Page 2 - Calauza_1995_289

w SăptĂmanAl independent Aflatln ei«|]^i||i^kfereM M eitof « «
« M U liilp iia ii i i i

FLASH URI UTILITARE Libertăţii, Unde la preţuri rezo­
nabile, se găsesc raâncărUd cal­
de, băuturi diferite, răcoritoare MARTOR î
JOCUSI DISTRACTIVE MAfcIRE DE ADAOS şi cafea. Cine doreşte, -poate con.
tacta sala pentru mese festive.
UNICAT COMERCIAL Nu lipsesc jocurile Vnecanice şi
biliardul. Pe Bulevardul Da­ Condica de prezenţă
Venind in sprijinul ţinerile* S.C. GETISRRV JMPEX S.R.fc. cia, firma deţine renumita cafe­
şi nu numai, cunoscutul om de HUNEDOARA, anunţă mărirea nea „NOROC", iar to zona ml* A Cu oarecare timp Im urmă, am aflat că marelui
afaceri hunedorean, ■ IO AN M Ă- adaosului comercial până la croraionului „Dunărea", are in î GBfGQSf MQ1SIL {pe vremea, când era pămâUtei
REŞ, prin societatea sa, S.C. „O- 200 la sută. dotare două minibaruri. tn ace­ Z sedec8treunşetnleţ,săse prezinte la serviciu ţi să tem ură; «m oaca
RH2TTAL7 SJi.C. Hunedoara laşi timp, societatea oferă posi­ 2 de prezenţă, deodată cu toată suflarea insâiufifi. Asul, MoUU,
(din central vechi), a deschis un GIIEQRGBE IACOMI bilitatea de transport 'marfâ- X cum «ra de aşteptat, ara stat prea mult pe gânduri Şt a replicat
salon cu jocuri distractive şi de intem, cu maşină de capacita­ ţ destul de sec „dacă aveţi nevoie de fundul meu pe scaun, fac
neroc — unicat am putea spune, ŞI FIRMA SA te mare. Pentru alte amănunte, g cc ziceţi, iar de credeţi că pot fi de folos cu materia cenuşie, Xx
eu cele mai reduse preţuri. Aici, sunaţi la telefonul 716116. | viu, când cred", Gu replica dată, nimeni »m- i-a moi avut
se mai găsesc răcoritoare, dul­ încă din startul activităţii sa­ • treabă, motematictanul putând fi de folos atât instituţiei, cât şi
ciuri şl calea. In staţia de auto- le, în cadrul S.C. „UNICOM" PIESE AUTO, UNELTE g făriL Cui* In moi ntxBe rânăxfi, am auzit discutându-se despre
boz (din centrul vechi), societa­ IMPEX S.R.L. HUNEDOARA, g cmutica de prezenţă pro fi contra, riscăm fi noi această fotre- • -
tea are un punct de desfacere, GHEORCHE IACOMI s-a Impas ŞI SCULE DE MANA %barei este obligatorie semnarea condicii de prezenţă fa cadrul
unde se găsesc gustări Ia co­ cu responsabilitate in „tainele" g instituţiilor publice, societăţilor ca capital de stat, regiBac fi a
mandă, dulciuri, răcorţtoare, ca­ muncii de patron. Aşa se face —dacă doriţi, găsiţi zilnic, ti «Bor unităţi, de către satariafi? Răspunsul aa poate fi decât
fea etc. Aşa că, sunteţi invitaţi eă, acum, invită cu plăcere pe între orele 9—17 şl sâmbăta în­ ti de, fiindcă condica face dovada prezenţei salariatului Ja serviciu,
să contactaţi firma lui loan cei ee doresc, sâ-i viziteze res­ tre orele 8—13, pe strada Bicaz, ti {chiar dacă face treabă de dai tei}. Mi-a fost dat să amd, din
Mareş. taurantul DACIA, de pe strada nr. 2, In dreapta pieţei Ober din 6 Sura unora, Că a semna condica este o aberaţie, aceasta ţinând
Hunedoara, unde îsi are maga­ • de pretenţiile Şi practicile epocii socialiste. Sigur, asemenea per-
zinul S.C. ROMEO IMPEX • soane cu astfel de gânduri „savante* nu sunt prea multe f i nu
j Abonamente la „Călăuza” j S.R.L. Piesele auto pentru orice 9 pot fi prea mult luate tn seamă. Condica de prezenţă poala fi
I I
tip de maşină, se oferă pe bază
de comandă, întrucât sunt adu­ • găsită fi-n alte locuri, decât in cadrul instituţiilor. Există o cen-
B dtcă î» câteva locuri importante din oraş, unde se adună gru-

Zilele acestea factorii şi oficiile poştale au început!
I «entractarea abonamentelor pentru trimestrul IV din a -f se din Germania. Nu lipsesc aici 9 podeţe de persoane pentru a discuta evenimentele zilei. Pentru
articolele de bucătăriei
pentru
• a pune „ţara la calc”. Există persoane care „semnează” condica
cest an la nărui „CALAUZA*4. publicaţie aflată în siaj-1 birou, cât şi cele de uz casnic. la aceeaşi cafenea sau restaurant. Există o condică in parcul o-
Pentru orice lămurire folosiţi J roşului, unde se-ntălnesc de la bunici eu nepoţi, până lâ superbi
I ba tuturor oamenilor. Prin conţinutul ei şi prin facilităţile I telefonul 717423. Oricum, patro­ ? tineri îndrăgostiţi. Am zice că această condică de prezenţă, nu
(amintim publicarea anunţurilor pe ■ nul ROMICA DARIE şi angaja­
pe care le oferă
_ _ . _ _
____
1
__ V
. ___
. w
y l y . y yl -i-
UF
a 7 4r A
y . X 2 — - — _. . . 2 y . 2
e
y . yyy y . —
yy. ţţ
_ este altceva decât o pagină a timpului, în care omul semnează
y a s m oi ni avrio w uv i/teMtivnuvi» ţii firmei sale, vă aşteaptă cu _ punându-şi o picătură din viaţă pentru eternitate. Cât există
gratis şi In revista de publicitate „BAZAR” etc.). „CĂ- |
LĂUZĂ** a devenit un prieten nedespărţit al oamenilor. | amabilitate. î această semnătură, vizibilă sau invizibilă, înseamnă că putem
J «N u pregetaţi, aşadar să realizaţi un abonament la un_ A consemnat IOAN RADU X privi spre ziua dc mâine. Facem parte din această mare verti-
Şziar accesibil ca preţ, un ziar ca un prieten bun 1 | Z calitate ce- este la puţină distanţă, de anul 2000. MlRON TIO
----------- -------------------------------------- -------------------------------------------~ i4 *
• •
« • • • • • • • • • • • a
A
Iredentismul maghiar din diaspora
I i
%
I federalizează România
%
l (Urmare din nr. 187) — amatoare de teritorii care nu i-nu aparţinut
% U r t K i N GROS îndrăzneala şi dispreţul faţă de poporul ro­ niciodată. De la Budapesta se manevrează şi dias­
I mân a diasporei maghiare, nu sunt singulare. Da­ pora maghiară. In atare situaţie, aberaţiile ire­
% că luăm un singur exemplu, în special afirmaţia dentistului Romhany Laszlo (din America — n r.),
I 1Z7 / i ^ r- r- - potrivit căreia „ROMANII, CA SI SÂRBII, S-AU cu privire Ia federalizarea României, nu rie miră,
^ sj ' \ i c5 i ^ c.
% 2: 2 Se-, 2?.. a S C. POLIDAVA ’ S A., se aha STABILIT IN BAZINUL, CARPATIC DUPĂ SE­ ne îngrijorează. Afirmaţii de felul „Trebuie asi­
I REA POPULAŢIEI MAGHIARE DIN ZONA IN gurat Pe deplin dreptul de strămutare (în terito­
COLUL A L XV-LEA. PROFITÂND DE DECIMA­
riul românesc unitar şi indivizibil — n.n.), astfel
% nul dintre ce^e mai importante depozite en gros, URMA RĂZBOAIELOR ANTIOTOMANE ŞI A încât fiecare cetăţean din Ardeal să-şi poată alege
\ are des'ace zilnic cunoscutele şi căutatele PASTE DOMINAŢIEI DE PESTE 150 DE AN I A ÎNALTEI singur comunitatea de limbă m care si trăiască,
% AiNOASE. EUGENIA, gustoşii TĂiŢEi DE CASÂ, PORŢI" — afirmaţie câre poate fi găsită în plian­ ' Aceasta contribuie la înfăptuirea principiului fa­
I ISCUÎT! (foarte multe sortimente) şi HÂRTIE tul „M INORITĂŢI NAŢIO NALE ŞI ETNICE DIN vorabil dublei cetăţenii, potrivit căruia românii
% UNGARIA1*, editat în 1995, de către Ministerul un­ care trăiesc în Ardealul românesc să dispună de
I mb3 lSj pentru împachetat. Intraţi la depozitul gar .de Externe, Ca urmare a politicii proteeţio- dublă cetăţenie (român-ardelean), în Ardealul ma­
ghiar ? ! : (maghiar-ardelean);' in Ardealul
săsesc
« ostru Si •'■-j vet- regreta £ vorba de produse care niste practicate de habsburgi, tot mai mulţi colo­ (sas-ardelean). De aceste’ ftivorUri (scrie nebunul
i nişti s.au stabilit în Imperiul Austro-Ungar, astfel — itB.), na dispun alţi cetăţeni din Ardeal, în
încât, la jumătatea secolului al XlX-lea, doar 41—
% 48 la sută din populaţia Imperiului era de origine afară de cei de naţionalitate maghiară, română
I maghiară (aberaţii de minţi bolnave — iu*.). In sau săsească". • "
urma Tratatului de la Trianon, care a pecetluit Articolul publicat în .săptămânalul american
război mondial,
sfârşitul primului
„HUNGARIAN’S SUNDA.Y", orga» de presă al
Artdo Mcosare piabi an.) fi p ole tnea arilieaae de j f t ţ a i t a em igraşi ungare iredentiste, e scandalos şi lipsit
de realităţile istorice ale poporului român.
(Vom reveni)
Aţm rea ajatmhi social citat. Abia se limpezesc interesele Ungariei IOAN DBLAKOATA
(Urmare
certificatele de naştere ale membrilor de Jţamilie (copii certificateX Criminalul n-a reuşit să t e spânzure
certificatul de căsătorie (copie certificatâţ adeverinţe de elev sau
student, «liberate b hma curentă sau lima anterioară depunerii
cererii pentru acordarea ajutorului social ţ h adeverinţa de elev (U rm an din pag. 1} ORBIT DE GELOZIE. IŞI U- Pentru o palmă de pământ, ION
sau student se va menţiona dacă beneficiarii de bursii tipul şi CIDE NEVASTA. Ifetorcâadn-se TROFlN, 64 de ani, din Drăgu-
cuantumul acesteia, hotărârea de încredinţare/adopţie şi orice hotă­ TEŞTE. întors din puşcărie du- de ia munca câmpului pe ne- şeni-Suceara. - intâtatedu-se ln
râre privind obligaţia legală de întreţinere (copie certificată), ade­ I^ă 12 ani de detenţie, IONEL aşteptate, CONSTANTIN FOC- plin câmp a r M B flT R U IACOB,
verinţă de la oficial forţei de muncă, pentru persoanele apte de mun. BRATU, din Sânmartin-Bihor ŞENEANU, din comuna Băiâ- din Rănâ*ştî-Iaşi, in joc să se
că din familie, cu excepţiile prevăzute de lege, eliberate în tuna (îsi ucisese soţia cu mulţi ani garv-Neamţ, şi-a găsit nevasta bucure de. revedere, s-au luat
anterioară ; persoanele care beneficiază.de ajutorul de şomaj, după. in urmă), fiul său, BUJOR BRA­ cu altul in pat. Orbit de gefo­ la ceart*-pentru e brazdă de
cam, a ju t»' de integrare profesională sau alocaţie de'sprijin, vor TU, 22 de ani, după un conflict rie şi având asupra lui un par, p â n d it Trafis i-a aplicat teşa-
nuha lacob o lovitură eu sapa
prezenta talonul de -piaţă din luna curentă sau din luna anterioară, spontan, a tăbărât asupra .tată­ a uris-o pe M ARIA FOCŞENEA- sn cap. omorândn-i- Se vede că
lui, ueigându-l pe loc. Praştia
după caz, adeverinţe din ea re să rezulte ultimul venit brut şi net NW, 49 de ani, cu lovituri bes­ sapa. tn ioc"s* sape, devine ar­
(salarii, sporuri,- premii şi orice alte drepturi băneşti sau în natură are reversul e i : B.B., acum or­ tiale. Acum îşi aşteaptă pe­ mă udţgaşil Tw fin îşi aşteap­
fan de "ambii părinţi, ajunge cri­
supuse impozităriiX realizate de persoanele încadrate in muncă, a. minal. Unde-i lege, nu-i toc­ deapsa. tă, la 64 de ani, condamnarea.
deverinţă de salariu net, din luna curentă, după caz, din luna an­ meală 1 SAPA N-A SAPAT. A UCIS. Prostia oarbă se plăteşte I
terioară depunerii cererii,-eliberată de Inspectoratul de Stat terito.
rial pentru handicapaţi, pentru persoana care are în îhgrîjire per­
manentă o persoană handicapată, taloane eu adeverinţe de pensie,
de -ajutor social în condiţiile legii pensiilor şi asigurărilor sociale,
precum şi pentru indemnizaţii şi sporuri, din ultima' lună plătită; Cui ti e frică de Legea învăţământului ?
se iau în calcul veniturile şi pensiile suplimentare, adeverinţe' eli­
berate de organele financiare teritoriale din care să rezulte veni­ (Urmars din pag. 1) ceilalţi, doar după ce învaţă lim­ tesvar şi nu Cluj, dc ce Nagy-
turile realizate de membrii familiei, din surse proprii, sau din pres­ ba franceză. In Germania este seben şi nu Şibîw, de ce Temesz-
tarea unor activităţi autorizate în condiţiile prevăzute de lege, eli­ totalul populaţiei, ar fi trebuit la fol. Nici nu poţi avea o cetă­ var şi nu Timişoara, adică aşa
berate. cu. &1 „ŢOuat .două săptămâni înaintea prezentării acestora la să aibă tot atât din întregul sis­ ţenie germană, dacă nu ştii lim . . cian pronunţă zdrobitoarea ma.
primar. „Procesul verbal de impunere" şi/sau. „Declaraţia de im­ tem de învăţământ. L i s.a dat j>a. Numai la noi există o mi­ joritate a locuitorilor acestei
punere" privind impozitul pe venitul agricol, conform Legii nr. 11,1 la sută dfo sistemul de în­ noritate, ai cărei, lideri vor să ţări ? De ce Praf. dr. Paul Phi-
34/94, pentru anul curent, alto acte doveditoare privind veniturile văţământ naţional, deşi iu mod fie cetăţeni ai Europei, ai Româ­ îippi, preşedintele Forumului De­
realizate. normal ar fi trebuit să aibă doar niei şi ai Ungariei, dar ’ să: ştie mocrat al Germanilor din Ro.
Cererile pentru obţinerea ajutorului, social se depun la Consi­ 5 la sută, pentru că au o popu­ numai limba m aghiarii Le-ar mânia, declară că saşii sunt par-
liile locale din raza de domiciliu a persoanelor interesate. Cererea laţie îmbătrânită faţă de romă. place eventual să vorbească toţi te integrantă a României, iar
se face numai de către unul din membrii familiei, care are capaci­ ni, cu mai puţini copii, 53600 de româaiî şi /ungureşte, dar ei să domnului Brendius Ii creează re. (
tatea de exerciţiu a drepturilor civile. In cazurile prevăzute de lege copii maghiari învaţă iu şcoli nu înveţe timba roumnă. puisie denumirile româneşti ale
cererea poate fi întocmită de curatorul sau tutorele persoanei în­ româneşti, dori şcolile lor lucrea­ lâai aou dl dr. Brmdus luliu, localităţilor ? Datorită vechiului .
dreptăţite. ză sub efective, pentru că nu se prr|Bitiirihe fifialeL Judeţene A l­ sistem de învăţământ ei « • pU. ‘
- Stabilirea şi plata ajutorului social se face, începând cu luna duc la şcolile -maghiare, unele ba, « UDMR se întreabă: „De tui evita să Înveţe limba româ­
următoare celei în care s-a înregistrat cererea, prin dispoziţia pri­ dintre acestea fiind foarte, slabe. ce trebuie xă fovăţ eu istoria şi nă, dar aceasta a afeciat evolu-
marului, pe baza documentaţiei" prevăzute de serviciile publice de, Ştiţi de exemplu ce iascamnă ţia profesională a copiilor şi fL ‘
specialitate. în Franţa învăţământul în lim­ n M * T A)mS ^ ît e # iar provocă nerilor de lim bi maghiară. Fă- ;
în cazul în care cererea nu a fost soluţionată, din diferite mo­ bile minorităţilor ? Dreptul de repulsie/clevilor maghiari. Şi, când o paraieiă, ia Ungaria nu ]
tive în intervalul legal de 30 zile de la data înregistrării la primă, a vorbi acasă în limba maternă mă rpţ âe te a r, provoca repul. există invăţământ fo lim bile mi- |
ria localităţii, drepturile se acordă retroactiv, pentru întreaga pe­ şi de a învăţa în această limbă sie d m ib r denumirile române­ norităţilor, ci doar bilingv. Deci ţ
rioadă aşa după cum s-au făcut precizări în acest sens şi de către doar primele 4 clase. Iu rest de. şti ale oraşelor ? De ce Nagy- copiii români de acoţo învaţă I
tnass*tnedia şi organele abilitate în acest sens. * ........'**s. vin cetăţeni ai Franţei, egali cu yarod şi nu Oradea, de ce Ko. româna drept limbă străină, \