Page 2 - Calauza_1996_308

PROFEŢIILE LUI NOSTRADAMUS
7Itatta%
ÎN NOUA INTERPRETARE A LUI JEAN-CHARLES DE FONTBRUNE
(Urmare din nr. 305, 306, 307) cereşte oraşul Avignon după ar distruge planeta. De aceea Un fel de panică în dragoste
ce Roma l-a primit cu veşti pli­ prudenţa trebuie să fie mare in
„In timpul celui de-al ne de amărăciune. Un mesager aceste timpuri. Reîntoarcerea
cincilea al ambasadei va pleca la Ca- creştinismului la Ierusalim ar fi Nu era nici toamnă, dar nici iarnă. O tânără domnişoară
— un mare Hercule — nino, după ce Carpentes va fi un' prilej de reînnoire spirituală trecut printr-o noapte albă, neputându-şi lua gândul de la ă
Templul va cădea luat prizonier de către un ge. care ar putea aduce sfârşitul pe. 'târârea prietenului de a pleca a doua z i. la Mănăstire. Se trezi
sub mâna belicoasă". neral al drapelului roşu şi ne­ rioadei materialist-destructive a buimăcită şi ochii ei mici şi strălucitori scoteau la iveală • M k -
gru. Numeroase ţări islamice omului. De aceea şi aceste pro­ nire. Când puse ochii pe ceas, constată că e târziu şi o să în­
Acesta este un alt catren în au roşu şi negru în drapelul lor, feţii ale lui Nostradamus, vin târzie la serviciu. Norocul domnişoarei că mica întârziere n-a
care templul simbolizează Bise­ cum ar fi: Irak, Siria, Libia, să avertizeze omul asupra gre­ fost observată, dar „disperarea“ ce o cuprindea o trăda că, ceva
rica. Şi cum s-ar putea interpre Egipt, Sudan şi Yemen. Dar şelilor pe care este gata să le i se întâmplase. „Ce ai, dragă, zise o colegă ?“. „Ce să am ? Trec
ta acest catren?! In timpul ce care dintre ele va fi, oare? facă. Pentru că de urmările a- şi eu printr-o Zi nefastă. Sunt un pic necăjită. Atât". Pe la orele
lui de.al cincilea (regim rep După distrugerea Parisului, cestor greşeli se va face singur amiezii a sunat telefonul. „Cit domnişoara... vă rog". Cea căuta­
bliean) un rege va dori 'să el Nostradamus anunţă distrugerea responsabil, riscând distrugerea tă prinde cu sfială receptorul. „Alo", „Ce faci dragă ?*. „Ce să
bereze Biserica (Roma). Din Romei şi reîntoarcerea creştinis­ propriei sale specii. Dar va as. fac, încă n-am plecat. Am putea să ne întâlnim astăzi ?". „Cu
tr-un alt catren aflăm că „Ma mului ia originea sa, ceea ce culta el oare aceste avertismen­ mine, nu", a venit replica domnişoarei. Peste toată convorbirea
rele Chyren- vă cuceri oraşu înseamnă că se va reîntoarce la te? Destinul omenirii stă astăzi s-a lăsat liniştea. A urmat iar o seară şi o noapte. O vreme de
Avignon,/ In timp ce Rom . Jerţisaiim. ,. , in mâna câtorva şefi de state. scormoneli prin suflet. Nu putea să înţeleagă gestul şi cuvintele
luptă cu .disperare./ Un luptă Desigur că, ideea unui al trei­ Cheia dezastrului este la voia celui în care crezuse aşa de mult. A doua zi, aceeaşi colegă o
tor pleacă .la Chanignon/ Ia lea război mondial nu este pen­ lor. De ei depinde dacă închid descoase. „Ce ai, dragă. Nu ţLa mai trecut necazul ?“. Întrebarea a
Carpentrans este luat de duce. tru nimeni îmbucurătoare. EI ar sau deschid furia oarbă a de. ! rămas fără răspuns. N.au trecut decât câteva minute şi iar a
le negru şi roşu”. Interpretarea devasta un şir întreg de oraşe zastrului. j sunat telefonul. „Cu domnişoara... vă rog". „Alo, -dragă, azi, tre­
lui sună astfel: Marele Henri cu- şi ţări, ar pustii dacă nu chiar DARIA DUCA buie să te văd. Nu mai plec unde ţi-am zis; fiindcă nu avem su­
ficiente materiale să facem reparaţiile la clădirea mănăstirii".
La aceste cuvinte ochii tinerei domnişoare s-au luminat. Au că­
C O M U N I C A T pătat strălucirea de altădată. Parcă erau cei mai frumoşi ochi
Toate ofurile s-au
din lume. Jucau privirile ca nişte aluniţe.
Voci din public La cererea filialelor MER : Bucureşti, Bucureşti Sectoare, S.A.I., stins. Panica a trecut.- Au urmat zile de vis. Un revelion frumos,
petrecut cu alţi tineri. Timpul dragostei să-i poarte departe /
Bistriţa Năsăud, Constanţa, Vaslui, Iaşi, Prahova, Teleorman, Hu­ M I HON TIC
TRADIŢII, OBICEIURI, nedoara, Vrancea, Dîmboviţa, Olt, Argeş, Ialomiţa, Harghita, Galaţi,
SENTIMENTE Vîlcca, Buzău, Mureş, Sălaj, Brăila care înglobează peste 75 la
sută, dl EDUARD-VICTOR GUGUI, PREŞEDINTELE PARTIDULUI
Relaţiile Intre oameni, cu­ MER a hotărât să reconstruiască împreună cu aceste filiale un P.D.S.R.-ul la mineri acasă
nosc o bogăţie'nemăsurată de adevărat partid ecologist naţional, care să reprezinte aspiraţiile
forme, eie stabinndu-se atât electoratului ecologist din România, sub denumirea PARTIDUL PDSR şi.a pornit campania dl prim-ministru • Jocul de ac­
în procesul muncii, cât şi in ECOLOGIŞTII (MER). electorală in judeţul Hunedoara, ţiuni „în două capete" al dlui
viaţa de familie, în raport T o t. ceea ce s-a -votat după retragerea acestor filiale din Con­ începând cu Valea Jiului. Ieri, Funar a început să ne cam o-
cu persoane cunoscute sad siliul Naţional din 27. 01. 1996, orele 18,00, nu este statutar, neîntru- 1 februarie, dl ADRIAN NAS- bosească • Ovidiu Muntean nu
necunoscute. Gândurile unor nindu-se cvorumul de prezenţă de 2/3, conform art 25 din statutul TASE, liderul acestui partid, în­ este o problemă politică, ci
oameni la 'început de an, sunt MER. soţit de dl DORU IOAN TA- una tehnică. De aceea, in
influenţate de tradiţii, obice­ Filialele semnatare ale acestei declaraţii sunt continuatoarele RACILĂ şi dl MIRON M1TREA, acest moment nu ne interesea­
iuri şi nu în ultimul rând de de drept ale MIŞCĂRII ECOLOGISTE DIN ROMANIA. au fost întâmpinaţi de mineri ză. Nici dânsul nu este vinovat
sentimente. EDUARD-VICTOR GUGUI, şi de majoritatea oficialităţilor că a fost atras in acest joc, dar
Iată câteva gânduri „din preşedinte .
I judeţene intr-o autentică atmos­ este vinovat că nu s.a consultat
public", adresate- semenilor, m • mm> 0 mem 0 mmm 0 mmm 0 0 mmm 0 mmm 0 ^mm 0 mmm 0 * ■ » • mmm • 0 mmm 0 mmam m m feră de sărbătoare. Oaspeţii au şi cu noi • Chestiunea validităţii
| acum la început de an, de- avut mai intăi o întrevedere la acestei numiri o poate face doar
* sigur, sub salinul unei înalte Vădim sau Mâgureanu? lig a Minerilor, cu dl MIRON ministrulâinterimar sau viitorul
* purităţi morale, aceasta In COZMA, apoi o întâlnire cu ministru desemnat al telecomu­
t pofida faptului că, au trecut (Urmare dm pag. 1) reanu, că pe dl C.V. Tudor ştim membrii marcanţi ai PDSR-ului nicaţiilor • PDSR nu doreşte să
* deja câteva săptămâni din 'că face lunar. din Filiala Hunedoara. La am­ „scape” de PRM (în contextul
| 1906. Sunt gânduri ale unor ce bani îşi fac studiile, tocmai Părerea mea este că V. Mă- bele, presa nu a avut acces. Dar alianţei) dar colaborarea poli­
* conducători de societăţi şi nu acolo şi ce sacrificii face în gureanu trebuia să îşi dea ime­ la conferinţa de presă ce a ur­ tică cu acest partid nu ne mai
I numai, care ne fac pe această schimb „tăticul". Statelor Uni­ diat demisia, cel puţin de ru. mat, s-a declarat: ADRIAN interesează. Noi suntem pentru
* cale o invitaţie de a vizita te? Pe lângă cheltuielile cu „co­ şine dacă din alte motive nu o NASTASE • Vizita în Valea o politică civilizată, «cu limbaj
| unităţile pe care le conduc, pilaşii" şi-a mai construit la face, este o ruşine de a mai Jiului face parte -din programul adecvat • Politica noastră actua­
J în dorinţa ca cei care le tre- Poiana Ţapului o enormă vilă conduce o asemenea instituţie şi turneului politic al PDSR, în lă este de a colabora cu toate
cem pragul, să le devenim de cca 2 miliarde lei plus o al. regret sincer că în ţară nu sunt vestul ţării. In cadrul Întâlnirii formaţiunile sindicale In măsu­
Îcolaboratori şi de ce nu, be­ tă vilă mare în Bucureşti. Pe mai mulţi ca V. Tudor, oameni s-au pus mai intăi in discuţie ra în care acestea o doresc şi
neficiari. care salariu? La TVR în loc să cinstiţi, patrioţi şi buni creştini.
I unele chestiuni in legătură cu ele • MIRON COZMA — legă-
Sistematizând gândurile a- se disculpe îl discută pe sena­ Fiind un ziar independent, am colaborarea dintre partid şi Li­ tura dintre PDSR şi organiza­
minţite, acestea ar f i : „Con- torul C.V. Tudor. Câte, Cine a încrederea că veţi publica cele ga minerilor • Destituirea minis­ ţia sindicală pe care o conduc
{ ducerilor administrative, le- Creştinilor a dat dl V. Măgu- scrise de mine. trului ADRIAN TURICU, va a- este un început de alianţă • Am
* gislative şi executive ale ju­ fecta într-o anumită măsură re­ dat prilejul tuturor partidelor
Ideţului şi municipiului, sâ- laţia dintre PDSR şi PUNR • ca să se apropie de noi, să ne
î lariaţilor firmei amintite, fa- IMPORTANT PENTRU ISTORIA NEAMULUI Acesta din urmă a cretă o sta­ ofere ceva, dar numai PDSB-ai
| miliilor acestora, tuturor clien- taliu pentru Complexul muzeal re de ambiguitate prin modul a făeut-o • Alianţa vine ca o
In ultima şedinţă de lucru.
» ţilor şi partenerilor de, afa- Consiliul judeţean s-a Întrunit Cetate Deva. După toate proba­ cum s-a făcut desemnarea In concluzie finală la conlucrarea
I ceri, cunoscuţilor şi prieteni, spre a discuta şi a supune apro­ bilităţile, In sensul celor «fixa. funcţia de director ROMTELE- bună cu guvernul a Mineritul
î lor „M ULTA SANÂTATE.BU- bării {danul de urbanism şi a- ta te, vom avea peste câţiva ani, COM a dlin OVIDIU MUNTEAN din România nu pbate fi desfiia.
| CURIE, ÎM PLINIREA DO- menajare teritorială a judeţului. două puncte de atracţie turisti­ • Ministrul Turicu a operat ţat ca şi când ar fi o cameră
* RINŢELOR, UN GÂND BUN, Două au fost direcţiile principa­ că majoră, ce vor pune in va­ schimbarea fără consultarea cu pe care pui lacăt şi gata. (MX.)
| PROSPERITATE ŞI FERICI- le puse in discuţie in acest sens: loare — după cum merită —
I RE". Planul urbanistic de detaliu locuri deosebit de importante
j Dar iată şi semnatarii - a- pentru Panteonul Moţilor la Ţe. pentru istoria neamului Viol eu degetul
I cestor gânduri: OLGA DO- M ARIANA PANDARU
* NISA (S.C. TAM ARA SPORT- bea şi Planul urbanistic de de­ ( Urmare din pag. I) păcate cu proasta asta!" ŞI,
I COM S.RX. Deva), ANA „Sluga", alias Ionuţ Georgescu,
’ HANGIU şi AURELIA STAN- plângea, dar n-avea cui. Mas­ a trecut la executarea „porun­
; CESU (S.C. ACOMA S.R.L. A fost prins de poliţie culul intrase-n călduri, simţea cii" nababului, folosind degetuL
i'Deva), farm. IU LIA HAMZA nevoia „descărcării". Intre timp, „Bă, să n-o vătămi, că te coto­
* (S.C. IU LIA FARMACIA dincolo d« fereastra fără perdea nogesc!".
î S.R.L. Hunedoara), M ITRITA se opriseră „spectatorii", trecă­ Nu se ştie unde s-ar fi ter­
la
I ŞTEFAN (aC. APRODCOM chiar de ziua lui ■ n tori de ocazie, asistând la sce­ minat „verificarea" cu -deştul"
| S.R.L. Deva — cu un viitor GHIŢA DANIEL, de 25 ani. radiat) şi neinmatriculat Fapta nă. „Te rog, crede-mă, sunt cum a vaginului fetei dacă nu inter­
| magazin pe bulevardul Cor. din Deva, a fost depistat de pa­ a fost comisă exact in şina lui, m-a făcut mama! Cruţă-măl“ O venea poliţia. O scenă terifian­
* vin din Hunedoara), M ARIA trula poliţiei rutiere din Deva de naştere — ÎL OL 1990. Fapta clipă, „taurul" înfierbântat şi tă în feţa a 18 spectatori, căro.
I DUMA (S.C. COMRODSTAR în timp ce conducea an auto­ intră sub incidenţa legii penale pus pe fapte mari, a părut că-şi ra le-a lăsat imaginea dezgus­
! S.R.L. Deva), MIHAI PAUL turism marca MAZDA, cu nu­ şi se pedepseşte cu tneb*soare. revine, ordonând: „Slugă, treci tătoare a unor brute cu chip do
| DUMA (S.C. MICHAEL EXI- măr fals de circulaţie (2 HD-4242 (E.O.) şi verific-bl Vreau să nu-mi foc om.
* CO S.RX, Deva), ESTERA
I GRUBER (S.C. COMEX IN-
1 DRA S.R.L. Deva), JEFLEA
î VIRGINIA şi VIORICA SU- OFERTA DE LUCRU „Suntem decişi să ieşim din chingile blocajului financiar"
| CIU (S.C. ALIM TURN S.R.L. Caut societate serioasă (sau un
* Deva) şi conducerea societă- meşter priceput) pentru lucrare
I ţii ADI & VALI (unitate de încărcat pereţi interiori la . (Urmare din pag. 1) ma de proprietate, aceasta cu cu apă — respectiv echilibrare
! aflată lângă restaurantul bloc, apartament 4 camere. In- toate riscurile. Continuăm dru­ — presiune pentru municipiul
Pentru
S.C. SI.
mul pe linia privatizării, a creş­
Hunedoara.
t „Gambrinus“. Hunedoara). formaţiii la telefon 615545, după tăţi de informatică, proiectare, terii competitivităţii noastre prin DERURGICA S.A. reparaţia C0k
lucrări de laborator, import-ex.
A consemnat
ora 20. Sunaţi numai dacă pre.
IOAN VLAD zentaţi încredere I port; şcolarizare, calificare, cul­ calitate, preţ, termene. Aceasta, pitalâ la furnalul nr. 5 şi in­
\ I tură şi sport în bazele proprii. mai ales că avem cerinţe tot stalaţia de turnare continuă la
Rep.: Spuneţi-ne cum s.a de­ mai mari pentru lucrări în străi­ O.E. II, ambele lucrări cu teiw
butat în anul 1996? nătate în domeniul în care sun. mene de finalizare in acest an.
PREŢURI ÎN PIAŢA AGROALIMENTARA DIN DEVA tem abilitaţi de Institutul S.L.V. Ne gândim la continuarea ac.
Dl ing. Doru Gaiţa : In pri­ MUnchen pentru a executa In
Produse lactate: Lapte — 1200 Alte produse: Mere — 1000- mul rând suntem decişi să ie­ tivităţii cu metode eficiente şl
lci/litru; smântână — 3000 lei/ 1200 lei/kg; struguri — 4500 lei/ şim din chingile blocajului fi. Europa construcţii şi confecţii .implementarea lor in practică
metalice ou tehnologii şi perso­
borcan de 800 g; brânză oi — kg; roşii de seră — 4500-5000 nanciar, care la nivelul firmei nal propriu. pentru creşterea eficienţei fie­
700o lei/kg; brânză vaci — lei/kg; varză verde — 700 lei/ noastre se ridică la zeci de mi­ cărui angajat De asemenea,
2000-4000 lei. kg; varză murată — 1500 lei/kg. Rep.: Ce vor lucra construc­ continuăm aplicarea planului de
Produse rădăcinoase : Morcovi Flori: Frezii — 1000-2000 lei liarde de" lei şi asta prin con­ torii în această perioadă şi nu afaceri care vizează următorii
— 600-800 lei/kg; ceapă — 600. firul; Trandafiri — 3000-5000 lei tinuarea politicii economice în­ numai? zece ani. Şi încă ceva. Avem o
800 lei/kg: usturoi — 2500 lei/ firul; Cale — 2000 lei firul; cepute în 1994—1995. Suntem In DI ing. Doru Gaiţa: Lucrările deviză proprie: „să privim fir­
kg sau 500 lei/grămadă: cartofi Gerbere — 2500 lei firul; Ga­ perioada ajustării programeloir sunt multiple şi ample dar de ma, din punct de vedere al com­
— 1000-1200 lei/kg; arpagic — roafe — 1000-1200 lei firul. valorice şi fizice la beneficiarii o importanţă deosebită ar fi ce­ petitivităţii peste zece ani, ca
2500 lei/kg. --------- ----- ^ EMANUEL C. nesolvabiii, indiferent d§ for. le de termoficare Si alimentare şă fie yiabilă în anul următor"»