cred că, dacă in­
constructoare. Iar acolo, să-l întreb chiar pe repre­ Ioan Ionichentie: „Cum BANCA — O A LT A tr-adevăr o dorim, acea
in birouri, am constatat sub pecetea acestei socie­ zentanţii beneficiarilor, vedeţi* aici avem o biju­ imagine începe aici, adică
tăţi. Lor li se adaugă ne­
fără dubii că se consumă terie a sportului româ­ BIJUTERIE URBANA prin IMAGINEA NOAS­
enorm de mulţi nervi. E» numărate altele, pe teri­ O BIJUTERIE nesc şi «a -este meritul TRĂ DESPRE NOI IN-
toriul ţării şi nit doar. Tri-
nergie vitală, aşa cum buie să recunoaştem cate­ constructorilor te 1a 1CSH- Nu a trecut mult timp Şi NEI
cere ‘ funcţionalitatea unui goric că vocaţia’ construc­ A SPORTULUI " S.A. Apreciem in primul de când o altă clădire a Bă revigorăm o autenti­
«refer. toare i-a consacrat, prin ROMANESC — - rând efortul şi eficienţa fost predată de construc­ că identitate, un speci­
Construcţii siderurgice, ani, pe foarte mulţi, unii remarcabilă a acestor oa­ torii hunedoreni, Una si­ fic, chiar daeă virtuţile
metalurgice, obiective ‘ in­ „transportând", odată cu PO PIC ARIA meni minunaţi» care in tuată, inspirat, în spaţiul noastre au fost, prin su-
dustriale diverse, dar şi plecarea lor îrt alte locuri, „SIDERURGICA" doar câteva luni, au dat aferent parcului „Corvi- praiicitare, vidate de con­
Civile-; reparaţii in dome­ marca profesională a ex­ lucrarea „la chete*. Au lu­ nul“. ţinut. Cele două exemple
niul industriei, prestaţii perienţei şi cea umană, a In incinta bazei sportive crat zi-luminâ, pentru a o Sediul B.C.R. Hunedoa­ alese sunt puţine pentru
cu utilaje de construcţii şi personalităţii lor, formată celei mai noi, a popicâriei, termina te timp, sub pre­ ra prefigurează sugestiv ceea ce. de fapt, fac so­
mijloace de transport, con­ aici. forfota ameţeşte. Mai sunt siunea premierei sportive. revirimentul mult aşteptat cietarii I.C.S.H. S.A.
fe r ii metalice, din lemn, Sigur, acum nu se mai două zile până la premie­ S-a munCit extraordinar, in domeniul construcţiilor Dar merită să le vedem
prefabricate d e . beton ş.a. acţionează cu „hei-rup"*Ul ra mondialelor de juniori. cu nerv, cu pasiune. Ad­ civile, Profilul elegant, ar­ şi merită să fie etalon pen.
Activităţi de informatică, — slogan de altădată, Finisările sunt ultime, la mirăm in mod firesc pro­ hitectură sa, impun res­ tru tot ceea ce se va con­
proiectare, laboratoare* mult, în grabă şi improvi­ exterior. Până să am opi­ fesionalismul lor, al dom­ pect. Dar de la proiect, la strui. ,
import-e xpţort, şcolariza- zat. Iată că S.C. I.CJS.H nia preşedintelui clubu­ nului director general Do- concret, a fost nevoie de Orice s-ar zice (şi tace),
re( calificare, cultură, S.A. ştie, poate să se ra­ lui sportiv, admir sala, do­ ru Gaiţa, al întregii între­ buni meseriaşi, aşa că s-a tot omul rămâne măsura
sport... Impresionant, da I cordeze din mers la stan­ tările, pistele, toate gata prinderi pe care o con­ apelat tot la ICSH. Iată tuturor lucrurilor (şi lu­
Un uriaş travaliu, in dardul firmelor omonime pentru inaugurare. Aflu duce...". Proiectul aparţi­ ce spune domnul director crărilor sale)! Iar I.C.S.H.
ţară şi în străinătate, u- câ obiectiv din ţările dez­ câteva nume de meşteri, ne I.P.H. Deva, iar ai noş­ Ion Cotar, ca reprezentant reconfirmă cu brio.
nul cate a impus faimă. tri au executat totul la Exigenţa europeană, cred,
voltate. O recunosc chiar care au lucrat atei, unele parametri admirabili, aşa ai beneficiarilor, adică...
...Au răsărit, din braţele el, partenerii ©critestatî. din multele ; Mozaicari i cum s-au exprimat chiar al populaţiei: * este şi exigenţa noastră,
acestei societăţi, nenumă­ românească.
rate ctitorii industriale şi Nu sub rigida şî păguboa­ liie Păsărelu, Adrian Grau­ germanii de Ia Federaţia —- „Construcţia propriu-
civile, jac directorul gene- sa exaltare a aparenţelor, re. loan Alecu.- Zidari şi Germană de Popice, când zisă este nu doar frumoa­ EUGEN EVU