Page 3 - Calauza_1995_271

.CĂLĂUZA" Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor pag. 3

N-AM CERUT SĂ MĂ CRUŢE NIMENI DACĂ GRESESC, Nlîl SĂ MĂ PROTEJEZE! i i

»>

Mariana Pândaru: D-le prefect Georgel Răican» capăt aplicarea Ordinului nr. 24, privind lupta contra
sunteţi la ora actuală, o persoană destul de controver­ corupţiei.
sată. Ce credeţi că a determinat acest 'lucru.? Factorul DIALOG CU DL ING: GEORGEL RAlCAN, M.P.: Dar o mare bucurie ?
Uman (mă refer la omul care sunteţi), factorul putere PREFECT DE HUNEDOARA G.It.: Am mal multe. In primul rând faptul că am
(funcţia pe câre o deţineţi) sau factorul politic (sunteţi reuşit să rezolv problema pâinii în judeţul nostru, în
preşedinte pe judeţ al P.D.S.R.) ? GJS.: Un şef de partid (fie el al oricărui partid), al doilea rând, faptul că s-a reuşit ca producţia indus­
Ing, Georgel Răican: Sunt convins că factorul pu­ pentru respectul ce-1 poartă autorităţii locale, are obli-, trială să fie depăşită şi în al treilea rând, liniştea care
tere a fost cel care a determinat şi a condus la apa­ gaţia şi bunul simţ să se adreseze conducerii judeţului domneşte în judeţ.
riţia unor tendinţe, neînţelegeri, denigrări chiar. Deci, in care vine. In ideea aceasta, şi dl Mohora a găsit de M.P.: Dle prefect, spuneţi-ne, aveţi a vă reproşa
eVfrra li trebuie puterea, dar puterea Intr-un stat de cuviinţă să se adreseze conducerii judeţului nostru. Deci, ceva ?
drept înseamnă cinste, corectitudine şi respectarea Con­ faptul că ne-am întâlnit a fost Ia nivel de şef de partid, G.R.: Da. Faptul că nu am ştiut să-mi dozez for­
stituţiei, iar funcţia de prefect tocmai aceasta cere. cu un prefect. Pe mine m-a interesat in primul rând ţele şi am dus această muncă- in extremis, aş putea
M.P.: Cum a primit familia dvs această stare de cum ajută partidul dânsului guvernul şi dacă are cumva spune, ambalându-mă de multe ori în situaţii care pu­
lucruri ? Dar partidul dvs ? impresia că P.D.S.R.-ul este terorist; Aceste două ches­ teau fi lăsate şi mai încet. însăşi faptul că aici m-am
G.R.: Chiar unul din membrii partidului nostru a tiuni m-au frământat ţ pe mine foarte mult. îmbolnăvit, pornind do Ia nişte discuţii «u un domn,
lansat un astfel de zvon şi el a reuşit să determine pe MJP. t Dle prefect, vă leagă c^va special de acest ju­ demonstrează că n-am ştiut să-mi dozez forţele şi să-mi
multă lume să-şi pună semne de întrebare. Sigur că, fa- deţ, dincolo de funcţia pe care o deţineţi ? asigur pentru mine echilibrul necesar.
mllia mea s-a întrebat ce este adevărat în toată poves­ G.R.: Aici m-am format ca om, aici m-am căsă­ M.P.: Ce este în acest moment mai „fierbinte" pe
tea aceasta şi ce nu. Greu am reuşit să lămuresc cum torit, aici mi-am crescut copiii. Deci, nu-mi pot separa agenda dvs de lucru ? ■
Stau lucrurile, că sunt neadevăruri de culise,-care au viaţa de acest judeţ, pentru că mi-am petrecut mai mult G.R.: La ora actuală este în primul rând modul de
fbst aruncate la un moment dat cu altă intenţie. N-am de jumătate din ea, în acest spaţiu. a înţelege privatizarea societăţilor cu capital de stat,
eerut să mă cruţe nimeni dacă greşesc, nici să mă pro­ M.P.: Cu care dintre prefecţii judeţelor învecinate apoi asigurarea locurilor de muncă şi problema pămân­
tejeze. Dar faptul creat nu a fost deloc benefic pentru vă înţelegeţi şi colaboraţi mai bine în interesul jude­ tului.
partidul nostru. Iar familia mea mă iubeşte la fel ca ţului ? M.P.: Pentru că lâ ora actuală, ţărânii st»it una
^ înainte, pentru că eu sunt tot al lor. Rău este că nu din clasele, oropsite, cum reuşiţi dvs să-i ajutaţi, nu nu­
am suficient timp pentru familie, pentru că tot timpul mai să-i ascultaţi atunci când vă vin în audienţă ? ■
mi l-am dedicat acestei munci şi nici nu cred că s-ar G.R.: Prima obligaţie, este să asculţi. Când are
măsuri nepopulare. De pildă că aţi obligat o serie de ORA MĂRTURISIRILOR dreptate omul, să l-o dai, când n-are să-i spui de ce n-o
putea altfel în această perioadă grea.
M.P.: Se spune că dvs, ca prefect, aţi luat şi unele
are, iar când nu i se dă dreptate, să vezi de ce se în­
directori de firme şi întreprinderi să se înscrie în P.D.S.R. tâmplă aşa. In condiţiile acestea, prima dată iau legă­
tura cu preşedinţii consiliilor respective-(primarii), care
G.R.: Acest lucru nu-î pot cataloga decât ca pe un sunt cei mai implicaţi în aplicarea legii fondului fun­
neadevăr sfruntat, un neadevăr de care însă nu pot şti G.It.: Aş putea spune că mă înţeleg bine cu toţi ciar. Am observat că oamenii vin la mine cu mare în­
bine se face vinovat. Eu personal, nu am cerut nimănui prefecţii din ţară, dar cu cei din jur, desigur, în mod credere. Când sunt mai mulţi dintr-o zonă» în 2—3 zile
aşa ceva, pentru că am considerat că cei Ce doresce să deosebit. Pot da ca exemplu pe dl Zanc, prefect de de la discuţia mea cu ei, trimit la faţa - locului, din par­
şină în partidul nostru trebuie s-o facă numai din pro­ Cluj, dl Ruş de la Alba, dl Munteanu de la Sibiu, dl tea prefecturii, un om sau o echipă, depinde de pro­
prie iniţiativă şi convingere. Caralicea de la Gor j şi dl Crăciun de la Arad. blematică. Celor care au dreptate, le-am dat întotdeauna
M.P.: Vă mai dau un exemplu. Se spune că aţi M.P.: Care vă sunt relaţiile cu Miron Cosma ? Dar satisfacţii. Deci, voi face mereu tot ceea ce este posibil,
schimbat conducerea de la Direcţia Agricolă tocmai cu minerii ? Vă cunosc ei, vă iubesc, îi vizitaţi şi îi să-i ajut pe aceşti oameni. Necazurile sunt mari, veni­
pentru că aparţinea unui alt partid (cel Agrar) şi că ascultaţi des ? ~ turile mici, de multe ori nu-ţi vine să crezi însă că apar
aţi instalat o nouă conducere care face parte din G.R.: In primul rând nu CU Miron Cosma, ci cu disensiuni între fraţi, între copii şi părinţi. Acestea sunt
P.D.S.R. Deci, a fost în acest gest un motiv politic ? toţi 'liderii de sindicat din judeţ, am relaţii bune. în­ lucruri care ţin, de-acuma, de felul omului. Am încer­
G .R .: Nu, în nici un caz. Aici este vorba doar de totdeauna mă interesez care este părerea sindicatelor cat de fiecare dată, să-i împac, apelând chiar şi la frica
neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Au fost oameni despre o anumită problemă economică, care sunt neca­ de Dumnezeu. Sper că Pe foarte mulţi am reuşit să-l
Care nu-şi făceau datoria şi lăsau mereu lucrurile în­ zurile oamenilor care muncesc în unitatea respectivă. ajut. E o mare bucurie pentru mine când mă întâlnesc
ţărcate, nelămurind de loc ţăranii în legătură cu apli­ Când este nevoie, le cer chiar ajutorul. Este adevărat apoi cu ei, pe sate, şi-pni spun : „Vă mulţumim că ne-aţi
carea legii fondului funciar. Pe scurt, nu s-au implicat cu că, dată fiind ponderea pe care o au în*judeţ, cei din ajutat".
adevărat în ceea ce trebuiau să facă. minerit (precum şi Cei din siderurgie), eu ei -sunt mai M.P.: La sfârşitul discuţiei noastre, aveţi posibili­
M.P.: Conform hotărârii partidului dvs, ar trebui mult In contact decât eu ceilalţi. 1 :V''" tatea să vă adresaţi direct cititorilor noştri. Aşadar, ce
să renunţaţi la sfârşitul lunii mai, fie la funcţia de pre­ M.P.: în relaţiile dvs cu oamenii, ce rol acordaţi doriţi să le transmiteţi ?
fect, fie la funcţia de preşedinte de partid. S-a pus a- încrederii şi ce rol prieteniei ? G.R.: Aş dori să le transmit tuturor cititorilor dvs
Ceastă problemă? La care dintre funcţii veţi renunţa? G.R.: Funcţia pe care o am te Obligă de multe ori să te să rămână cu aceeaşi încredere în mine, să fie con­
G.R.: Această problemă s-a pus iniţial la nivel de gândeşti foarte mult când iei o măsură, dacă prietenul ţi-e vinşi că eu sunt acelaşi om de la început, că ţin la ac­
ţară, dar delegaţia permanentă a partidului a renunţat, prieten cu adevărat sau trebuie să-l mai studiezi Ca om. tivitatea fiecăruia, că ţin la proprietatea fiecăruia şi că
apoi la hotărârea respectivă. Deci, ea nu mai este va­ Adevărul este că niciodată prietenia n-a fost primor­ lupt in continuare pentru aplicarea legilor statului» aşa
labilă. dială când discut cu oamenii sau când iau vreo mă­ cum este firesc să facă un prefect. Vă mulţumesc şi dvs
M.P.: Dl " Tudor Mohora a fost de curând în -jude­ sură. Cât priveşte încrederea, am acordat-o întotdeauna pentru acest interviu şi sper ca el să fie benefic în rân­
ţul nostru; Aţi avut o întâlnire separată cu dumnealui. celor din jurul meu. dul cititorilor.
Aceasta a fost în vederea unei eventuale alianţe ale M.P.: Ne puteţi mărturisi un eşec al prefectului ? M.P.: Vă mulţumesc şi eu.
celor două partide ? G.R.: Da. Faptul că nu am reuşit să duc până la  consemnat MARIANA PANDARU

Ancheta „Călăuza" Ce aţi dori Să Se
Iui e pe fazâl]
în municipiul, oraşul, comuna, PRECIZARE: Oficiul pentru protecţia consumatorilor Hu- I

nedoara-Deva, precizează: în articolul apărut în nr, 270/1995, ,
aliniatul nr. 1 — s-a strecurat o eroare în sensul că pentru pro- I
satul Dumneavoastră ? xcctoarea grădiniţei nr. 3 —- Hunedoara, cu program săptămânal. I
dusele, cu termen expirat au fost‘ sancţionaţi factorii responsa- J
bili din conducerea S.C. „Siderurgica" S.A. Hunedoara şi nu Di- |

Municipiul Hunedoara aiimentar foarte bine aprovizio­ CORDOŞ IOAN j h
nat cu tot ce doreşte omul.
Pe muntele „STRAJA" pe lân­ Oficiul judeţean pentru pro- cializarea ă 34 buc. detergenţi I
Mă numesc STOICA ION şi lo­ A doua problemă ar fi, dacă gă cabana veche, este în construc­ tecţia consumatorilor, Huneâoa- în valoare de 38 000 lei. Pro-*
cuiesc în municipiul Hunedoara, s-ar putea moderniza şi trotua­ ţie o nouă cabană cu capacita­ ra-Deva, în perioada 1—5 mai dusele aflate la comercializa- ■
şi sunt foarte încântat de an­ rele din municipiul Hunedoara, te mare de cazare pentru turişti. 1995, în baza Ordonanţei Gu- re nu erau însoţite de documen- I
cheta dvs şi anume: „Ce aţi do­ întrucât străzile au început de Lucrarea se apropie de finisare i • vernului nr. 21/1992, a efectuat te de atestare a calităţii, şi s-au j
ri să se facă în municipiul, ora­ mult să fie modernizate. şi dare în folosinţă. Tot în „Stra­ controale lâ mai multe unităţi oprit temporar de la corriercia- (
şul, comuna, satul dvs?“. Vă mulţumesc! ja", pentru sportul de iarnă s-a comerciale, unde s-au consta­ lizare. ... *
Aş avea 2 probleme şi anume, PJS. Menţionez că citesc tot- executat o pârtie de schi tele- tat o serie de abateri, pentru • La S.C. ■>MINA"*î<S.R.L. I
csă în ultimul timp (circa o săp­ timpul „Călăuza" şi e singUrui min. care s-au aplicat sancţiuni du­ Arad, punct de desfacere, pia- j
tămână) apa potabilă e foarte ziar în care am încredere, de­ S-au făcut lucrări de moder­ pă cum urinează : ţa centrală Deva, şeful de u- |
tulbure. Aceasta se poate oarece este în slujba oamenilor, nizare a locului de agrement ca­ • La S.C. „NOVELO EC“ nitate a fost amendat cu suma jj
.Observa mai bine după ce se pentrO a-i ajuta. re se află la circa 2 km pe cursul S.R.L. Hunedoara, patronul fir­ de 100 000 lei, pentru corner- |
scurge apa din vană, pe pereţii Vă mulţumesc încă o dată şi pârâului „BRAIŢA". Tot în a- mei a fost amendat cu 400 000
___ „ „ „„„ cializarea a 512 buc flori, în »
acesteia se văd depuneri de cu­ vă urez multă sănătate şl la cât ceastă perioadă s-a dat în folo-' lei, pentru comercializarea a valoare de 268 000 lei, agenţia I
loare neagră. Locuiesc în Micro mai multe numere. Sinţă „telescaunul" care leagă lo­ 756 perechi încălţăminte adulţi economică nu dispune de auto- ,
5S,bI. 38, ap. 37. STOICA ION cul de agrement cu cabana „Stra­ în valoare de 12 630 000 lei, pen- rizaţie sanitară de funcţionare»
ja". tru deficienţe calitative şi infor- ' nu avea ®frşpte preţurile de *
Şi acum câteva cuvinte despre maţii incomplete privind na- vanzare pe sortimente de flori. ■
Oraşul Lupeoi mica privatizare. In oraşul Lu­
peni la ora actuală există circa tura materialelor de faţă şi » La S.C. „OPRIŞ COM“ '
70 de bufete particulare cu bău­ talpă. Produsele au fost Oprite s.R.L. Deva, punct de desface- i
temporar de la comercializare, re, piaţa centrală Deva, patro- J
| Vă pun la dispoziţie un mate- rul de sus al oraşului au fost turi de toate felurile, ţigări indi­
| rial numai şi numai cu realizări, construite două biserici noi, una gene şi import, tot felul de dul­ • La S.C. „ALBER LIV IM- nul firmei a fost amendat cu t
; fără denaturări, despre Lupeni. pentru secta „IEHOVITA", una ciuri. Toate sunt dotate cu jo­ PEX" S.R.L. Hunedoara, patro­ 100 000 lei, pentru comerciali- I
In prezent este In construcţie pentru secta „POCĂITĂ". Aş do­ curi de noroc, unde tineretul $e nul firmei a fost amendat cu zarea; a 165 kg legume şi fruc- |
i un nou spital (lângă cel existent), ri sâ menţionez că biserica „Po­ poate distra, bineînţeles pe bu­ suma de 100 000 lei, pentru co- te în valoare de 364 000 lei, pro-'«
; care va avea o capacitate aproa­ căită", deci construcţia bisericii zunarul lui. mercializarea' ă *îoo‘'k g '“roşii. dusele aflate la comercializa-
pe de circa trei ori mai maro a fost concepută de arhitecţi a- In concluzie, cam acestea sunt Produsele nu erau însoţite de re nu ,er£rt* însoţite de docu- ,
| faţă de cel funcţional astăzi. Lu» mericani şi finanţată tot de dân­ realizările din oraşul nostru. Da­ documente de atestare a caii- P1011*"0 de atestare a parametri- |
i crarea este destul de avansată, şii cu dolari. Sonslder că este că nu aveţi încredere în cele re­ tăţii şi s-âu oprit temporar <|e lor calitativi. Au fost oprite '
I fete finanţarea ta mare part» este o biserică unicat în ţară, bineîn­ latate de mine, oricând puteţi la comercializare. temporar de la comercializare, j
i sbporţată de Exploatarea Minie- ţeles pentru această religie. Au trimite o echipă de control, iar până la Obţinerea certificatelor I
| că Lupeni, fost executate lucrări de moder. eu mă oblig să fiu ghidul aces­ • La S.C. „PART CONSTRUC- de calitate, J
! ta această perioadă au fost nizare a pieţei,' prîntr-o construc­ tei echipe. | ŢII" S.R.L. Deva, petronul fir- _ |
1 construite şl date ia folosinţă o ţie acoperită şl închisă complet, ! mei a fost amendat cu suma Dr. RUDEANU MIHAI, »
; nouă unitate de morărit şi pa- la care s-a mai adăugat o con­ Cu mult respect, | de 100 000 lei, pentru corner- CORDOŞ IOAN |
( Bificaţie fe gărbăteni, In cartie­ strucţie anexă, cu un magazin RICZA ALEXANDRU