Page 3 - Calauza_1996_317

P a r t id u l, r o m â n ia m a r e n u s e l a ş a peste tim p

„Suntem un partid şi nu o ( I (Urmare din pag. t) lături de cclclultc nrme în linia
inlăi. Alte efective ale landar-
ferea jandarmeriei este data de meriei asigură ordinea şi liniş­
03. 04. 1850, când domnitmul tea publică în mediul rural, pa­
întâlnirea Filialei judeţ»*» dial n M • tromişti i Este foarte adevărat e i
Grigore
Alexandru
a Parfidntri •nnft- * vedere al celui a- Moldovei, vn domnitor ai epocU za şi apărarea conducerii poîi-
Gkica,
M a . N i M N ' habaf mai' colorat modeme semnează „Legiuirea tide şi militare a ţării, poliţia
eireulaţiet ff multe alte misiuni.
«fa M e­ doare mai muit decât un alt t i» , pentru reformarea corpului slu­ In 20. OS. 1919 U ngaria, căl­
' *fite
WW BV piryw u iPro k » fa r poate t i noi suntem jitorilor in cei de jandarmi". când clauzele armistiţiului, ata­
f i» * , seoatorM CsraeBa VMHm nişte oaasenâ hotărâţi să spună Această lege dă un statut iu. că cu nouă divizii Rcnvinia. Pen­
rit fc*n partidelor potftfce (in €0 ^0^tfiore0 c# ««IMfe- tecrorttnr pe nusne şi din acest ridic armei jandarmilor, defi­ tru apărarea ţării sunt mobili­
el actuală, îndeosebi a e- 'drftsn Jsa t —-*■ #»**?■ faadten^l assttv ne permitem acest limbaj. nind principiile de organizare zate şi efectivele •ie jandarmi,
JIV m*«~* ; m WW*. JnuByvtefl
t«i partidelor pe criterii et- te fapt W partid simbol st lup­ IM cri care sunt atât de ţinuţi şl funcţionare a jandarmeriei, care participă in componenţa ar­
„taipttfaţllle unei aseme- tei Împotriva a tot «a e cer apt şt din a n d motiv nu vor să vi­ pffneiptt ce caracterizează aceas­ matei active la operaţii,
to r fi dezastruoase p mârşav In această ţară*. . nă alături de noi, nu le putem tă armă şt-i dă personalitate După făurirea statutului naţio­
impune acest tucru. Şl nici nu-i
peufru unitatea şi suveranitatea In dialogul ce a Urmat cu pre­ dorim alături de noi. Pentru că proprie. nal român, tn condiţiile tinet c-
ştafetei M a la , deoarece legii», sa» din partea zfarUIuf nostru tn această ţară Sunt lucruri atât Inc® de la naşterea ei, jan­ conomii distruse de război, a
nwhk rori* partid pe criterii ri­ M . pus următoarea întrebare: de grave care trebuie spuse ro­ darmeria a fost considerată a integrării in viaţa tării a teri­
ale* legiferează inclusiv interi- — Uneori sunteţi catalogaţi ca mâneşte şi pe nume şl daeă nu armă de elită, legea precizând toriilor recent unite, Jandarme­
(ia de fifataM* a puterii politic* partid extremist, şovin, chiar se spun aşa el Ia modul delicat» „jandarmeria in teme statuturL riei t i revine misiunea de a
de eâtrn «ceste0 se Spuma te «*- fascist (după cum spuneţi şi dvs diplomatic, ele sunt nule. Din le este privită ca un corp din creea şi dezvolta un climat de
■ N aictl Alt punct al protestu- în apelul către Comisia ănridţ- acest- motiv no permitem. Aşa cele mai alese“, iar ofiţerii ţi linişte şi ordine publică tn mă­
W se îadreapti Împotriva Creş­ . că). Nu cumva Imaginea sesss aş potea s i v * sfanţ că şt d l pre­ celelalte ranguri fgredej, se vor sură să asigure siguranţa colec­
terii real» • prriurdsr la PTO- ta «ste întreţinu» de unii şl din şedinte Iliescu şi-a permis d alege din acei oameni, cel mai tivă. Dar nori negri se adună
dusele strict necesare, neSnan- cauza limbajului T spună j d i wiasiWIc”. Amin- vrednici, deprinşi cu puterea ar­ din nou deasupra Hotarelor ţă­
tsto de guvarn. (aţă de căderea t« colorat, la care adeseori dvs tifi-vă ş> cum scrie ten Cristrid, melor. rii. România este târâtă în edi­
ter «M l vartteinoasâ a Menadei T fa p a S t e « t « - Asta Ce limbaj De-a lungul tim pului fauiar- toarea evenimentelor, trupul ei
asţtottsfe şf faţă de sărâeia a. de cuvânt a l filia­ este ? Limbaj normal t meria s-a dovedit a fi o i m l sfârtecat de duşmanii cam ne
«tiS^Şl reală a majorităţii pojW- le i <fi ION URDA. răspunde: Oricum, uri suntem un partid de elită, un organism autorizat răpesc Basarabia, nordul Buco­
** Noi avem un limbaj (parte politic şi nu o ambasadă. cu care s-a putut imprima spi­ vinei, N-V TrensilvoniH ş» par­
MnnieuesL, printr-un apel colorat * Asta înseamnă că au­ ritul de ordine în stat. tea de sud a Dobraget f » doar
Comisiei Juridire a Se- tomat top ţiganii, toate (apte Legea jandarmeriei din 01. &4. două tuni ale tragicei vtrri a a-
Bomâniei, membrii (Hi- ţ j j n i . trebuie să fi» snperex- MARIANA PANDAKU 1850 este o lege de referinţă, a- mitei 1940.
vdni o însemnătate istorică, ca tn faţa aceste- şHnţcii popo­
punând bazele apariţiei unei noi rul român se ridică eu arma in
mână şi la 22 iunie 1941 începe
În fa ţ a legii Generalul arme şi constituind izvorul te­ războiul de eliberare a Basara.
oriei şi dezvoltării ei ulterioare.
Evoluţia ulterioară « jantlar- bei şi Bucovinei de Nord. Încă
din primele ceasuri ale luptei
incriei române este ?n sfrensâ sunt prezenţi la datorie şi jan­
Bilan la Haţeg legătură cu evoluţia politică şi darmii care vor săvârşi nume­
socială a României, aceasta fiind roase fapte de arme intrate in
in permanenţă adaptată pentru
ta Piaţa Unirii, din centrul *- istoria neamultti. Vă amintiţi
s dividende s-a scris mult, ziţia agenţilor economici o altă a face faţă unor cerinţe mereu
s-au efifaorat legi şi ordonanţe sună atrasă, impozitul pe divi­ raţului Haţeg, există omptasaia crescute şi Unor sarcini din ce doar unul dintre ele ţi anume
• sculptură, reprezentând
un
guwsroainentnle precum şi in­ dende. înfiorător zimbru care, dspâ pă- în ce mai complexe. Se pot des­ luptele purtate de elevă şcolii
ta
jandarmi de
de subofiţeri
strucţiuni pentru aplicarea lor. In prezent, prin Ord. Guv. nr. prinde, prin însemnătatea lor,
O » toate acestea „problema dL 2611995, la ari. 3, se stipulează: rerea noastră şi a numeroşilor câteva momente care marchea­ Drăgăşani, constituiţi in Deta­
vbfeftdetor" părea, până mi de­ „In cazul dividendelor distribu­ cetăţeni cu care am stat de vor­ ză această evoluţie. Astfel „Le­ şamentul Buterez (după numele
mult, controversată şi dtseota- ite, dar care nu au fost plătite bă, este cu lotri inoportună. gea puterii arm.ate“ din 1868 dă cpt. Buterez — cdt. detaşament),
„monument* a
Acest aşa-zti
bSâ, tn special în ce priveşte acţionarilor sau asociaţilor, du­ fost instalat atei, spre nedume­ O nouă organizare atât armatei, care cu preţul unor grele pier-
mtonfaf perceperii Impozitului pă caz, până la sfârşitul anului cât şi jandarmeriei, pregătind derî au reuşit să oprească in
rdMdende. In care s-a aprobat bilanţul con­ rirea şl nemulţumirea haţegani- România pentru războiul de in­ luptele de la Băneam, Intrarea
1 elucidarea acestui hi- tabil termenul de plată a Impo­ iot, înainte cu câţiva zeci de ani, dependenţă din 1877—14J8. hitlerişiilor in Capitală, 'tn zi­
> Ord. Guv. nr. 26/18.08. zitului pe dividende este până la din iniţiativa unul conducător lele de 25—28. 08. 1944- Bonă
Sate ia X . O t ar. tel/ 30 decembrie al anului respec­ toca! rin acele timpuri. La acest eveniment crucial, au monumente ridicate aici ne a-
__S te, s-au făcut noi pre­ tiv*. Cri care trec pe lângă zimbru participat fireşte şi efective de mintesc de 22 de m orţi şi 55 de
cisă ft cm privire la impoaâtul pe Prut urmare, cri care benefi­ se (otreabi, pe bornă dreptate: jandarmi. Printre misiunile în­ răniţi, elevi jandarmi căzuţi pe
ciază, io activitatea curentă a •are nu ar fi m ori c a In tocul deplinite au fost pasa şi apăra­ câmpul de luptă. Continuatorii
Apa după cum se cunoaşte, p&- Urmelor, da un fond substanţial •ceste» sătbăttehmi, să fie Înăl­ rea Marelui Cartier General, es­ unui trecut glorios, presărat cu
nA la apariţia ordonanţei respec­ de dividende, trebuie să vireze, ţat os monument al unei per- cortarea comandantului suprem jertfe ţ i fapte de vitejie, noi
sonaHtăţi isteric* (Decebai, A -
te *, * oposot Legea 40fi992 un­ până la fa d e a t e ii, o cotă de au a unul ai armatei, principele Cartă jandarmii de astăzi ne găsim
de te ari. 3, se menţiona „obli­ tfi Ia sută din soma respectivă, erou e* de «sem ite» generalul l, serviciul pratorai, iar unele la datorie ca vrednici apărători
gaţia calcidării şi vărsării |a bu­ care reprezintă impozit pe di­ escodroane de jandarmi an par­ ai ordinii şi liniştii jrnbKce.
getul statului a impozitului pe vidende. Grigore BMan, cel «are şt-a dat ticipat la luptă- intr-unui dintre Şi noi jandarmii din unitatea
dtetdHUte revine societăţilor co- Se observă deci câ Guvernul vteţa pentru dezrobirea Ardea­ «ceste escadroane de jandarmi, de jandarmi a judeţului Hune­
DHfflMr şt se efectuează: odată strânge cureaua ana mai bine ri» lului de Nord ? Mai ales că după se găsea ca voluntar o străluci­ doara, condusă de maiorul SA-
cum se ştie, generalul Bălan a
se mai închide astfel o portiţă faşă p* vremuri, chiar coman­ tă1 figură a istoriei neamului ro- LAN VIORF.L, pentru a asigu­
către acţionarii sau asociaţii so- tn faţa micului Investitor. mânesc, mareşalul Alt:xandru ra un cOrnat de siguranţă so­
dantul unei Unităţi de vânători Averescu. cială in judeţul Hunedoara exe­
eondiţii, CAUOCBOţA Vn alt eveniment deosebit de. cutăm misiuni complexe f i di-
«te i voie, lăsa te econonrisf-«xperi NIC® SBUCHHA important in istoria armei nons- versificate, cum ar fi :
•trar îl reprezintă data do 1 sep­ • paza şi apărarea unor o-
tembrie 1893, când apare „Lo- bicctive de importanţă deosebi­
3** «fa, organizare şi funcţiona­ tă ; -
re a Jandarmeriei ritmic'*, mo­ » menţinerea şi restabilirea
Kflfi w W n w i v ment pa caro md îl sdr&ăîorim ordinti publice arenei când a-
cA fiind „2 hk* Jandarmeriei". cea&a a fost tulburată;
« • «ăcbotel, ian pe Războiul Balcanic «tis 1913 gă- ş» patrularea unor trenuri de
î » sufario» 0fJt& OfŞanî* călători şi însoţirea unor trenuri
poteci ft pregătită, fiind in mâ- de marfă spaciaUzatăţ
sură să-şi todeptineasei atribu- • poza ţ i apărarea corespoiw
denţet secreta pe timpul tran­
Acest tncru reiese şi din des. sportului ;
fSşurarea războiului, armata ro­ 9 paza şi apărarea transpor-
.fa drrtînctiv al creş- mână reuşind tn 19 zile de la turtlor de valori.
mobilizare să ajungă la porţile
La ceas aniversar, nod jandar­
_ m is liiii fi
iubirea faţă de creatorul hd. M cu PusaH M , caro este ^na­ Sofiei- mii suntem în pas eu tretnea ft
• B O I» cum focul purifică ari re şl bogat în milă**. Primul război mondial, un dorim doar ca forurile compe.
pătimească pautra * fa- A ţ toi aşa suferinţa purifică su­ moment major în istoria Româ­ tente să ne consfinţească prin
ten te mărirea Sa. O a purtat fletul. Pe cârmaciul de corabia preot ortodox NIC® S. PASCU niei, găseşte Jandarmeria la da­ lege locui, rolul., misiunile şi or­
!e şl durerii* întregii îl incearei ş)-l verifică furtfina ; Referent a » specialitate la torie. Aceasta a particiţxit cu ganizarea, lucru absolut nece­
» hiat asupra Sa toate Pe atlet — arena; pc comandan- Spitalul municipal Hunedoara 30 la tută din efectivul seu in sar pentru a instituţie a statu­
armata de operaţii, luptând a- lui de drept.
dU W te w rv n v x w x w ro v u w m iw v W MVvxvsrwwvvwvvvtewvwW UwwriWMVWww vvvbvvw w vw Mvw
A V AN TA JE PENTRU AB O N AŢII L A „C A LA U ZA “
î „SEARA CÂND APARE I Am aflat pentru Dumneavoastră... Reamintim cititorilor noştri că şi in prezent este vala­
I LUNA* J
î La Universitatea „SON, I Pentru ce! sensibili la estetica osebit de modernă, îndrăzneaţă bilă măsura luată de conducerea ziarului „CALAUZA** ca
ISTA H TIN BRANCUŞI* din J oraşului, desconsptrâm că la Hu­ în faţa Casei municipale de fiecare abonat a! ziarului să beneficieze de un anunţ gra­
v EicgiSsBu, fa prezenţa direc- ■ nedoara vor fi efectuate câteva cultură, primăria va recontura tuit la m ka publicitate, indiferent de natura acestuia (pier­
(to ritu l editurii „CAXADZA* I îmbunătăţiri de spaţiu şi monu­ spaţiul, degradat şi inestetic, din dere, diverse, vânzări, aniversări, cumpărări, matrimoniale
* * avut loc lansarea romanu- J mentale care vor înviora peisa­ piaţeta Enescu, prin nivelarea cu ctc.).
l i n i „SEARA CÂND APARE| jul. trepte a acestuia (deci aici nu în acest sens» puteţi să trimiteţi prin poştă sau să adu­
* BURA", aparţinând prozato- * S.G. ICSH S.A., al cărui di­ vor mai parca maşini 1), şi insta­
| rulri RADU LIVIU BARDAN. | rector general, dl. ing. G AIŢA larea unei coloane de cca. 7—8 ceţi personal ia redacţie anunţul (până Ia 30 cuvinte), înso­
J Au participat cele mai de * DORU este cunoscut pentru ma­ metri, care va ff văzută în per­ ţit de chitanţa prin care se dovedeşte că sunteţi abonat al
seamă personalităţi ale ora. I rca deschidere spre frumos* cul­ spectivă de pe bv. Corvin„. ziarului. Anunţul va apare în proximul număr.
J şuiul, cadre universitare, stu- * tură şi artă, continuă noul dub De asemenea, aici va fi insta­ Facem cu plăcere acest serviciu abonaţilor noştri. Dum­
' denţ». Invitaţi din Bucureşti, t al constructorilor, care va fi lat un modem ceas electronic
I Moderatorul acţiunii a fost * foarte modern şi multi-funcţio- public, pentru care există banii neavoastră realizaţi însemnate economii datorită acestei ini­
* dl profesor universitar doctor j nal. necesari. ţiative a ziarului „C A LA U ZA ". Cu uit abonament pe trei
( Grigore Drondoe. I In incinta sa, pentru prima în fine, dăm ca sigură inau­ luni, care poate să vă coste 2 600 Iei, economisiţi 6 000 —-
* Prozatorul a acorda* auto- * dată în Judeţ, va fi instalată o gurarea statuii lui lancu (loan) 10 000 lei, cât ar costa un anunţ la mica publicitate la une­
i (CRONICAR) l zidirii umarte“ ) aparţinând unul de Hunedoara, în ziua de 17 a' le dintre ziarele cu cele mai mici preţuri. ^
lucrare monumentală („Elogiul
prilie, a treia zi de Paşti.
artist plastic local, o lucrare de­ EUGEN EVU Profitaţi prieteni 1