Page 2 - Calauza_1996_316

POST RESTANT Cum sâ ne
M AX IM E ; Dacă vă prezentaţi ajutată de un colectiv de asisten. găsim prietenia?
mui exact identitatea, ca de alt­ te 'harnice ţi pricepute, la „ti­
fel boala la care vă referiţi, mona" activităţii lor afiândn-se
ne-ar fi ajutat la o documenta­ M ARIA M1IIALACHE, In Cali­ Ştim cu toţii că în oraşul nos­
re mai operativă. Cu toate aces­ tatea sa de asistent şeL tru şi întreg judeţul sunt atâtea verzi
tea datorită faptului că, atât Aici, se tratează afecţiunile persoane pline de singurătate
dvoastră cât şi mama, sunteţi renale, grave, şl nu numai, când care au nevoie de un prieten
cititoare pasionate ale săptămâ­ ne gândim la rezolvarea unor sau de un partener(ă) de Viaţă. Prin cărţile şcolare de altădată circula o mică povestioară.
nalului „CĂLĂU ZĂ", vă comuni-, intoxicaţii cu substanţe dializa- De aceea dragi pensionari, dacă Un părinte simţise că uniţi dintre băieţi e leneş. Nu-i place mint­
căm : La Spitalul municipal Hu­ bile. pentru internare este ne­ aveţi în fam ilie, printre rude şi ea şi nici nu prea cunoaşte uneltele agricole, tntt-una din Ztte,
nedoara există un Centru de he- voie de bilet de trimitere, cu prieteni oameni de afaceri, pa­ l-a invitat să-i aducă o greblă, la care odrasla a rostit că «ut ştir
specificarea diagnosticului. Amă­ troni care să ne vină în ajutor ce-i aia. Tata, nu s-a lăsat şi l-a invitat să-i apese colţii cu pi­
modialîză, condus cu competen­
nunte puteţi cere ta telefonul pentru a organiza un club. o sa­ ciorul, moment, in care unealta s-a ridicat ca Un arc, loofndU I
ţă profesională deosebită, de că­ «$4/713820 — interior 220. lă, un local sau o bibliotecă pen­ în frunte. Din acel impact al cozii de greblă cu fruntea leneşuhă
tre medicul TA TIA N A ŞUIAGA. IO AN V L A I) tru a putea mai cu uşurinţă să au rezultat stele verzi, tată, cum această mică povestioară încear­
ne cunoaştem în jurul unui pa­ că să facă un fel de educaţie a muncit Recent, renumitul ptimar
har de cola, de bere, unei ceşti ai Clujului, GHSORGHE FUNAR, {şi dezbătute din ttbu grifa
de cafea sau a unei cărţi său pentru treburile gospodăreşti ale urbei; propunând printr-o notă;
„Călăuză** la Universitatea ! reviste şi în acordul unei muzici câteva perle ale noului „stil de muncă”. Să dispară indicaţiile
plăcute, ar fi bine, preţioase. Să se reducă numărul cela,ţr 'cate supraveghează sau
„Constantin Brâneuşl** 1 O dată de două ori pe săptă­ fac pe şefii celor mult mai puţini cate lucrează. Dar, cea moi
mână, este avantajos şi pentru
In ziua de 4 aprilie a^, la Universitatea „CONSTANTIN ţ patron şi pentru noi, căci In fe­ tare propunere este cea cu scurtarea cozilor de lopeţi, greble,
SRANCUŞI* din Tirgu-Jiu, sub auspiciile firm ei „MARATON**, 1 lul acesta ne cunoaştem mai cu h&rleţe, mături, pentru ca aceste unelte 'să nu mai poată Siuji ‘fia
editura „C ĂLĂU ZĂ" va prezenta romanul „SEARA CÂND A P A . 7 uşurinţă unul pe celălalt şi pu­ m ijloc de Sprijin pentru cei ee ar trebui să le folosească la lo­
RE LU NA", aparţinând scriitorului RADU LlV fU BARDAN, cu ţ tem lega o prietenie sau ar avea curile de muncă. Deci, de, acum, gata eu rezematul. Gata, cu şip»
o prefaţă aparţinând scriitorului DARIE NOVÂCEANU, am ba- ţ şanse de a-şi reface viaţa prin cui muncii, şt al accidentelor. Dar, mai ales gata cu numâvfcf le­
saborul României in Regatal Spaniei. i căsătorie. Aşteptăm propuneri şi neşilor. La drept vorbind unH au luat in derâdere aceste „mă­
Ifniunwl va fi prezentat de profesoral universitar doctor 1 oferte la buna noastră „C ĂLĂ­ suri", dar omul poUtlc Gkeorghe Funar a dovedit că iubeşte Ut­
GRIGOKE OBONDOi, GEORGE MANONIU, ANTONIE DUM A- \ UZĂ". erul bine făcut. Curăţenia şi aportul zUnic kt treburile gospodă­
RESCU ţi VALERIU BARGAU. ( Vă mulţumesc. reşti Dovada ? Oraşul Cluj arată ca scos din cutie.
T. M I H AI Alte stele verzi se pot isca din curajul unei doamne care şi-a
anunţat pretenţia de a candida la tWbil de preşedinte aţ ţării.
Până acum Semnăturile obţinute pentru a a susţine nu Suia pe
măsura curajului. Democraţia permite thulte lucruri. Mari.
PARTIDUL ALIANŢEI CIVICE Mărunte.
In opinia PAC, actuala criză tre costuri şi preţuri Va fi com­ MIRON ŢJC
economică şi gravele sale con­ pensată integral prin reducerea
secinţe se datorează amânării ne- DECLARAŢIE impozitului pe salarii şi prin ma­
justificâte a privatizării şi de- jorarea cotei de CAŞ ţ
monopolizării economiei, a con­ 5. Eliminarea repetatelor trans­
voiului de către stat a preţuri­ „totul la centru", ponderea trans­ feruri de resurse de jos în sus Hunedoara —
lor şi subvenţionării unor pro­ ferurilor în totalul veniturilor şi. de sus în jos prin acordarea
duse si servicii, a creşterii exor­ Guvernului este de 13 % 1 autorităţilor locale a dreptului
bitante a aparatului birocratic de a folosi ca resurse financiare
In acest context, PAC consideră
ai Guvernului, precum şi a bL că stoparea declinului economic proprii o parte din veniturile
percentralizârii finanţelor publi­ provenite din impozitele pe sa­
ce. implică următoarele amendamen­ larii şi pe profit (în medie 10%) ; curi. Se preconizează un sistem
te la Legea proiectului bugetului
Din păcate, politica fiscal-bu- 6. Reducerea cheltuielilor afe­ de abonamente, beneficiarii a.
getară avută In vedere de Gu­ de stat pe anul 1998: rente- ministerelor şi prefecturi­ Vântul spulberă mormane de cestor parcaje, inclusiv dintoe
vern pentru acest an este ia fel 1. Reducerea impozitelor pe lor cu cel puţin 10%. ambalaje provenite de la bou-' blocuri, pot plăti o taxă pentru
de periculoasă ca şi cea practi­ salarii cu 50 % ; Modificarea Legii proiectului tiquri, nimeni nu suferă, decât spaţiu, iluminat, inclusiv rezi­
cată in anii precedenţi. Astfel, 2. Majorarea actualelor cote de bugetului de stat pe 1996 prin înjurând, dar nu-şi trage de mâ­ duurile de la reparaţii ad-fioc.
conform proiectului bugetului de CAS cu 10% ; includerea acestor amendamen­ necă concetăţeanul. Domnul prim ar Mariş spunea
stat ponderea subvenţiilor, a pri­ 3. Scutirea de impozit â ve­ te âr avea următoarele conse­ Culmea, toţi afirmă că „SUN­ că în Italia;'de pildă, fiecare'plă­
melor şi a dobânzilor aferente niturilor firmelor destinate mo­ cinţe : TEM LIPSIŢI DE CIVILIZA­ teşte 1506—2030 lire penfru ’Mi­
datoriei publice în totalul veni­ dernizării echipamentelor şi teh­ — o uşoară creştere a venitu­ ŢIE", dar eu asta şi-au făcut da­ cul din parcaj. Parbrizele (M tt
turilor va fi de 25 %, pondere nologiilor, respectiv sponsoriză­ rilor reale; toria 7 Sunt Urgente lucrările pline de am enzi. lipite pe n a-
mai mare deeât cea a cheltuie­ rii activităţilor de cercetare, în­ — Creşterea numărului locuri­ specifice primăverii, plantări, re- şini. Primăria Nl| ÎNCASEAZĂ
lilor cu sănătatea <17 % ) şi e- văţământ şi protecţie socială fi­ lor de muncă ; vopsiri, covoare florale. ICSH PARC AR Ă te Hunedoara.
gală cu cea a cheltuielilor eu În­ nanţate de la bugetul statului; — reducerea risipei de resurse; lucră la staţie şi retuşuri zonă
văţământul şi cercetarea la un 4. Anularea subvenţiilor pen­ — atenuarea inflaţiei; verde. Există o Hotărâre a guverna,
loc. Pe de altă parte, datorită tru energia termică, transportul — creşterea veniturilor sta­ Cum afirmă domnul primar lui, nr'. privind CntnijWţla,
hipercentralizarii finanţelor pu­ fn comun, lapte, came şi pâine. tului ca urmare a majorării ve­ REMUS M ARIŞ, aspectul oraşu. dar deopuidata ea a
blice prin promovarea politicii In .aceste cazuri, diferenţa din- niturilor im pozabile; lui este jalnic şi singura şansă a nervi» ţfe ’tiţttbeb* părţi.
*—»—*—O-—*- — reducerea deficitului buge­ este să-l îngrijim cum putem. ‘ ţadeie blocurilor iru pot
te aşa, arată’ tot mai '
tului statului; Pe hdui Corvin, probabil campion mai deprimante, mal
ÎN F A T A L E G II! — asigurarea unor resurse fi­ al murdăriei stradale din zona
nanciare suplimentare pentru centrală, gardurile sunt rupte, Măcar pe. arterele jxifectoaie,
protecţie socială, sănătate, învă­ Regia va face un efort prvutţu
Care sunt termenele ţământ, cercetare şi apărare. finmcd frigul, dor t-te plătit su­ pentru ajustări estetice. S tat
Drept consecinţă, in tarul 1b te* astei pentm lucrări. Ucde-s aşteptate şi dotări pentru gdaai-
car* nu «o r fi acceptate amen­ ş natid ornamental din centrul ci­
pentru depunerea damentele menţionate, PAC va DRAGOTA, despre unele retu­ vic. „Paştele să fie, sub acest
şl ca d l inginer
aspect, o sărbătoare", cere pri­
Proiectului de
vota Împotriva
buget propus de Guvern. şuri ale zonelor de parcări auto. marul. Să ieşim din «ea a p i
bilanţurilor contabile ? Colegiul Director al S lM necesare modernizări, pen­ lungă iarnă- eu un efort, torta
siv din partea noastră, st Cete-
Partidului Alianţei Civice tru un total necesar de 1900 to­ ţenitar.
Prin Normele metodologice ar. perţi contabili, contabili autori­ r / A v w < v - '« v w r w r w w v v w w v im r r iflW )W w »v w ftr .v w w a v a ^w v «nivwvrvv w v v v y u w e w v y
145166 din 4)5- 02. 1996, elabora­ zaţi eu studii superioare sau so­
te de către M,F. privind întoc­ cietăţi de expertiză contabilă. • In ceea ce priveşte
mirea, verificarea şi centraliza. Până la această dată vor de­ Gimnastica de înviorare excavuţiiter ia apropierea «to­
zea bilanţurilor contabile ale a- pune bilanţurile contabile şi u. tali ini Matei Corvin fin Ctoj-
genţilor economici pe anul 1995, nităţile cu personalitate juridi­ (Urmare din pag. I) fals Raport cu privire Ia situa­ Napoca, calificate de americani,
in aplicarea art. 31 din Legea' că din sectorul cooperatist şi ob­ ţia drepturilor tenului te Româ­ ca o jignire adusă minorităţii
contabilităţii nr. 82/1991 şi art. ştesc, care desfăşoară activităţi piti, Canalul 5 al televiziunii nia. Bănuiesc c i acest document maghiare, poate ne sugerează
■133 din Legea nr. 31/1990, s.au economice. franceze, care difuza zilele tre­ ar trebui să fie d c itn t de func­ autoriţ „Raportului* cum «ic fi
fixat termenele de depunere a In Normele enunţate se face cute Un reportaj dedicat copiilor ţionari cu o pregătire solidă, ca­ fost descoperite «narile toaW r*
bilanţurilor contabile. ^ culturale din Italia şl t o t d ă
precizarea că eventualele erori bolnavi din ţara noastră, pre­ re cunosc In amănunt fiecare
Aceste termene pentru and! constatate în contabilitate, după zentând România ca pe o „ţară ţarii analizată şi posedă infor­ fără sţpatari. Ca alto urni and*
1995 sunt: aprobarea şi depunerea bilanţu­ in derivă". Ce suntem noi, o maţii corespunzătoare privind is­ cu eto deşi rege a l i iig te id ,
Matei
Corvin este de origine
— până la 15. 03. 1996, agenţii lui contabil, vor fi corectate în banchiză din Laponia, un gheţar toria şi cultura acestor ţări. Dar,
economici care, nu au desfăşu­ anul în care acestea se constată, rătăcitor pe mările Nordului ? aceste informaţii şchioapătă fiind • română , _
N-am vrea să fim fii d to ţjii
rat activitate ; bilanţurile contabile ale exerci- Nu mai contează o istorie de mii pline de minciiuii, ceea ce pune celuţ care vede paiul din aciuai
— până la 29. 03. 1996, socie­ ţiilor anterioare nemaiputând fi de ani, nu mai contează frumu­ sub semnul întrebării „Rapor­ celuilalt, uitând de bârna dfirfr-al
tăţile comerciale sau alte Unităţi modificate. seţea fascinantă, a acestor me­ tul". său, dar fără falsă modestie Ro­
economice patrimoniale cu per­ Se mai face menţiunea că po­ leaguri, nu mai contează gene­ Se afirmă m secţiunea cu pri­ mânia a fost şi este an exem ­
sonalitate juridică pentru care, trivit art. 17, lit. g din L. 87/94, rozitatea şi nobleţea acestui po­ vire la România, că romii au plu de comportament european,
în L. nr. 31/1990 sau în HG nr. pentru combaterea evaziunii fis­ por creştin? Şi aceasta în para­ continuat să fie obiectul actelor' sfiit iu relaţiile co vecinii, e tl
980/1995, nu se prevede obliga- cale, nedepunerea bilanţurilor lel cu o presă duşmănoasă ro­ de discriminare, bărţuială şi bă­ şi In ritaţiite cu mi
vitatea verificării şi certificării contabile la termenele prevăzu­ mânească, care ne prezintă ca tăi-. Apoi că autorităţile au a. sale. Remănii nu sunt
bilanţurilor contabile de către te îh prezentele norme metodo­ pe un popor de criminali şi boţi, doptat o atitudine jignitoare faţă care ii tec
cenzori sau experţi contabili, logice constituie contravenţie şi zi de zi. Decalajul gigantic intre de aceştia, nnmindil-i ţigani şi itari, jertfe
contabili autorizaţi cu studii su­ se sancţionează cu amendă con­ imaginea României oglindită de nu romi. Titulatura de ţigan
perioare sau societăţi comercia­ travenţională de la 600 000 lei la mass.media şi realitatea de fapt există de secole f i toate lim bi­
le de expertiză contabilă ; 2 000 000 lei, iar în caz de infrac­ l-a făcut pe un străin aflat in le europene. Apoi celebra «p e ri
— până îâ 15 aprilie 1996, ţiune se aplică şi celelalte sanc­ vizită în România să exclam e: a lui Jchan Stearns se iptitu-
regiile autonome, societăţile co­ ţiuni prevăzute de legea mai sus „Cum, aveţi cale ferată? A veţi lează Voievodal Ţiganilor, nici­
merciale şi alte societăţi econo­ menţionată. telefoane ? Nu se poate, mie ml decum Romilor. E cazul să a.
mice patrimoniale cu personali­ Este de dorit să nu se ajungă s-a spus că sunteţi nişte sălba­ minţim că pe teritorial romă. irid luptei surde fiatte
tate juridică pentru care, în Le­ in această situaţie. Atenţie, deci, tici". nesc eliberarea ţiganilor din ro­ SUA. tar până acum e greu de :
gea 31/1990 şi 1IG nr. 980/1995, domnilor agenţi economicii Nu f»c parte din cei care să bie a început în 1844 şi s-a în­ ştiut rine a învins In confirm»-:
se prevede obligativitatea verifi­ se simtă jigniţi pentru că şi în cheiat in 1856, altfel spus, eu tarea pentru inctnderca sa fii mm <
cării şi certificării bilanţurilor CAROL BORA acest an. Departamentul de Stat circa zece ani mai. devreme de­ sau alta dintre sferele de fete;
contabile de către cenzori, ex­ — cconomist-cxpert — al SUA cu duşmănie prezintă un cât abolirea sclaviei' in SUA. fluenţă. __ _____— — ---- ---- J-