Page 4 - Calauza_1995_272
P. 4
n
pag. 4 Săptămânal independent Aflat în slujbatuturor oamenilor 99 CALAUZA'
Copiii din orfelinate sau şi mal
I MUS1C TO P TEN Cabinetul tehnic grav, Ia copiii vagabonzi, la co«
piii cerşetori. Fiinţe făcute şl % ;
10. BOYZONE — „KEY TO MY LIFE" runcate în lume, cu uri, cu ne- j
păsare san ajunse în această si*
9. BOBBY BROWN — „TWO CAN PLAY TIIAT GAME" tuaţie dintr-o dramă umană.
8. FUN FACTORY — „LOVE OF MY LIFE* al automobilistului! Aţi avut vreodată prilejul sS-I :
7. 20 FINGERS — „SHORT SHORT MAN“ I priviţi pe aceşti copii în ochi %
6. EROTIC — „FRED COME TO BED" Răspunzând unei nevoi a- Încercaţi I Ei sunt în acelaşi •
5. LA BOUCHE — „BE MY LOVER" I cute de informare a cititorilor i timp, stăpâniţi de dor şi fulge- j
4. MR. PRESIDENT — „UP’N AWAY" noştri posesori de automobi raţi de mânie, încercaţi de dra- ■
3. BINGO BOYS — „NO COMUNICATION" ‘ I le, ' răspundem întrebărilor goste şi. atinşi de dezechilibra,- )
2. FUN FACTORY — „PAlN" primite : Căci asta e lumea în care i-au ,
l. CORONA — „BABY BABY“. IRINA • De ce motorul' s-a oprit aruncat alte fiinţe. Nu mame. j
.V i. yr^ W V V V ifiV.V<YV<VyiVVyiriY i'»V W lf«V W WW »V l,.V .V W i brusc ? în nici un caz mame, căci ma
mele sunt lăsate pe
pământ |
Răspuns : — motorul gripat, să-şi iubească precum lumina j
Informaţii pentru iubitorii automobilelor J rupt axul cotit (motor — vi- III “ ochilor, copiii.
pinionul axului
brochenul),
Ce i-ar mai putea salva pe ei ■
| PEUGEOT 306 In trei volume de la distribuţie rupt, axul din confuzia in care trăiesc 1 <
de distribuţie e rupt sau pi
nionul axului delco rupt. Cu Cred că doar dragostea. Doar ea ■;
PEUGEOT 306 în trei volume disponibilă în trei versiuni: SL, fragilitatea lumii mai poate face minuni într-o ;
este o variantă nouă a PEU- SR şi ST. La versiunea SR reaua distribuitor delco rup lume de „îngeri chilugi" (precum
tă, sărită, cărbunele de con
GEOTU-lui 306. Lungimea nou bancheta din spate este raba tact de la capacul delco — îi numeşte un poet contempo
lui PEUGEOT 306 a crescut, a- tabilă. Pentru această limuzi Poate că, lumea aceasta plină ran).
jungând la 4,23 m. Prin creş nă sunt disponibile şase mo sărit sau rupt. de contraste şi convulsii, ar fi N-am putut trece indiferentă ;
• De ce maneta schimbă
terea lungimii s-a mărit ş i, ca torizări, patru pe benzină şi torului de viteză pu cuplează, trebuit să ne transforme pg toţi pe lângă tristeţea lor de copii
pacitatea portbagajului, ajun două pe motorină: 1,4 j/75 CP; în fiinţe insensibile, cu judecată singuri, pecetluiţi în veci cu do
gând la 463 1. Şi 'spaţiul inte 1,6 1/90 GP; 1,8 1/101 CP; 2,0 nu intră-n viteză ? rece şi precisă. Fără dureri, fără rul de mamă sau hăituiţi prea
rior s-a mărit, mai ales locul 1/123 CP; 1,9 1/70 GP şi de 90 Răspuns,: — maneta schim patimi, fără greşeli, fără dra devreme pentru bucata de pâine, ;
pentru genunchi. Noua limuzină CP (turbo), ultimele două fiind bătorului de viteză este rup goste. Dar natura omenească N-am putut pentru că am con- i
PEUGEOT are o bună stabi pe motorină. Preţul acestei li tă, axa primară şi axa inter este mult mai slabă decât şi-ar vţngerea că fragilitatea lumii stă
litate în curbe şi o bună ma muzine este de 29 400 DM. mediară din cutia de viteză fi dorit însuşi Bunul Dumnezeu. şi în copiii pe care ni-i creştem. '
nevrabilitate. Această variali- este ruptă, furcile de la pi Spun aceasta, gândindu-mă la MARIANA PANPARU
tă a PEUGEOTU-lui 306 este DANIEL î cioarele baladoare — rupte,
ambreajul blocat, dereglat.
• De ce s-au stins brusc MOARA LUI MATEI
Un fir de păr băgat in groapă sistemul de iluminat, faruri Societatea comercială „Comturist Ancuţa" S.R.L. se detaşează
le, lanternele, semnalizatoare-
cu un om mort [ le faţă-spate, lumina de la de celelalte firme din localitate prin diversitatea serviciilor către
populaţie. în cadrul societăţii respective funcţionează în Vaţa de Jos
contactul stop — spate frâne,
lumina plafonieră interior ? o brutărie, un laborator pentru preparare băuturi răcoritoare şi în
Mă numesc Mioara, am 20 de să nu îmi placă de nimeni. Oare Răspuns : — arsă siguranţa gheţată şi un magazin alimentar, iar în Tîrnava de Criş un atelier
ani şi până acum nu mi-am gă cine mi-a luat firul de păr şi principală, întreruperea con autoservice şi o - moară pentru cereale. Ridicată pe scheletul unui
sit nici un prieten. A fost mama bare este adevărată această me tactului de la contactul cutiei grajd al fostului G.A.P., moara şi-a atras clientelă încă de la înce
mea la un preot în localitatea todă ? O să dureze mult până siguranţe. put, fiind singura din zonă capabilă să satisfacă pretenţiile gospoda
Ş. şi i-a spus despre mine că a- îmi voi găsi şi eu un prieten să Aşteptăm întrebările sau rilor. Oprită un timp pentru reparaţii, moara şi-a reluat de curând
tunci când am avut vârsta de mă căsătoresc ? Doamne, de ce nedumeririle Dvs. activitatea.
17 ani, un neam al meu la o pe dai putere diavolească unor oa Colonel rezervă, tehnic auto, Dl MATEI PISAU, patronul firmei, s-a gândit să elimine „statul
trecere mi-a luat un fir de păr meni răi care fac tot felul de la rând ca ia moară" şi, a reuşit. Deocamdată schimbul grâu — fă
din cap şi l-a băgat în groapă făcături pe fiinţele noastre o- NICOLAE POPA ină se face prin magazinul propriu din Vaţa de Jos, dar nu peste
cu un om mort ca să nu ii pla menesti ? multă vremp şi prin magazinul aflat în construcţie în curtea morii,
că la nimeni de mine'si nici mie MIOARA T. cât şi prin unul similar în comuna Tomeşti. N. CREPC1A
ADUNAREA PARLAMENTARĂ A CONSILIULUI EUROPEI
A PATRUZECI Şl PATRA SESIUNE ORDINARĂ
RECOMANDAREA 1201 (1993) relativă la un protocol adiţional la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului cu privire la drepturile minorităţilor
(Urmare din nr. 271) trivit dezvoltarea (lor —- diţii, restricţii sau sanc titlul articolului 64 al Con General al Consiliului Eu a) toate semnăturile ;
n.tr.) şi de a le asigura e- ţiuni prevăzute prin lege venţiei. ropei. b) depozitul oricăror in
SECŢIUNEA 4 — galitatea drepturilor faţă -şi necesare într-o societa Articolul 17. Articolul 19. strumente de ratificare,
CONDIŢIILE de restul populaţiei, în te democratică, în inte 1. Prezentul Protocol va acceptare sau aprobare ?
, DEPUNERE domeniile: administrativ, resul securităţii naţionale, Statele partenere consi intra în .vigoare în prima c) toate datele de intra
1 IN PRACTICA politic, * economic, social, al integrităţii teritoriale deră articolele 1—11 a pre zi a lunii care urmează re în vigoare a prezentu
zentului Protocol ca
şi
A PROTOCOLULUI cultural şi alte domenii sau al siguranţei publice, articolele adiţionale Con datei în care cinci state lui Protocol ;
nu trebuie să fie conside al apărării ordinii şi al venţiei şi toate dispoziţii membre ale Consiliului d) orice alte acte, .noti
Articolul 12. rate discriminatorii. prevenirii criminalităţii, a Europei şi-au exprimat ficări sau comunicări cu
1. Nici una dintre dis Articolul 13. protecţiei sănătăţii sau a le Convenţiei se aplică în consimţământul lor de a referire la prezentul Pro
consecinţă.
poziţiile prezentului Pro Exercitarea drepturilor moralităţii, precum şi la fi legate prin Protocol în tocol.
tocol nu poate fi inter şi libertăţilor enunţate în protecţia drepturilor şi li Articolul 18. conformitate cu dispozi Ca mă; u ie a acestora,
pretată ca o limitare sau acest protocol se aplică bertăţilor celorlalţi. Prezentul ’ Protocol este ţiile articolului 18. subsemnaţii, autorizaţi
restrângere a dreptului integral persoanelor apar deschis semnării pentru 2. Pentru toate statele fiind, au semnat acest ;
individual al unei persoa ţinând unui grup majori SECŢIUNEA 5— - statele membre ale Consi membre care îşi vor ex Protocol. Realizat la Stras-.-;
ne aparţinând unei mino tar în întregul statului, DISPOZIŢII FINALE liului Europei, . semnata prima ulterior consimţă bourg, data . . . . in
rităţi naţionale, sau a u- dar minoritari într-una re ale Convenţiei. El va fi mântul de a se alătura limbile engleză şi france
nui drept colectiv al uner sau mai multe dintre re Articolul 15. supus ratificării, acceptă Protocolului, acesta va ză, ambele Variante con
minorităţi naţionale, cu giunile sale. Nici o derogare de la rii sau aprobării. Un stat intra în vigoare în prima siderate egal ca autenti
prins' in legislaţia Statplui Articolul 14. titlul articolului 15 al membru al Consiliului Eu zi a lunii care urmează ce, într-o singură copie se
contractant sau printr-un Exercitarea drepturilor Convenţiei nu este autori ropei nu poate ratifica, ac datei depunerii ; instru va depune la . arhivele -.
acord internaţional la ca şi libertăţilor enunţate, în zată faţă de dispoziţiile/ cepta sau aproba prezen mentelor de ratificare, ac Consiliului Europei. Secre
re acesta din urmă este acest Protocol nu va limi prezentului Protocol, cu tul Protocol fără ca ante ceptare sau aprobare. tarul general al Consiliu- !
parte. ta îndatoririle şi respon excepţia articolului 10. rior sau simultan să fi Articolul 20. _ lui Europei va transmite
2. Măsurile luate cu sin sabilităţile cetăţenilor sta Articolul 16. ratificat Convenţia. Instru Secretarul general al copii certificate (conform
gurul scop de a proteja tului. Totuşi, acest exerci Nu se admit rezerve fa mentele ratificării, ac Consiliului Europei va no cu originalul), fiecăruia
minorităţile naţionale, de ţiu nu poate fi realizat de ţă de dispoziţiile prezen ceptării sau aprobării vor tifica statelor membre ale dintre statele membre ale'' :
a defavoriza în mod po cât prin formalităţi, con tului Protocol, faţă de fi depuse la Secretariatul Consiliului: - Consiliului Europei. ,
In consideraţiile legate de acest com nite din generaţia rahitică, anormală, a-
plex aliment pornim de la faptul că după Prevenirea bolilor, vindecarea lor, folosind veau un, comportament ciudat, erau foâr- ;
naştere toate vietăţile, deci şi omul, se te periculoase, zgâriau, muşcau. De a- !
hrănesc iriai întâi doar cu lapte. Nu are semenea, la 53 la sută din puţinele pisici ;
aşadar/ nevoie de alt aliment. Deci lap ca hrană crudităţile (METODA H1PP0CRAT) (12) provenite din acelea ce au fost hrănite •
tele, dar mai ales laptele de mamă, are cu lapte pasteurizat, au avut tiroida sub
în compoziţie toate substanţele nutritive dezvoltată, iar la a treia generaţie erau
necesare unui organism viu. Aut făcut aproape în întregime degenerate.
această remarcă spre a se înţelege de ce DEVALORIZAREA LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE SAU FIERBERE Din aceste experimente consemnate ;
considerăm — având în vedere teoria rezultă , că laptele pierde forţa sa nutri- i
crudităţilor ce o susţinem, — un lucru ti vă de îndată ce este încălzit sau fiert. .
grav şi extrem de dăunător pentru or Scoţia, cu opt viţei noi veniţi pe lume, periment. Doi oameni de ştiinţă ameri Renumitul biolog canadian H. Tobe, scria !
ganism, consumarea laptelui pasteurizat care au primit din prima zi lapte pas cani, Potenger şi Simonsen, au încercat în cartea lui „Enzimele, scânteia vieţii", ;
(încălzit la 7# grade Celsius), sau fiert teurizat şi opt de aceeaşi* vârstă, cărora să hrănească pisicile cu lapte pasteuri că prin încălzire sau pasteurizare şi la i
(100 grade C.). Pasteurizarea a fost des li s-a dat lapte crud. Doi din prima gru zat. Aceste încercări s-au extins la mai fel prin procesele de fabricaţie şi cili- j
coperită în secolul trecut de Louis Pas- pă âu murit din prima lună. Unul'a fost multe generaţii de pisici. Bineînţeles că .micalizare a alimentelor, se distrug toa- !
teur. Tehnic, ca proces, acest lucru în scutit de continuarea încercării pentru a au fost ţinute sub observaţie şi pisicile te enzimele importante pentru viaţă. Ea :
seamnă încălzirea alimentelor la 70—80 fi ţinut în viaţă. Un al patrulea viţel a hrănite cu lapte crud, care adăugăm, fel sunt distruse şi elementele principa- j
de grade, temperatură la care bacteriile murit, la două zile după perioada spre a nu ieşi din context, că s-au dez le din lapte, calciul şi fosforul, care nu ,
ce produc fermentaţia, dispar. Pledăm de încercare, în timp ce ceilalţi voltat normal. Celelalte, hrănite cu lapte mai pot fi preluate de organismul nos- ;
pentru ideea Că alimentele, în general au mai putut fi salvaţi cu lapte nepasteu pasteurizat, au devenit rahitice, majori tru. în plus, laptele pasteurizat sau fiert, j
fierte sunt devalorizate, deci şi laptele. rizat. Viţeii din a doua grupă, care au tatea murind. Puţinele pisici din această intoxică sângele, proliferând germenii ho- j
Vom prezenta un experiment relatat de i fost hrăniţi Cu lapte crud, erau aşadar . ultimă categorie rămase în viaţă au fă Iilor care găsesc un câmp fertil de dez- j
o revistă editată la Oxford. Experimen sănătoşi, plini de vitalitate. cut pui morţi sau dacă au trăit, au fost voMare/în organism, j
tul s-a făcut la o şcoală agricolă din Consemnăm în continuare un alt ex degeneraţi. Ba mai mult, pisicile prove Prelucrat de IULIAN D. SURAIA {
