Page 4 - Calauza_1995_290

a
Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor
p a g - 4 „ C A L A U Z A

Ancheta noasttă
Informaţii pentru iubitorii automobilelor •
Astron Martin DB 7 ; LA ORIZONT, CONCURENTA!

Unul dintre primele fenomene ale vieţii poli­ facem cosmetice, încălţăminte, produse plastice,
ASTRON MARTIN DB 7 este ului' sunt: scaunele încălzite®
o maşină de lux, dar şi sporti- electric, climatizare, radiocase- J tice şi sociale, în România, după-îîevoluţie, a fost articole foto etc. Produsele Kodak le-am avut Ia
vă. Confortul acestei maşini - tofon, cruise-control (tempomat), J şi cel al privatizării, Gum a înţeles românul acest, cele mai mici preţuri din oraş. Aşa se întâmplă ca
este foarte bun chiar dacă ea parbriz degivrant. Motorul o-J fenomen, se poate vedea uşor de oricine. N-aş pu­ produsele pe care reuşim sâ le procurăm la p rim a
are doar două uşi. > Fiind un feră performanţe foarte bune, J- tea spune că bine sau rău, dar, oricum, pu’si în mână, dar cu cele luate la a doua mână nu reu­
automobil sportiv ASTRON fiind un R 6 supraalimentat de j faţa concurenţei, unii au rezistat, alţii nu. tare şim. O specializare pe viitor a magazinelor, pe
M ARTIN DB 7 are o stabilita. 3238 cmc şi 4 supape/cilindru. J este părerea celor în cauză despre acest lucru, am anumite produse, ar fî Un lucru de dorit, dar oa­
te foarte bună în curbe, pu- Puterea maxima a maşinii este J încercat să aflăm direct de la sursă, în următoa. menii nu au curajul să o facă. Şi eu m-aş spev
rea anchetă :
tând fi controlată cu uşurinţă, de 335 CP la 5503 rpm, iar vi- ţ Dl. Nicolae Favel Segesvari — administrator la cializa numai pie încălţăminte şi electronice, dar
nu pot avea furnizori din mai multe motive. In
Frânele ajutate de ABS dau per- teza maximă este de 266 km/h. ţ societatea J.J.P. Internaţional SRL Deva: „Până plus, se constată o sărăcire fantastică a popu­
formanţe remarcabile, oprind Acceleraţia de la 0 la 100 km/h 4 nu se specializează magazinele, de prea mare con­ laţiei. Singura noastră armă cu care contrabalan­
maşina în scurt timp. în inte- se face în 5,7 sec. la o greu- 4 curenţă, nu se poate vorbi. Concurenţa înseamnă săm firmele mari, este adaosul comercial, pe care
rior bordul este« luxos având tate de .1650 kg. Capacitatea 4 preţuri mai mici în condiţii de calitate egală. Ori încercăm să-l menţinem constant. Pentru a evita
încrustaţii în lemn fin, ceea ce rezervorului este de 89 1. 4 acum rezistă mai bine magazinele care se apro­ stocurile, din acest an, am început reducerea pre­
aduce un aer de nobleţe. Scau- Preţul acestei maşini este de g vizionează direct de la importator, dar acest lu­ ţurilor, chiar- dacă asta înseamnă pierdere în vân­
nele sunt îmbrăcate în piele. 213000 DM. 4 cru îl-pot face doar magazinele mari. Cele mici zare. O concurenţă adevărată se întâlneşte in ora-;
Accesoriile ASTRON MARTIN- DANIEL g iau produse lâ a doua sau a treia mână, depin­ şele altor ţări, unde, de exemplu, pe o stradă cuj
t • • m • V • • » • • • • • • • • • • • • • » • • • • • • « • v mmm zând de en gros-urile din oraş-; şi deci, practici 10 magazine, din 6 în 6 luni, 4 dau faliment. A-
un adaos mai mic, dar produsele vor fi tot mai colo se poate vorbi de concurenţă. La noi nu le
REMEMBER scumpe. Apoi, în oraş este foarte multă marfă închide nimeni şi sunt lăsate în pace chiar dacă
nu şi-au plătit datoriile, iar statul pierde prin
„neagră", adusă din Turcia şi numai 25 la sută
intră oficial in consignaţii. Restul se vinde pe sub asta“ .
mână, fără taxe vamale, fără TVA. Şi această Dl Suciu Alin — administrator al S.C. „Simal
(PARASTAS PENTRU MORŢII concurehţă neloială creează mari probleme pentru Exim“ SR L: „In domeniul mobilei există intr-ade­
magazinele care se aprovizionează în mod corect
prea
puţin,
văr concurenţă. Dar, ne afectează
Spre exemplu, un fier de călcat luat de la Bucu­ pentru că în momentul de faţă avem preţurile
reşti, de la importatorul chinez, costă, cu TVA,
TRANSILVANIEI) (II) un adaos comercial mai mare, la 30 000 lei în con­ cele mai mici, fiind reprezentantul unor firme ita­
40 000 lei şi acelaşi produs îl poţi găsi, chiar şi la
lieneşti şi franţuzeşti, care ne furnizează marfa
ieftin. Avantajul este că datorită faptului că pro­
signaţii, intrând ilegal în ţară. A * doua problemă curăm marfa lâ prima mână, putem practica şi
în ziua de 7 septembrie, sol-: brie 1910, declara: „Munţii Me- preţurile cele mai mici, la nivel de importator.
daţii hortyşti au arestat două- seş simt plini de cadavre ale ro- ar fi dobânzile foarte mari lâ bancă, câre te îm­
zeci de ţărani români in comuna manilor din : Stâna, Ciumarna, piedică să; iei marfă. Ca, urmare a acestor do­ Pentru a face faţă concurenţei, ne străduim sâ sa­
bânzi, mărfurile v procurate trebuie oferite foarte
tisfacem cerinţele publicului, asigurând transpor­
Mi hai Bravu, care se aflau la Unguraş**. Numai în comună Ciu- scump la vânzare pentru a acoperi dobânda de la tul gratuit al mobilierului cumpărat de la noi şl
munca câmpului. I-au dus în- mara au ucis 11 persoane. De
tron cimitir părăsit, unde i-au aici hortyştii au luat-o spre Trăz- bancă. Tot la o creştere â preţurilor duce şi cos­ oferind chiar idei în privinţa designului interiori
tul mare a r chiriei şi celelalte cheltuieli aferente.
Avem o gamă diversă de mobilier şi pentru toate
bătut cu patul puştilor, le-au Ie- nea. La intrarea în comună, în Noit încercăm să facem faţă concurenţei, în primul categoriile sociale, iar preţurile sunt conforme ca­
gat mâinile la spate eu sârmă ziua de 9 septembrie, pe câmp rând prin relaţiile cu furnizorii noştri care ne o- lităţii. Bineînţeles, că şi furnizorii au anumite p a ­
şl i-au întrebat dacă vor să fie au găsit 6 copii români păscând feră marfă la prima mână, iar într-o anumită pe­ tenţii, adică să le vinzi marfa, nu să o ţii în stoc".
imguşca{i sau spânzuraţi. La în- vitele. lntrebându_i de unde sunt rioadă cu reclama. Practicăm o medie a adaosu­ (Va urma)
fe d u ta «pe cue vreţi sâ im- aceştia au răspuns, din Trăznea. lui comercial de* 10—15 la sută, iar Ia ţigări chiar Au întrebat
puşcâm mai M â i” nu p a s a Fără nici • vorbă au fost cu to- de 5 la sută, pentru că şi aşa sunt scumpe. Des­ DANA b a l e a . i o a n j u r a
Duelul cavalerilor de... 99 C A L Ă U Z A “
C O N C LU ZIA U N U I N IG H T C L U B „C K JU ITA - TR A N Z IŢ IA L A ZI
B A K B A T C U FEM EILE La „Ciquita'-n Hunedoara Tranzităm neînduplecaţi ""
c ic a l i t o a r e , d a r c a r e In chirie la „Drum Nou“ Prinşi în ritmuri infernale
h . Ataaşa Mare. Iar ia aaag- casele atacate ca grenade şi in­ Dai cinci mii şi vezi... comoara Unii către prea bogaţi,
tci de U / ll rrptoMfcrâ In lo­ cendiate. Preotului ortodox as­ n u -i p r e a i a In Evei Goale ca un ou... Alţii... către coate goale.
calitatea Santion au fast răpuşi cuns in casa parohială i s-a dat SERIOS „M OFTURILE" STROFA V IN ALEGERILE
de soldaţi hortyşti, plagarul ro- foc şi a ars împreună cu casa. De sudalme nu încap, Unii zic „Alimeritara" Mai pe.ascuns ori mai pe faţă
au a Gheorgbe Tiponuţ, împre- Pe cei 9 soldaţi din Trăznea re­ îi curg vorbele la vale ; Alţii zic „Falimentara" Caragiale prinde viaţă:
uaă ca fiul sân. In ziua de 6 întors! din România ca demo­ De când mă bate la cap, Unii zic că-s „Acţiuni" Dai cu gura, capeţi votul
îrpti alw ii 1940 la Întoarcerea bilizaţi, i-au împuşcat cu efectele Mă dor părţile... dorsale ! Alţii zic că-s (tot) Minciuni. Apoi..: cotul şi pişcotul.
M n ifri hortyste în comuna Me- militare pe ei. învăţătorul cu Prof. DUMITRU BOBOŞA
dicşnl Aurit, (jad. Sate Mare) şoţia s-au refugiat din calea ur­ STEAUA ROŞIE A LU I L A DEVA L A FEL
3 seldiţi s-an prezentat la casa giei in comuna Pusta. Aici au S-a cam supărat pe ei si DOM’ STALIN REZISTA EROIC CA IN ALTE ORAŞE
fastalafi a ir n r fit o r g b Petri- fost prinşi şi aduşi amândoi în GELU DELASTREI şi le-a zis.o PE G ARA HUNEDOAREI.. Nu au pensio'narii-un club al lor
wtmm, h a ridicat. Lan dos la* Trăznea, unde au fost răstigniţi că ar fi « comis o „epogramă" » Cei care cu trenul vin Pentru lacto-baruri nu sunt spaţii,
marginea setatei, l-au înjunghiat de uşa bisericii şi împuşcaţi. şi au „comis ,pe şerveţele strofe Când văd steaua sus, pe gară. Dâ-h oraş se-nşiră sfidător
ca bvisattglr. i_an scos ochii, După încetarea focului de arme, şchioape” şi cum ştim că a co­ Cred- că intră la Kremlin... Zeci de crâşme, baruri,
apai Laa impnşCht ungurii au pus mâna pe toţi co­ mite inseamnă a săvârşi o fap­ Nu în „noua" Hunedoară... consignaţii.
Oraşul Zalău a fost ocupat de piii de români -şi i-au aruncat tă rea: DLUI DINOAS, CARE E
către trapele hortyste în. ziua iii văpaia focului caselor care Domnule Gelu care-i baiul, CUCUI DEPARTE D E A FI
de g septembrie 1940. In aceeaşi ardeau. Au ars de vii în chi­ („Nicevo ne panimaiu ?“) Vine-aeuşi Revelionul, EPIGRAMIST
ză, trapele de ocupanţi au asa­ nuri groznice. Rezultatul masa­ Pe ruseşte... dai cu maiul Şi sunt tare mulţumit:
sinat 7 oameni din care 4 femei, crului de la Trăznea, 263 de ro­ Dar pe româneşte, iată, — Fac sarmale CU CUponul Nu ai Pegas, d_ar plimbi iapa
cadavrele femeilor au fost dez­ mâni morţi, dintre care identi­ Ăi cam dat cu... bâta.n baltă. De-milionar cinstit. Intre Deva şi sâtmar.
Insă văd câ-ţi place ţeapa :
golite şi batjocorite. Cadavrele ficaţi numai 68 de morţi. 57 din VIOREL BARACEANU GELU DELASTREI
am fost îngropate pe jumătate aceştia au fost ucişi cu gloanţe L A O CASA DLUI GELU DELASTREI Ai talent de... ţapinar.
pentru a fi mâncate de câini. In in cap. Trei dintre cadavre au DE CULTURA... (NR. 288) ACELUIAŞI
abatorul oraşului au fost ucişi fost arse. Femeii Ana Negreanu Geaba juri tu, găgăuză, Cum să-ţi spţin sâ înţelegi ?
alţi şase români. de 65 de1 ani i s-au tăiat mâini. Nicăieri nu e mai bine Că n-ai spadă şi n-ai MUZA, Epigrama.-i doamnă mare,
Pe serpen (inele Mureşului au Ie. Femeia Ana Sălăjan în vârstă Gu salarii tot mai mici : N-ai măcar nici uit condei Dar pe cei ce.i vede blegi,
> ; w ■
mai fost împuşcaţi 10 cetăţeni de 31 de ani, deşi însărcinată, Dimineaţa vii la lucru, Şi-n epigramă eşti un.., clei. îi trimite la plimbare !
români. a fost străpunsă cu baioneta. După-amiază... la servici. ÎN CONCLUZIE
Unii dintre ei veneau paşnic la Vasile Birjoc a fost găsit cu ca­ PEISAJ CU GROPI Nu te văd nici ca Băloiu Morojan cu dopul mic.
Zalău cu. lapte şi ouă pentru pul sfârtecat în două, iar copi­ Mortul e condus cu jale Păşind noaptea prin grădini, Ţi-ai găsit cu mine naşul.
vânzare. Relatând aceste eve­ lul Ion Sălăjan de doi ani a fost De-Un convoi şi patru popi... Lasă „PANA", dă-i cu soiul Că te-nţep şi te urzic
nimente, învăţătorul Ion Toma, ucis cu grenada. (Va urma). Pân-la groapa propriu-zisă, Că bagi spaima în găini. De te râde tot oraşul!
refugiat din Sălaj la 21 septem- CĂTĂLIN BADEA Saltă peste mii de., gropi. DINTELIUC ŞAPTE ŢEPI
Putem spune intr-adevăr că a® ajuns pară singur in tradiţionala pânză de tifon.
la punctul problemă al serialului nostru. Prevenirea bolilor, vindecarea lor, folosind Nici mult controversatele boabe de soia
Vom pune în discuţie sub toate aspectele nu sunt deloc de neglijat in ce priveşte
componentele fiecărei vegetale şi impor­ conţinutul de proteine. Pentru simplul
tanţa lor în alimentaţia de zi cu zi a oa­ ca hrană crudităţile (METODA M A T ) (28) fapt că au un gust neplăcut sunt înde­
menilor. Deşi, presupunem noi, episoa­ părtate din alimentaţie. E drept că boa­
dele care vor urma aduc ou ele rigoris­ bele verzi, necoapte, nu se pot folosi, fiind
mul unui manual de biologie, iar riscul otrăvitoare, dar cele coapte se pot adapta
de a cădea în desueţi tudine e mare — e C R U D ITĂŢILE ÎN A L IM E N TA Ţ IE (I) gustului nostru prin metoda germinării.
un risc pe care ni-1 asumăm, pentru că, ■ ■ r o a r o B a i r o a B a a a a a B B a a De asemenea, frunzuliţele de soia se pot
aşa cum consemnează însuşi autorul lu­ amesteca în alte mâncăruri.
crării, merită. .. a fiecărui cititor care se respectă; şi care fierbere, se mai pot valorifica doar 9 la O primă dificultate pe i care un vege­
îmi permit să fac o paranteză: o cu­ (mă rog să fie puţine cazurile), doreşte din sută. Grâul crud, cu cele 11 la sută pro­ tarian de crudităţi o întâmpină în achi­
noştinţă apropiată îmi spunea, în legă­ suflet1 să-şi redobândească nepreţuita să­ teine, este deci o sursă mai bună decât ziţionarea hranei crude este calitatea se­
tură cu această carte, pe care o prelucrez nătate.; carnea fiartă, în afară de proteine, car­ minţelor. Este aici un „mic" impediment
şi încerc să o fac mai pe înţelesul tu­ Revenind la ceea ce no propusesem la nea are o foarte mică valoare nutritivă, mare : cerealele recoltate în mod obişnuit
turor, că lupt pentru o cauză pierdută început, e important să se ştie că orice în schimb grâul, când este crud, este un cu combina, sunţ supuse uscării cu aer
din start, că nu voi reuşi să înlătur plantă conţine, în primul rând, proteine, aliment complet, cu ajutorul căruia se cald. Deşi se face la o temperatură nu
„mentalităţile" culinare ale cititorilor de asemenea, în urma unor statistici efec­ poate acoperi mult mai eficient necesarul prea mare, seminţele care se aleg din a- !
„Călăuzei*. E3 bine, nu vreau să ofer aici tuate pe mai mulţi oameni, atât vegeta­ de calorii. cest proces de ultimă tehnologie al agri- ;
nici exemplul pefsonal sau al familiei rieni..cât şi carnivori, s-a stabilit că un Există de altfel, multe surse de protei­ culturii contemporane, nu mai pot fi con­
mele şi nici pe al domnului redactor care, vegetarian dp crudităţi are nevoie de mai ne mai bogate decât carnea: ovăzul este siderate crude. Această încălzire, la fel ca ;
Înaintea mea, a fost cu iniţiativa aces­ puţină hrană decât un consumator de cel mai bogat în proteine, fasolea, nu­ şi fierberea, le distruge o mare parte din
tui serial. De înlăturat mentalităţi e im­ carne, pentru că, prin fierbere, se pierd cile, arahidele, ouăle crude, laptele crud, componentele nutritive. în episodul ur-j
posibil, dar de clintit, de fisurat cu sigu­ 2/3 din proteine; se distrug sau devin in- laptele acru şi brânza de vaci crudă. în mător, vom oferi soluţia acestui incon­
ranţă că am ajuns dincolo de simplele digerabile prin coagulare, alte ţări, orice sortiment de brânză se venient, care, din păcate, nu este şi u-
convingeri in materie de alimentaţie, cred Exemplul cel mai firesc — carnea — pasteurizează, dar.., mult mai sănătoasă nicul.
Că am ajuns chiar la conştiinţa de sinf 25 la sută proteine, dar, . după este brânza pe care un gospodar o pre­ S1MON.A MOCANU