Page 2 - Calauza_1995_295
P. 2
- # i & S a p t a n i â E i a l i i i d a p 8 n d a n t r a f l a t i i i ^ l a | b a t n t a v 0 r ^ o a m a B l I s r & _ ^
uimoastiea de înviorare război nuclear tot vor mai su Şedinţa Consiliului Judeţean
pravieţui o sută de milioane de
chinezi” — pare a fi aproape de
realitate.
(Urmare din oue 1) România este detailat, amplifi Şedinţa de săptămână trecută a Consiliului Judeţean Hunedoa
cat, supracomentat şi amintit ori Ca ajutoare s-au introdus în ra, s-a desfăşurat într-o atmosferă destul de tensionată, cu multe
Ce ţoii să spună chineza! prin de câte ori se poate. Ei întot România foarte multe cărţi. Prin discuţii in contradictoriu. Aceasta dovedeşte că petiuada de interimat
•sta? Că e de ajuns să-ncepi deauna au dreptate, întotdeauna aceasta îşi menţin dominaţia până la alegerea noului preşedinte, ar fi de dorit să ou se prelun
puţin rate puţin cu dezinforma* I? înţeleg pe Toate. Propaganda lingvistică, spirituală şi cultura gească prea mult. Domnul Cost el Alic, fostul preşedinte, şi-a încetat
rea rare treptat se adânceşte — marilor puteri e declinată, prin lă. S-a ajuns până acolo incât activitatea în această funcţie, înainte de termen, prin
ca ub p m ia trunchiul căruia cuvinte şlefuite încât să creeze să se afirme că toţ ce este ro în funcţia de prefect al judeţului Hunedoara.
Se taie • crestătură mică. apoi impresia că DORESC ŞI MILI mânesc nu este bun. De ce nu După îndelungi discuţii pro şi contra, -s-a ajuns la hotărârea ea
Se lărgeşte până tulpina cade la TEAZĂ PENTRU BUNĂSTAREA sunt românii uniţi ? şedinţa să cuprindă un singur punct -— acela de validare a manda
Un proverb chinez spune : „de
pământ Posturile de radio a- NOASTRĂ, dar pe la spate nu tului unui nou consilier, în persoana dlui PETRICA NICOLAE. ht
tăt dia Vest cât şi din Est care fac altceva decât să ne submi cât să-mi dai un peşte mai bi ceea ce priveşte alegerea noului preşedinte al Consiliului Judeţean Hu
â tiu m ă ştiri in limba romă neze. Ca ce chestie să-i apuce, ne învaţă-mă să-l pescuiesc" (ca nedoara, s-a fixat de comun acord, data de 14 noiembrie a.c., când var
să mă descurc singur). Ei toc
■a transmit numai ce e bine la aşa dorul de noi? De-aia nu mai mai asta vor: dependenţă eco fi din nou convocaţi toţi membrii consilieri într-o şedinţă extraor
ei şi numai ce e rău Ia noi In pot ci? nomică. Şi când ne gândim cât dinară, în care să se stabilească acest lucru.
terpretează totul în propriile fo Se pare că prin uşoara re- s-au luptat Înaintaşii noştri să MARIANA PĂNDARU
loase. Un eveniment negativ din orientare a României spre Chi nu se plece Porţii Otomane şi tmmmmmm* * • • • • • • • • • • • • •
zona lor, dacă nu poa'e fi tăi na şi Ţările Arabe, aceştia nu altor Porţi atâtea sute de ani.
nuit este fugar trecut în revis mai întind coarda aşa de tare. Ilerodot spune că „neamul tra
tă (ca să nu-i acuze lumea de Poate cineva să izolezi enorma cilor şi geţilor e numeros, dar Vom putea merge
cenzură), nerevenindu-se asupră-i. Chină ca pe Iugoslavia? Impo nu sunt uniţi". Deci este poves
Un eveniment negativ din sibil ! Iar paradoxul „într-un te veche a. românilor...
mai des la Viena?
«Urmare din pag 1)
„Nu vrem politruci, ci edili!" La invitaţia Camerei de Comerţ şi Industrie a jud. Hunedoara,
zolve pe toate. Aici trebuie să-şi „Călăuza" a participat la întâlnirea cu dl FRANZ BACHLEITNER,
aducă contribuţia şi vicele şi Ce poate face un primar sin dat pe cineva sau să ia pe ci Consilier Comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti. Cu acest
consilierii. gur ? Oare nu trebuie ajutat şi neva de urechi că a lăsat în ur prilej, ziarul nostru a pus o întrebare care suntem siguri că îi fră
De ce din atâţia oameni foar- de ceilalţi factori de • răspunde ma lui după ce şi-a vândut mar mântă pe mulţi români:
*e buni tehnicieni care sunt în, re din întreprinderi ? De ce nu fa o mizerie de grajd ! De ce ? REP.: De-a lungul istoriei, au fost perioade când între Româ
primărie a trebuit ales un pen se implică mai mult şi directo Trebuie să meargă primarul şi nia şi Austria existau relaţii foarte bune, iar românul jputea merge
sionar? Oare numai ca opoziţia rul de la întreprinderea de Gos în locul lor ? Cerna e tansfor- la Viena în mod firesc, am zice chiar uşor. De ce, acum, ţara Dvs
să-şi aibă reprezentant? Sunt în podărie Locală ? Ai lui sunt oa mată în ghenă de gunoi a ce acordă atât de greu vize pentru români ?
Primărie tineri, cum am mai menii care se ocupă de curăţenia lor care locuiesc prin apropie Dl PRÂNZ BACHLEITNER : Austria este un partener al Comu
spus — buni şi foarte buni. Oa oraşului, cu starea parcurilor, a rea ei. Privatizaţii acolo îşi a- nităţii Europene din data de 1 ianuarie 1995. Ca urmare trebuie să
re aceşti tineri care au atâtea tuturor zonelor verzi. Ce fac a- runcă tot ce au de aruncat. Să respectăm şi noi legile acestei comunităţi în ceea ce priveşte poli
iniţiative specifice vârstei lor nu ceşti oameni ? Ghenele de .gu meargă primarul să le adune la tica vizelor. Dar vă pot asigura că Ambasada Austriacă de la Bu
au loc ca să-şi fructifice iniţiati noi din oraş sunt focare de in toţi nesimţiţii gunoaiele ? Mer cureşti va face tot ceea ce este posibil pentru a ameliora această
vele. ideile — trebuie oare să fecţie. După ce ei ridică guno geţi pe Cerna. De la intrare în situaţie. Au fost probleme în lunile iunie, iulie, august, luni mai so
se izbească de zidul îngustimii iul e dezastru. Ridică doar con Hunedoara şi până la ieşire şi licitate pentru călătorii şi vizite — când foarte mulţi români soli
şi a pasului pe loc? Domnul vi tainerele şi cum locatarii şi cei vă cruciţi! citau şi aşteptau viza pentru Austria. Acum însă nu mai sunt cozi.
te ar trebui să-şi lase orgoliul care beneficiază de spaţii desti Asta este situaţia domnule Evu Cu ocazia Târgului Internaţional de la Bucureşti s-a găsit o
Ia c parte şi să facă loc din pro nate gunoiului nu au cel mai e- şi primarul, domnul Mariş e soluţie care a autorizat Camerele de Comerţ din România să poată
prie miliari vă TINERILOR. Noi lementar simţ, rămâne In urmă foarte bun, dar trebuie ajutat. da o scrisoare de recomandare întreprinzătorilor români, care să
INE SVBHE BCVQHb SbCXDiStKIBl o mizerie de nedescris şi care Vrem nu un alt primar, ci un garanteze că aceşti oameni, membrii: ai Camerei de Comerţ, sunt
şi iTCuignTamŞj pnlitiri ci de se adaugă zilnic. Le e greu să alt vice şi consilieri, oameni gos onorabili. Cu această scrisoare de recomandare se poate primi o
o n t a i « a jţu tiw caracterizaţi pată gunoiul ta containere, tt podari şi buni de muncă, nu viză comercială în timp de 24 de ore.
aruncă pe lângă ş| e totul o in moşnegi care şi au mâncat de A consemnat MARIANA PĂNDARU
fecţie. Oare trebuie să aleargă mult mălaiul! Nu politruci, ci
Ce- mai poate tace >■> pensio primarul să le facă zthiic curat ? edili, oameni tineri cu putere de
nar? — Repet, na de reprezen In piaţă este mi batalion de muncă !
tanţi politici avem nevoie, ci de personal, taxatoare şi băieţii din Cu multă stimă şi mult res Calcul de la Cluj
oameni tineri cu putere de mun garda publică. Ce fac toţi aceş pect pentru munca tuturor celor
că şi idei in pas cu vremea. tia ? Nu am auzit să fi amen de la „Călăuza". (Urmare din pag. 1)
de acest monstru să atingă plita cu palmele, apoi cu porţiuni ale
Şi-a îngropat nevasta de vie fără, dar într-o stare de confu antebraţelor, culminând apoi cu expunerea feselor pe suprafaţa în
zie totală le-a apărut tuturor ca
cinsă a sobei. Groaznica anchetă efectuată de psihopatul VASILE
o fiinţă venită din epoci de mult
apuse. Se afla în groapă de mai MATIŞ, cu privire la presupusul furt comis în gospodăria sa, a
După ce a consumat mai multe Cei doi soţi pensionari, vecini mult de 13 ore. durat peste 5 ore. In timp ce nebunul îi chinuia "pe cei trei minori,
pahare de ţuică, Mihaî T. din cu Mihai T., au auzit de mai durerile lor deveneau din ce în ce tot mai insuportabile şi toate
Examenul medical a stabilit că
Piteşti, un alcoolic înrăit, şi-a multe ori gemete înfundate ca deşi a stat o jumătate de zi în rugăminţile celor trei minori torturaţi, de a-i lăsa să meargă la ca
lovit soţia, pe Ana T„ cu o lopa re veneau din pământ în apro sa lor lângă părinţi, le-au fost zadarnice. Actul de criminalitate de
tă, până când aceasta şi-a pier- pierea gardului. Aceştia au a- acel mediu umed şi rece, victi venea tot mai crunt. In mintea lui mizerabilă, tulbure, îi veneau
ch* cunoştinţa. Cauza: soţia a nunţaţ mai mulţi vecini care ma nu a contactat nici măcar o noi metode pe care să le aplice fiinţelor nevinovate. La un moment
răceală. Explicaţia a fost dată
refuzat să se ducă la un vecin s-au strâns la poarta lui Mihai de faptul că într-un colţ al ba dat călăul VASILE MATIŞ a plecat din încăperea în care s-a pro
sări mai procure băutură. T. Cum nimeni nu răspundea, zinului au fost turnate câteva dus torturarea, cu scopul de-a aduce alte unelte cu care să-i tortu
Ca să scape de ea, a aruncat-o au intrat in curte şl au trecut reze pe minori. Cei trei minori au sesizat lipsa criminalului şi a-
in bazinul betonat de cca 6 mp la degajarea terenului. După ce zeci de kg de borhot de fructe jutăndu-se unul pe altul au reuşit să fugă, fiind îngroziţi de ce ur
şi 2 m adâncime din grădină, au îndepărtat un strat de pă Amestecul gazos de alcool, eter ma să se întâmple la întoarcerea Iui Acest lucru s-a petrecut în
şi bioxid de carbon, au consti
acoperind totul cu pământ. Nu mânt gros de aproape jumătate tuit un excitant pentru sistemul jurul orei 24. Părinţii minorilor alertaţi de dispariţie au anunţai
se mai vedea nici urmă de bar de metru a fost dezvelită o fo nervos, victima aflându-se în organele de poliţie. Când cei trei au ajuns acasă, a fost o mare bu- ™
zin, ca şi când n-ar fi fost con lie de tablă. Aceasta acoperea tr-o stare de agitaţie permanen curie, insă care a durat foarte puţin deoarece s-a impus internarea
struit acolo. După ce şi-a în bazinul betonat. De jos din ba de urgenţă a celor trei minori la Clinica de Chirurgie Infantilă din
cheiat treaba, fără să fie văzut zin se auzeau gemete. Murdară tă. Starea ei de beatitudine a Cluj. Dar surpriza a fost şi mai mare când poliţia l-a căutat pe
de cineva, a plecat să-şi refacă = c]e noroiul care îi îmbibase hai- împiedicat-o să intre in panică. psihopat la domiciliul său de unde dispăruse. Este dat în urmărire
rezerva de băutură. neie s; părul, soţia vecinului tea- CONSTANTIN B. generală, pentru a fi reţinut şi cercetat de justiţie.
DINEU
Cu ocazia Zilei Politiei Româ
ne, dl colonel IO AN DUMITRU
ARSENIE, şeful Inspectoratului
Judeţean de Poliţie Hunedoara,
a oferit la sediul instituţiei un
dineu oficial, la care au parti
cipat prefectul jude,ului Hune
doara, dl ing, COSTEL ALIC,
subprefectul judeţului Hunedoa Pentru printa dâlatn Rom ânia,
ra dl dr. MIHAI RUDEANU, dl
dr. ing. SILVIU SAMOILESCU, yplon,uleiuL de.m otorcalm ai
director generai al „Siderurgica* solicitai in B E L G IA si FR AN ŢA
S-A-, dl general maior Petru
Teacă din partea M.A.N., alte
personalităţi de frunte ale jude
ţului, cadre de poliţie. Garantai 6000 km pentru toate
A participat si editorul publi. ipurile dc motoare dc turisme si
cariilor „CALAUZA" şi „POLI -camionete
ŢIA*.
• • a • • * * •»*-***••***** *##■**#** ♦★ ★ ★ ^ PREŢ' :Ri PROMOTIONĂLTE!
{cu 40-Ai mai ieftin per km dccat
RĂSPUNSURILE CORECTE . fccie.mai-iefitno uîciuri)
(OFERITE DE AUTORI)
LA CHICHIŢELE
APÂRUTE ÎN
LUNA OCTOMBRIE
Firmrţ, VESTA iNVESTMENŢ, singurul
La nr. 290 — autor Văcaru.
Alina — „OMUL". producător autorizat dc placi reflectorizante
La nr. 291 — autor But Maria si fluorescente din ROM ANI A
— „BOUL ÎN JUG". (omologate dc Registrul Auto Roman)
La nr. 292 — autor Ion Dănă-
şt-1 — „SCROAFA CU PURCEI".
La nr. 293 — autor Duşan Lu- emncfcializcâza aceste produs^
creţia — „SE DEZBRĂCĂ DE prin distribuitorul sau autorizaj
HAINA, O PUNE ÎN GUI ŞI-O
PĂZEŞTE". TOFÂiN GRLT
La nr. 291 — autor Ioan Bă
iat — „CALCĂ FRÂNĂ-,
