Page 2 - Calauza_1996_305

ALARMĂ IN VIZORUL INTERNAŢIONALEI
JU ik a L
Ne aflăm în vizorul H l a K t o x

Internaţionalei a cincea (II) S m . i M t i . a u
Copilăria mi-a fost legănată. V ia ţa p â n d ită d e p ra d ă 1
Ceea ee este destul de prim ei, sează fondurile provenite de la Cu „Călin, file din poveste";
dios, spuneam în num ărul tre­ INTERNAŢIONALA A V-a, nu Şi poezia „Ce te legeni"
cut, INTERNAŢIONALA A ne pronunţăm acum. E suficient Tot frumoasă este. A u fost tunete şi fulgere. Apoi a răsărit un maiestuos curcu­
V-A finanţează partide şi im. doar să consemnăm că această beu. L-am privit şi m-am gândit la o vreme a copilăriei, d m d
pune lideri. „în România — „declaraţie" a fost furnizată de C*n’ Io-a scris?... îm i era tare drag. Acum, m -am întrebat de ce trebuie să apari
cităm un raport al ţinui servi­ un redactor al unei publicaţii Desigur astru) nostru românesc: în plină iarnă ? Care-i râul ce-i oferă strălucirea ? Nu m-am
ciu de securitate — două par. editată de „UNIUNEA EURO. Mihai Eminescu se numeşte, bucurat de acest curcubeu. Mai m u lt, m -am întristat. Şi asta se
tîde se bacură de atenţia orga­ PEANA" la Radio Moscova (ne Eu ii stimez şi îl iubesc. .întâmpla chiar in ajunul Crăciunului. Atunci, apele dezlănţuite
nizaţiei" (infuzie de „capital" place să credem că nu ara tra­ au rupt poduri şi drumuri. Au trecut peste maluri şi diguri. S-au
făcut prin organizaţii filantropi­ dus greşit afirm aţiile respecti­ El a cântat cu dragoste sublimă, năpustit spre case şi curţi. Spre fântâni şi spre agoniseala atâtor
ce franceze către Partidul..., fi. ve). Esenţialul: plastografierea Teiul, ce prieten îi este, şi atâtor familii. în loc de colindă s-a abătut şuierul nemilos at
Hala Craiova, dăm un exemplu). urm a să compromită PREŞE. Pădurea, luna şi lacul, valurilor puturoase. „Ce rău v-am făcut", era titlul unui volum
INTERNAŢIONALA A V-A în­ DINTELE ROMÂNIEI. . Bodnar. Ce apar în orice poveste. de poezii şi poate poetul punea această întrebare mai m ult pentru
cearcă să .penetreze'şi. uncie ser. ciuc — o invenţie „plauzibilă". sufletul lui. Noi o punem pentru milioane de oameni care au
vicii din ţări]e ex-comuniste. Dacă nu ar fi intervenit un a- Să-l ţinem minte, căci fără el. trăit aceste zile cu spaimă şi cu o mare tristeţe. Decembrie, n-ar.
Capii „familiei" susţin secreti- num it serviciu de inform aţii ex­ Poezia nu. ar fi ce este, fi trebuit să fie o stare de urgenţă. De ce s-au întâm plat toate
zarea operaţiunilor şi păstrarea tern, mai m ult ca sigur, dl ION Iar chipul lui , prin neguri acestea când ne pregătisem să traversăm Sfintele Sărbători intr-o
celei mai ucigătoare, tăceri asu. ILIESCU ar fi fost victima mer­ De 146 de ani luceşte. linişte şi intr-o curăţenie sufletească deosebită. Comune, sate şl
pra identităţii anum itor persoa­ cenarilor de la INTERNAŢIO­ oraşe aii fost înconjurate de apă. Bunuri materiale, pierdute în
ne CIA, datorită agenţilor ei, u- NALA A V-a. 2) Alegerea nou. VAIDEAN VIORELA LIGI A câteva clipe. Agoniseala o putem pierde cât ai bate din paime.
ndr scurgeri accidentale de in. lui preşedinte al Poloniei ALE- A m văzut clăi de fân retezate de ape. Holde unde spicul de
formaţii, a reuşit să-şi „creione­ XANDR KWASNIEWSKI. con. grâu nu pa m ai străluci sub soare. Trenuri pornite aiurea. Lţnii
ze" o imagine asupra structu­ firm ă forţa INTERNAŢIONALEI -«•**•«***e*+**-*« #e* • •****•**•• electrice spulberate. Tronsoane de căi ferate rupte. A plouat şi
rilor si metodelor de lucru ale A V-a, implicată, decisiv, în ale- a nins. Zăpada s-d topit şi apa rezultată a luat-o razna. Pe diguri
INTERNAŢIONALEI A V-a. gerile electorale de acum o lu. • se aflau tot mai m ulţi oameni. „Rezistă oare digul de apărare ?"
Sunt suficiente două exemple. 'nă şi ceva. VIZE S.U.A. 1 se întrebau locuitorii lliei. Se aştepta viitura şi abia după ce a
1) Cititorii îşi mai amintesc, cre­ Asupra statutului INTERNA­ trecut, oamenii de aici au reuşit să-şi intre in linişte. Bi ţineau
dem, de diversiunea „ILIESCU. ŢIONALEI A V-a persistă, ne­ minte inundaţiile din 70. Zile de coşmar. Pluguşorul a „tras" braz-
KGB”. în aparenţă, vinovaţi de îndoios, o enigmă. Există sau nu PRELUCRAREA ’ dă prin viiturile sălbatice. Dar vikţa merge înainte. Chiar două
această „şaradă" sunt numiţii vreo legătură între aceasta şi CERERILOR. e pândită dc pradă!
Sorin Roşea şi Tania Ardelea- INTERNAŢIONALA SOCIALIS­
nu, redactor şef şi respectiv, re­ TA ? în tre aceasta şi mafia ru­ In prezent s-a redeschis Sec­ M lRON Ţ1C
dactor al ziarului „ZIUA” . Îm ­ sească ? Se pare că specialiştii ţia Consulară a Ambasadei .Sta­
pingând lucrurile mai încolo, noştri în inform aţii au prins un telor Unite ald Americîi de la
ştim deja, doi politicieni români fir... Bucureşti. între tim p s-au acu­
renum iţi care au legături ca (Va urma) mulat foarte m ulte solicitări. De DEZILUZII DE STÂNGA
firme din exterior. Cât şi cum aceea, când îşi va relua activita­
acţionează acestea . şi, cum pul­ ROMEO CRISTESCU tea, Secţia Vize Temporare vă (Urmare din pag. 1) a dat unele roade în plan ma.
aplica un. nou sistem de lucru.
în primele cinci zile lucrătoa­ cro-ieconomic. Rezultatele bune
FOARTE IMPORTANT! re de la redeschidere vor fi la nivelul mondial este fără mi. din economie, în raport CU ul­
prelucrate cererile de vize de ii, iar pentru a fi performant timii ani, nu s-au tradus însă
LA FRONTIERA NU MAI SUNT SOLICITATE student şi, respectiv, vize de nu-ţi poţi alege mijloacele. Re- in îmbunătăţirea nivelului de
trai. Sau na pentru toţi.
zuitatul: Franţa guvernării so.
CHITANŢELE PENTRU TAXA DE TRECERE schimb de experienţă (F-l, F-2. cialiste a devenit o ţară perfor- Ar fi fost de aşteptat ca în
A FRONTIEREI * J-l, J.2), cererile de vize pentru mantă economic, cu un nivel ri- aceste condiţii între PDSŞ şi
afaceri şi cele de vize pentru
Din surse ale Poliţiei de Fron­ care se stipula că în vederea călătorii în scopuri ce nu su­ dieat de prosperitate. Dar fruc. electoratul său să intervină un
tieră suntem în măsură să vă constituirii dreptului de ajutor portă amânare. Din a şasea zi tele creşterii au fost inechitabil divorţ. Recentul sondaj de opt-
redistribuite. Având ca princi-
nie indică, surpriză, contrariul,
informăm că după 1 ianuarie social, în 1995 se instituie taxa lucrătoare de la reluarea acti­ pal efect dispariţia „poporului O explicaţie ar fi că electoratul
1996 nu mai sunt solicitate chi­ de trecere, a frontierei, măsură vităţii, vor fi prelucrate şi ce­ de stânga" şi apariţia în forţă partidului de guvernământ, Prc.
valabilă până la 31 decembrie
tanţele în valoare de 15 900 lei 1995. Cei care au plătit taxa în rerile turiştilor ale căror nume 3 extremei drepte.- După cum ponderent rural se pare, a avut
(pentru turişti) şi 5 000 lei (în 1995 şi nu au efectuat călătoria de familie încep cu litere de la evoluează lucrurile, vremuri cel mai mult de câştigat în a-
A la L inclusiv, pentru ca în
cazul micului trafic). încetarea pot să Se adreseze pentru re- a şaptea zi lucrătoare de la re. bunc pentru stânga franceză nu ceşti ani: O altă explicaţie ar
plăţii taxei de trecere a frontie­ turnârea sumei Ia unitatea Tre­ deschidere să fie prelucrate ce­ vor mai veni prea curând, fi aceea că lucrătorii din regii,
rei se bazează pe art. 23 din zoreriei Statului de la care a rerile turiştilor ale căror hume La noi lucrurile nu s-au pe. mulţi şj bine plătiţi din sub-
Legea nr. 67/21 iunie 1995 în obţinut chitanţa. (I.P.) de familie încep cu litere de la trecut altcumva. FDSR-ul a câ.ş. venţii generoase de la buget, au
M la Z inclusiv. Acest program tigat alegerile cu un program de ‘ înţeles‘ de unde li se trage tui.
năst trea.
de lucru va fi în vigoare până stânga, axat pe" protecţia socială - Să fie’. ifîOmânia atipică? Nu.
şi crearea de noi locuri de mun-
Pentru că fenomenele ca cel din
Să-i ajutăm pe sinistraţi! vor fi rezolvate toate cazurile că. Franţa sunt vizibile şi la ML
restante.
Constrângerile economice dar
Relaţii suplimentare pot fi şi politice, atât interne cât şi Trebuie deci, ca poporul de
(Urmar* dm pag lj In fiecare num ăr de ziar vor obţinute telefonic la numărul externe au impus Guvernului o stânga să-şi găsească partidul
fi publicate numele depunători­ politică de dreaptă. Politică ce pe măsură.
Post din Căian, Geoagiu, Si- lor în acest cont „Inimi bune !“. •1-210 40 42, interior 313.
meria, Ilia — între orele 8,30- - Vă mulţumim şi vă dorim să­ JtfW W W fjv v y v v v v w v wwiifMWWvuvvavwwyMv y u ra N v A m rn v .V A V .v .v r.v .-.W A V .V .v .v ." J î.-A
1 2 . 0 0 . nătate, fericire si inim ă bună, fetiţă de 9 ani, intenţionând s-o
Agenţii economici care vor să de a ajuta pe oamenii afectaţi Se parc că prin alte locuri omoare, însă au renunţat, făeân-
contribuie cu bani la ajutorarea de năpasta puhoaielor ! violatorii n-au zile multe de trăit. LI S-A TĂIAT CAPUL du-ii-se milă de ea, întrucât-Vic­
celor loviţi de' inundaţii — pot Prim ii depunători în contul Recent, în Arabia Naudită, ALI tima le-a jurat că nu.-Va spune
depune sumele în aceiaşi cont „INIMI BUNE" au fost: dl PO­ SULTAN BUZKASHI (28 de ani) PENTRU VIOL la nimeni ceea cc i-au făcut şi
— redacţia ziarului obligându.se şi SALAM DALEM KASAP (41 au abandonat-o in deşert.-
să publice reclame gratuite pen­ PA NICOLAE, pensionar M.I.; de ani), pentru violul comis a- .CC) ‘ doi odioşi violatori au de­ Cei doi violatori au fost exe­
tru acele societăţi depunătoare. dl VALERIU BARGAU — scri­ supra unei fetiţe de 12- âni, au clarat că nu şe aflau la prima cutaţi în faţa publicnluL
Deci faceţi un gest omenesc şi itor; dl DENA STELIAN — fost executaţi prin tăierea capu­ ispravă de acest gen, în urmă
contribuiţi în acelaşi timp la scriitor şi ziarist; dl CQRDOŞ lui. înainte de a li se tăia capul, cu câteva luni, dezvirginând o D. NERO
bunul mers al firmei Dvs. IOAN — pensionar.
Profeţiile Iui Nostradamus Săteanul Miren Munteanu din Boiţa
(Urmare din pag. 1) stata că o parte din această
jîrofeţie este deja împlinită. Con­ a profeţit că va nuri in aceeaşi zi cu Ceauşescu
luarc-aminte, - istoria Egiptului. flictul izbucnit în Iugoslavia,
Această ţară a ajuns la un mo­ constituie semnalul premergător ( Urmare din pag. 1) de plecare - mă bucur că reuşesc reuşit sâ cunosc unele din preo­
ment dat Ia apogeul dezvoltării marelui conflict anunţat. Prin- să-l prind pe domnul consilier cupările acestor oameni din ini­
ei şi apoi a început declinul, tr.un catren, Nostradamus ne Preparare" Boiţa. Le spun mo­ înainte de a se duce la biserică ma muntelui, care sunt deopo­
capitalele mutându-se pe rând anunţă că focul războiului nu tivul prezenţei în satul lor. Fap­ pentru slujba de Bobotează şi trivă, mineri, crescători de ani­
la: Abydos, Memphis," Teba, Ta- se va stinge încă. El spune: „In­ tul că doresc să aflu câte ceva un parastas pentru cineva din male, agricultori- Acest lucru mi
nis, Alexandria, toate aceste vazia se apropie, venind din­ şi despre renum ita Mină şi U- familie. se dezvăluie mai bine poposind
oraşe transformându-se treptat spre Slavonia/ Cetatea învechi­ zină de Preparare Boiţa îi bu­ la familia LEONTIN şi TAT1A-
în ruine. în sfârşit, astăzi, ca­ tă ruinând/ Forturi pustiite îm. cură, spunând u-mi din capul lo­ Domnia sa, îm preună cu IOAN NA MUNTEANU, precum şi la
pitala Egiptului este la .Cairo! pânzind Romania/ Dar 'marea cului că în acest sector m iner MOGA, aflat de serviciu la U- mama soacră a acesteia, doam­
Dar cine ştie?... flacără nu se va stinge". Boiţa-Haţeg, Sucursala Minieră zina de Preparare, îm i descriu na Iulia, Sunt impresionat aici de
O altă previziune de care vor. Slovenia este vechiul nume al. Teliuc, Poiana-Ruscă, ce are un pe scurt, drum ul urm at de m i­ gospodăria lor, dar mai ales de
beşte Nosiradanius ş i" pe care Croaţiei. Lanţul de m unţi care efectiv de aproape 400 de m un­ nereul neferos extras din mină, o istorioară adevărată despre
astăzi o cunoaşte toată lumea, domină oraşul Sarajevo, unde citori, lucrează în m ină sau u- pirita, cu peste 17 elemente ne- bunicul MIRON MUNTEANU,
este aceea că pentru luna iulie sârbii şi-au instalat artileria zină, cel puţin câte un membru metalitere în conţinut, dintre a- om aprig şi priceput, decedat la
din 1999 se anunţă o mare in­ grea se numeşte „Romania pla- din fiecare familie a satului (84 cestea mai im portante după se­ 87 de ani.
vazie musulmană. Apoi, musul, n ina“? Armate străine se vor de familii), dar şi din localită­ parare ca produs finit pentru
manii vor deţine suprem aţia în apropia de Croaţia (Nostrada­ ţile : Răchitova, Ciula Mică, Copşa Mică şi V alea Călugăreas­ El spunea cu ani în urm ă fa­
lume, vreme de un mileniu. Ei mus prevede deci gestul Fran­ Ciula Mare, Vălioarca, Tuştea, că, fiind zincul şi sulful.. Dru­ miliei şi sătenilor care îl res­
subliniază, cu exactitate anul ţei). Distrugătorul (un şef sârb?) mul am intit are urihătorul curs: pectau : „Eu voi m uri când va
1999 şi nu 2000. Trebuie preci­ va ruina .adevărate oraşe (Sa­ Toteşti, Densuş, Unirea etc. Cel mină, vagoneţi, siloz, bandă muri Ceauşescu". Şi incredibil,
zat însă, că toate profeţiile lui rajevo, al cărui vechi nume fera mai bine însă îmi spun ei; la transportoare, maşină de eonca- în ziua când Ceauşescu a fost
Nostradamus au valoare . doar , Bosna-Serai). Bosnia va fi de­ fel şi doamna Gheţâ Păran, în­ sat, moară de măcinat, ce re­ împuşcat, a decedat şi el. „Iar
pentru creştini,, fiind însă fără vastată şi nu va stinge focul tâlnită pe cale ceva'm ai încolo, zolvă „fineţea" minereului care păm ântul şi averea ce o aveţi
efect asupra popoarelor de cre­ războiului. O anum ită ţară is­ este să vorbiţi cu domnul con­ ajuns în stare de emulsie este fiecare, continua bătrânul, O veţi
dinţă diferită de a noastră, cum lamică, îndeosebi Turcia, ar -pu­ silier PETRU PARAN. El lu­ mai uşor separat în celulele de primi înapoi". Şi aşa â fost,
ar fi evreii sau chinezii. tea în cele din urmă, să fie crează în m ină şi locuind în separare, cele două conducte ce mulţi din Boiţa gândind O-se a-
Profeţiile Iui spun că războ­ antrenată în această luptă aprin­ satul nostru, are răspunderi c- direcţionează produsul finit, zin­ cum la el ca la un profet, chiar
iul va începe înainte de anul să din centrul Europei. conomice şi politice din partea cul şi sulful, în- silozurile de ex­ de la rându-i, cum zic unii ca
1999 şi -va continua şi după. Da. prim ăriei comunei Răchitova de pediere spre beneficiar. fiecare, a avut şi el păcatele
că privim puţin în jur vom con­ (Va urma) \ care aparţinem . Aflat pe picior Intr-o zi de sărbătoare, am sale.